Rusia – R. Moldova, export de corupție. Cele mai mari scheme implementate de Rusia în R. Moldova în cei 35 de ani de independență
În ultimii 35 de ani, Rusia a exportat în R. Moldova nu doar mărfuri. De-a lungul anilor, odată cu influența sa economică și politică, au prins rădăcini și mai multe scheme de corupție, mecanisme de influență și relații construite cu politicieni moldoveni care, prin interese financiare, dependențe sau alte metode rămase încă neelucidate, au ajuns să servească, direct sau indirect, interesele Moscovei.
Laundromatul rusesc, schema care a lovit iremediabil în reputația sistemului judecătoresc
Una dintre cele mai cunoscute scheme a fost spălătoria rusească (cunoscută și ca Laundromat) – cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est, prin care s-au transferat ilegal peste 20 de miliarde de dolari din Rusia în perioada 2010–2014. În operațiune, așa cum notau anterior și jurnaliștii de la Rise Moldova, au fost implicați un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii offshore, bănci din Rusia, Letonia și R. Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope.
De ce a fost folosită R. Moldova în această schemă? Neoficial, pentru că Rusia controla multe procese politice și economice în R. Moldova și schema putea fi ușor implementată, fără mari repercusiuni pentru cei implicați. Oficial, țara noastră a fost implicată pentru a oferi o aparență de legalitate acestei scheme. Ea pornea de la contracte fictive de împrumut între companii offshore, garantate de firme rusești și… de cetățeni moldoveni, de multe ori boschetari sau oameni simpli, care nici nu știau că figurau în ea. Implicarea cetățenilor moldoveni permitea examinarea presupuselor datorii de către instanțele din R. Moldova. Judecătorii, fără să-și pună multe întrebări, emiteau ordonanțe prin care recunoșteau aceste datorii, deși ele erau fictive, iar astfel transferurile de bani căpătau o justificare juridică.
Ulterior, prin intermediul unor executori judecătorești, tot din R. Moldova, banii erau transferați mai departe, ajungând la o bancă din Letonia și mai departe – în Europa. În schemă au fost implicați, cel puțin oficial, vreo 16 judecători, fiind emise peste 50 de ordonanțe legate de asemenea datorii. Scandalul, devenit unul internațional, a afectat iremediabil reputația și așa știrbită a sistemului judecătoresc din R. Moldova.
În 2026, la peste un deceniu de la izbucnirea scandalului, justiția nu a reușit să-i tragă la răspundere pe autorii schemei de pe teritoriul R. Moldova, dar nici pe executanți. Deși 16 foşti şi actuali magistraţi primeau în septembrie 2016 mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul „Laundromat”, astăzi, nici unul dintre ei nu este pedepsit cu închisoare reală. Deși periodic sunt pronunțate sentințe de condamnare pe numele acestora, instanțele decid că pedeapsa nu poate fi aplicată pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală.
Ba mai mult, în 2020, cinci dintre judecătorii implicați în spălătoria rusească au fost reprimiți în sistem prin deciziile Consiliului Superior al Magistraturii, statul fiind obligat să le achite salariul pentru perioada în care nu și-au putut exercita meseria, iar în unele cazuri, și prejudicii morale.
Frauda bancară și implicarea Rusiei
Urmele Rusiei le găsim și în așa-numitul „jaf al secolului” sau „furt al miliardului” de dolari din sistemul bancar, caz care a făcut cunoscută R. Moldova la nivel internațional. Pe lângă implicarea evidentă a lui Ilan Șor, ale cărui relații cu Rusia au fost confirmate de nenumărate ori (și pe care le contabilizăm mai jos), există și alte elemente care arată că Rusia nu a fost străină de acea fraudă. Începem doar prin a preciza că, inițial, în 2013 și 2014, entități rusești au preluat pachete de acțiuni de la Banca de Economii, principala bancă implicată în schemă. Tranzacțiile au avut un rol strategic de camuflaj și de paravan juridic în pregătirea și acoperirea „furtului miliardului”, aveau să constate ulterior experții.
Implicarea Rusiei în „frauda bancară” din R. Moldova se reflectă și prin sumele uriașe de bani provenite din fraudă direcționate spre această țară. O notă informativă a Kroll arăta că circa 200 de milioane de dolari din fraudă au fost transferați în Rusia. Doar în unul dintre rapoartele Kroll Rusia și Moscova sunt indicate de minim 61 de ori.
Tentativele de corupere a deputaților cu bani de la „prietenii din Rusia”
În 2014, R. Moldova se pregătea să semneze și apoi să ratifice Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În timp ce deputații se pregăteau de acel moment, procurorii investigau o presupusă operațiune de racolare a unor deputați din partidele aflate la guvernare. Și în această schemă s-a vorbit despre implicarea Rusiei.
La 7 martie 2014, de către CNA și Procuratura Anticorupție au fost reținuți Vitalie Burlacu, cunoscut drept „Vitas”, și Irina Baglai. Potrivit acuzării, aceștia ar fi fost implicați într-o schemă prin care unor deputați urma să li se ofere câte 250 de mii de dolari pentru a părăsi fracțiunile parlamentare din care făceau parte. Potrivit sentinței pronunțate ulterior, unul dintre obiective era ca deputații racolați să nu susțină proiectele legate de asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Acțiunile ar fi trebuit să conducă la destrămarea majorității parlamentare, declanșarea unei crize politice și, în cele din urmă, la schimbarea guvernării.
În materialele cauzei se menționa că banii ar fi provenit de la „prietenii din Rusia”, iar în diferite etape ale cazului a fost invocat și numele controversatului Veaceslav Platon, pe care unul dintre inculpați l-a indicat în instanță drept presupus organizator al operațiunii. Platon a negat acuzațiile. Dosarul penal se examinează în instanță de peste un deceniu. Inculpații au fost inițial condamnați, apoi achitați, iar în 2026, cauza se examinează de aproape cinci ani la Curtea de Apel Centru.
Încercarea de ȘORorherizare a Moldovei cu „mâna Moscovei”
În cei 35 de ani de independență, Rusia nu a exportat în R. Moldova doar scheme de corupție, ci și politicieni afiliați sau pe care și i-a subjugat și i-a făcut să lucreze pentru ea. Iar unul dintre cele mai elocvente exemple este cel al lui Ilan Șor.
Șor intra în scena publică din R. Moldova în septembrie 2011. Avea 24 de ani și era cunoscut până atunci mai mult pentru că era moștenitorul omului de afaceri Miron Șor, care decedase în 2005. Șor și-a făcut apariția publică mai mult decât simbolic, dacă e să anticipăm lucrurile. În septembrie 2011, la Palatul Republicii din Chișinău, Șor se căsătorea cu interpreta rusă Jasmin. La eveniment au participat în jur de 400 de invitați, printre care politicieni moldoveni de rang înalt (inclusiv Voronin și Dodon), oameni de afaceri, artişti locali şi internaţionali.
Relația lui Șor cu Jasmin avea ulterior să-l ducă pe acesta în anturajul lui Putin. Șor este vecin la Moscova cu familia lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al dictatorului rus, iar cele două familii petrec vacanțe comune în diverse locații exotice.
Iar relațiile din R. Moldova, dezvăluite la nunta sa, aveau să-l propulseze pe Șor în viața politică. Inițial, imediat după nuntă, au apărut investigații jurnalistice care arătau că Șor era printre „stăpânii” Ambasadei R. Moldova în Rusia, circulând nestingherit cu numere diplomatice prin capitala Rusiei. Ulterior, relațiile l-au propulsat în fotoliul de președinte al Băncii de Economii, pe care a condus-o inclusiv în perioada fraudei bancare, dar și în calitate de președinte al „Avia Invest”, companie care în 2013 obținea concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Ambele firme, și cea care controla Banca de Economii, și cea care controla aeroportul, aveau, evident, fondatori din Rusia.
În 2014, ca să scape de arest, fiind acuzat de implicare în sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar, Șor și oamenii pentru care lucra (referire la Vladimir Plahotniuc, omul care controla atunci tot ce se întâmpla în țară) au pus la cale o schemă: implicarea în politică. Și aici „mâna Moscovei” a avut un rol esențial. Șor a devenit primar de Orhei după ce a fost desemnat de Mișcarea „Ravnopravie”, care era condusă de politicianul rus Valerii Klimenco, preşedintele Comunităţii ruse din R. Moldova. Klimenko avea ulterior să-i cedeze partidul lui Șor. Ce a urmat după asta știm cu toții.
Deși Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional în 2023, cele mai vizibile urme ale Rusiei în activitatea acoliților lui Șor le-am văzut în campaniile electorale din 2024 și 2025, când peste 100 de mii de cetățeni ai R. Moldova au fost corupți prin intermediul băncii rusești ПСБ (Promsviazbank) și ademeniți să voteze NU la referendumul privind modificarea Constituției și împotriva candidaților proeuropeni la parlamentare și prezidențiale. În 2026, deși condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, Șor este în libertate, fiind protejat de Rusia, care refuză să-l extrădeze în R. Moldova.
Primul președinte din istoria țării finanțat oficial de Rusia. Exemplul fraților Dodon
În declarația de avere și interese depusă de Igor Dodon, deputat și președinte al R. Moldova în perioada 2016–2020, este indicat că doar în 2025 acesta a primit 7,59 milioane de ruble (circa 77 de mii de euro) de la Universitatea Corporativă a Sberbank, o structură educațională asociată Sberbank, o bancă controlată de statul rus, supusă sancțiunilor internaționale. Și cu un an mai devreme Dodon indica onorariu oficial de la această entitate – 5,6 milioane de ruble, adică circa 50 de mii de euro. Public, fostul președinte a spus că merge lunar la Moscova, unde susține lecții pentru cursanții universității, fără a oferi și alte detalii. Cert e că informația publică arată că Igor Dodon este primul președinte din istoria R. Moldova care a primit, oficial, bani de la statul rus.
Afilierea lui cu Rusia nu se rezumă însă doar la aceste tranzacții. Pe lângă faptul că este un promotor activ al narațiunilor rusești în viața publică din țară și un adept al lui Putin, Dodon, Rusia și puterea de la Moscova au fost legați și de business. În 2019, în perioada în care Igor Dodon era președinte al R. Moldova, fratele său, Alexandru Dodon, a devenit partener de afaceri în Rusia cu Igor Ceaika, fiul lui Iuri Ceaika, pe atunci procuror general al Federației Ruse. Cei doi au fost asociați în cel puțin două companii din domeniul imobiliar și al gestionării deșeurilor. În același an, partenerul de afaceri al fratelui lui Igor Dodon și fiul procurorului general al Rusiei de atunci a preluat 51 % din compania rusă „Media Invest Service”. Prin această companie, Ceaika devenea beneficiarul majoritar al posturilor moldovenești „Primul în Moldova” și „Accent TV”, care făceau propagandă pro-PSRM.
Și tabăra de odihnă de la Sadova e o afacere a familiei Dodon cu legături rusești. Deși ZdG a scris încă în 2016 despre implicarea familiei Dodon în gestionarea acelei tabere, transformată între timp într-o zonă de agrement luxoasă, fostul președinte nega: „Nu este a mea și vă rog să nu repartizați minciuni…” El susținea că proprietatea aparține unui „investitor din Rusia”, dar admitea că i-a recomandat acestuia „o persoană-două” care să se ocupe de ea. Totul până în 2021, când terenul și imobilele sunt preluate oficial de firma fratelui lui Dodon, Alexandru. În 2022, aceste aspecte ajung să fie investigate de procurori într-un dosar de îmbogățire ilicită în care este vizat fostul președinte.
Iar lista poate continua
Lista schemelor de corupție rusești în care a fost implicată R. Moldova și a politicienilor moldoveni subordonați Moscovei este, cu siguranță, mult mai lungă. De-a lungul anilor, influența Kremlinului a bântuit fiecare centimetru al spațiului nostru public. Cazurile de rezonanță devenite publice reprezintă doar partea documentată a unui fenomen care s-a întins pe mai mulți ani și a îmbrăcat forme diferite, totul pentru a slăbi instituțiile statului și pentru a menține R. Moldova pe orbita Rusiei.
