Autoritățile pregătesc un cadru legal pentru participarea la misiunile europene de protecție civilă. Ce cheltuieli vor fi acoperite
Republica Moldova ar putea avea un cadru legal care să reglementeze participarea la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, inclusiv trimiterea echipelor de intervenție în misiuni internaționale, protecția personalului delegat și acoperirea cheltuielilor aferente. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Afacerilor Interne prevede că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) va fi autoritatea națională responsabilă de cooperarea cu UE în acest domeniu, iar decizia privind acordarea asistenței altor state va fi luată de prim-ministru, la propunerea ministrului Afacerilor Interne.
Joi, 12 noiembrie, la ședința Guvernului urmează să fie examinat proiectul de lege privind participarea Republicii Moldova la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Republica Moldova a devenit parte a Mecanismului de protecție civilă al UE la 1 ianuarie 2024, în baza acordului semnat la 29 septembrie 2023. Platforma permite statelor participante să solicite sprijin în cazul dezastrelor, sub formă de echipamente, echipe de intervenție și expertiză, dar și să participe la misiuni internaționale, exerciții și instruiri.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, deși Republica Moldova participă deja la acest mecanism, legislația națională nu stabilește în detaliu procedurile de participare, atribuțiile autorităților implicate, protecția juridică a personalului delegat și aspectele financiare și logistice ale misiunilor.
IGSU va coordona cooperarea cu UE, iar decizia privind trimiterea echipelor va aparține premierului
Proiectul stabilește că IGSU, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, va avea statutul de autoritate națională competentă și va asigura punctul de contact pentru comunicarea cu Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC).
În cazul în care Republica Moldova va primi o solicitare de asistență prin intermediul Mecanismului european, IGSU va analiza dacă există capacități disponibile pentru intervenție. Dacă acestea vor putea fi mobilizate, ministrul Afacerilor Interne va înainta prim-ministrului o propunere privind acordarea ajutorului.
Decizia finală, inclusiv în cazul prepoziționării temporare a echipelor și capacităților de intervenție, va fi luată de prim-ministru.
Proiectul reglementează și participarea Republicii Moldova la principalele componente ale mecanismului european, inclusiv Rezerva europeană de protecție civilă (ECPP) și capacitățile rescEU, precum și conectarea la sistemul securizat de comunicare și schimb de informații CECIS.
Cheltuieli pentru transport, asigurare medicală și diurne
Implementarea legii va necesita resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, inclusiv pentru crearea și menținerea capacităților de intervenție conform standardelor europene, delegarea personalului în misiuni internaționale și asigurarea obligatorie a acestuia.
Potrivit proiectului, cheltuielile aferente misiunilor vor include combustibilul, asigurările auto, taxele de drum, asigurarea medicală internațională, diurnele și costurile neprevăzute, inclusiv reparațiile vehiculelor și echipamentelor de intervenție.
Nota de fundamentare prezintă și costurile unor misiuni anterioare desfășurate de echipele IGSU în Grecia și Turcia.
Astfel, pentru intervenția din Grecia, în perioada 14 iulie – 1 august 2024, la care au participat două schimburi a câte 20 de angajați, pentru câte 20 de zile, au fost cheltuiți în total circa 1,32 milioane de lei.
Pentru misiunea din Grecia din perioada 14 iulie – 17 august 2026, la care au participat două schimburi a câte 24 de angajați, pentru câte 19 zile, cheltuielile au constituit aproximativ 651 de mii de lei.
O altă misiune menționată în document este cea de căutare și salvare urbană desfășurată în Turcia, în urma cutremurului din februarie 2023. Pentru activitatea echipei formate din 56 de angajați ai IGSU, în perioada 6–17 februarie, au fost cheltuiți circa 789 de mii de lei.
Autorii proiectului precizează că dezvoltarea capacităților de intervenție va fi realizată treptat, în funcție de prioritățile naționale, riscurile identificate și resursele financiare disponibile. Printre capacitățile prevăzute se numără module specializate pentru combaterea incendiilor forestiere, căutare și salvare urbană și pompare de mare capacitate.
R. Moldova a primit echipamente și sprijin european de sute de mii de euro
Potrivit notei de fundamentare, de la aderarea la Mecanism, Republica Moldova a obținut două granturi pentru finanțarea proiectelor, rambursarea parțială a cheltuielilor pentru misiunile de stingere a incendiilor de vegetație din Grecia, din 2024 și 2025, precum și acoperirea integrală a costurilor de participare la exerciții internaționale. Valoarea cumulată a acestui sprijin este de aproximativ 800 de mii de euro.
Totodată, autoritățile au activat de două ori Mecanismul pentru a solicita asistență. În timpul crizei energetice din 2025, Republica Moldova a primit generatoare cu o putere cumulată de aproximativ 1 350 kW și aparate de aer condiționat. În 2026, în urma poluării fluviului Nistru, țara a beneficiat de bunuri și echipamente oferite de Germania, Luxemburg, Slovacia, Polonia, Belgia și Regatul Unit, în valoare totală de aproximativ 320 de mii de euro.
Proiectul mai prevede protecție juridică și socială pentru personalul delegat în misiuni, inclusiv asigurare de stat obligatorie și concediu suplimentar pentru recuperare.
Legea ar urma să intre în vigoare la 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, perioadă necesară pentru elaborarea regulamentelor secundare privind organizarea misiunilor, dezvoltarea capacităților de intervenție și asigurarea financiară și logistică. Proiectul prevede și abrogarea legii la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
