Cine controlează piața metalelor. Luptele subterane dintre concurenți. Un fost deputat PAS, vizat într-o plângere penală și acuzat că a luat mită pentru o modificare legislativă. „Metalferos”, în pierdere patru ani la rând. Uzina de la Rîbnița – cu autorizații de mediu
La șapte ani de la demonopolizarea pieței deșeurilor de metale, întreprinderea cu capital de stat „Metalferos” activează în pierdere de patru ani la rând, iar piața liberă a ajuns să fie împărțită între câteva grupuri private, care încearcă să se extindă, inclusiv utilizând atacuri și acuzații reciproce.
La sfârșitul lunii iulie a fost deschis un dosar penal pentru corupere pasivă și evaziune fiscală în care este vizată compania „Sofilarex Plus” SRL a omului de afaceri Valentin Eșanu. ZdG a aflat că dosarul are la bază denunțul depus de un fost partener de afaceri al acestuia, care susține că fostul deputat PAS Alexandr Trubca ar fi cerut și primit de la Eșanu 200 de mii de euro pentru a promova o modificare legislativă prin care firma acestuia și-ar fi „curățat” contabilitatea de banii nedeclarați. Și Eșanu, și fostul deputat resping aceste alegații.
Eșanu lansează, la rândul său, acuzații către un concurent care exportă metale – Serghei Preanicov, care controlează două companii importante din acest domeniu. Preanicov a fost donator al PAS, fiind inclus totodată de Serviciul de Informații și Securitate, în 2024, într-o listă a persoanelor asociate lui Vladimir Plahotniuc. Acesta a negat legăturile cu fostul oligarh aflat acum în închisoare și a cerut SIS să fie exclus din listă.
Și un inculpat în dosarul „Metalferos” al cărui dosar se află acum în instanță, Andrei Țulea, își continuă activitatea în domeniul deșeurilor de metale, controlând un grup de companii. Una dintre ele a fost dirijată anterior de Nicolae Pelin, despre care procurorii afirmau că era capul uneia dintre grupările care ar fi prejudiciat întreprinderea „Metalferos” în perioada când aceasta era controlată de oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc.
Compania cu cele mai mari profituri de pe piață este însă „BPM-Trade” SRL a lui Oleg Babii, dealer al Uzinei Metalurgice Moldovenești de la Rîbnița, care și-a reluat recent activitatea. Babii este acuzat că ar monopoliza și livrările de deșeuri metalice spre uzină. Babii se numără printre donatorii formațiunii „Partidul Nostru”.
Timp de jumătate de an, Ziarul de Gardă a documentat piața metalelor și vă prezintă informații din subteranele acestui domeniu și cine sunt cei care îl controlează.
„Metalferos”, o afacere de stat cu pierderi în ultimii patru ani
Demonopolizarea pieței de metale a fost o decizie luată de Guvernul condus de Maia Sandu pe 12 noiembrie 2019, în ziua în care acest cabinet de miniștri a fost demis prin moțiune de cenzură cu voturile deputaților Partidului Socialiștilor și Partidului Democrat. Decizia a vizat, în principal, întreprinderea de stat „Metalferos”, care și-a pierdut astfel dreptul de a fi singurul exportator de metale din țară.
Întreprinderea „Metalferos” a fost condusă în perioada februarie 2024 – iulie 2026 de către Petru Bondari, fost lider al organizației teritoriale Dubăsari a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. El a venit în această funcție fără să fi avut anterior experiență în domeniul afacerilor cu deșeuri de metale. Bondari a fost dat afară din partid la 1 iulie 2026, iar la 2 iulie el și-a anunțat demisia de la „Metalferos” la solicitarea liderului PAS, Igor Grosu. Într-o discuție cu ZdG la câteva zile după asta, Bondari a spus că a fost „rugat de conducerea partidului” să administreze „Metalferos”.
Pentru anul 2025, „Metalferos”, societate pe acțiuni la care statul deține o cotă de 78,2 %, a raportat pierderi de 28,8 milioane de lei. Este al patrulea an la rând când întreprinderea este pe minus, după ce în 2024 a înregistrat pierderi de 23,7 milioane de lei, în 2023 – de 44,5 milioane de lei, iar în 2022 – de 13,2 milioane de lei.
„Metalferos” înregistrează pierderi deși datele financiare arată că întreprinderea aproape că și-a dublat veniturile din vânzări, de la 274 de milioane de lei în 2024 la 437 de milioane în 2025.
„În 2025 noi ne-am făcut niște planuri și trebuia să ieșim pe plus. Am achiziționat o cantitate mare de metal la sfârșit de an 2024 – început de an 2025, cu gândul că în primăvară o să-l dăm. De obicei, în primăvară metalul crește la bursă. Însă, așa a fost să fie că, înainte de a crește bursa, a ieșit mister Trump și a spus că «noi punem accize la metale» și bursele, în loc să se ridice în sus, au căzut cu 70 de dolari, ceea ce ne-a afectat foarte mult și direct. Și la noi erau toate sursele investite în cantitatea aceea de metal. Și noi, în loc să vindem metalul în plus, noi, practic, l-am dat la zero”, a argumentat Bondari eșecul din 2025 într-o discuție cu ZdG, cu câteva luni înainte de a-și depune demisia.
Întrebat cum se explică faptul că „Metalferos” înregistrează pierderi în ultimii ani, în timp ce în perioada când era folosită în scheme de delapidare a banilor de către persoane din anturajul lui Plahotniuc aceasta înregistra profituri, Bondari a argumentat că întreprinderea nu era pregătită să performeze pe o piață liberă după mulți ani de monopol.
„Odată cu liberalizarea pieței, «Metalferos» nu era adaptată la acea perioadă ca să devină o întreprindere concurențială pe piața metalelor, având în vedere că era un mecanism care favoriza «Metalferos». Nouă ne-au trebuit doi ani ca să ne diversificăm. Pe lângă metale, noi am început să valorificăm și alte deșeuri, cum este sticla, cum este pelicula, cum este cartonul, ne-am autorizat pe vehicule scoase din uz, ne-am autorizat și alte puncte, pentru că erau doar două puncte autorizate, în Chișinău și în Bălți, alte puncte nu mai erau”, a explicat ex-directorul „Metalferos”.
El susține că a depus eforturi să resusciteze compania prin diversificarea activităților și a piețelor de desfacere, modernizarea tehnologiilor, înregistrarea în calitate de rezidenți ai Portului Internațional Giurgiulești și redirecționarea deșeurilor de metale dinspre Uzina Metalurgică de la Rîbnița spre export. „În mare parte, avem exporturi în Turcia, în România, Austria, Germania.” Botnari afirma în luna martie 2026 că, deși cifrele arată pierderi pentru 2025, datele pentru prima parte a anului 2026 arată că „Metalferos” ar înregistra profit.
„Sunt anumite informații că ceilalți jucători nu neapărat joacă corect”
Despre faptul că întreprinderea „Metalferos” nu era pregătită pentru o piață liberă atunci când s-a luat decizia Guvernului de demonopolizare a domeniului a ținut să menționeze și deputatul PAS, Radu Marian, întrebat despre asta înainte ca el să renunțe la șefia Comisiei parlamentare pentru buget, economie și finanțe ca urmare a scandalului de la Moldatsa. „«Metalferos» lucrează corect, strict după buchia legii, plătește toate contribuțiile sociale, fiscale. Sunt suspiciuni, sunt anumite informații că ceilalți jucători nu neapărat joacă corect în ceea ce ține de partea fiscală și o să transmitem mesaj la Fisc să verifice suplimentar modul în care se achită taxele și impozitele în tot acest domeniu”, asigura Marian.
Fostul director al „Metalferos”, Petru Bondari, a dat și un nume, pe cel al omului de afaceri Valentin Eșanu, proprietar al grupului de companii „Sofilarex”, lăsând de înțeles că ar fi aplicate practici neconcurențiale, reieșind din faptul că acesta oferă cele mai mari prețuri de achiziție a metalelor de pe piață.
„Noi nu înțelegem de unde domnul Eșanu dă așa preț. Pentru că noi cunoaștem prețul cu care se vinde metalul de la uzinele din Turcia sau alte uzine. Știm bine logistica care până acolo ajunge. Și tu, când dai un preț mai mare decât toate cheltuielile, atunci ne punem semne de întrebare. Noi, de exemplu, cu prețul cu care dă domnul Eșanu pe piață ne e foarte greu să concurăm”, sublinia Bondari în martie 2026, când încă era în funcția de director al „Metalferos”.
„Și iată tot suportul față de «Metalferos» de la conducere”
După ce și-a depus demisia, Petru Bondari și-a îndreptat nemulțumirile și spre guvernare, acuzând partidul din care tocmai fusese dat afară de faptul că nu a susținut dezvoltarea „Metalferos”, ba mai mult, i s-ar fi pus „bețe în roate”.
„Noi am așteptat suport, dar, de fapt, în loc de suport am avut mai multe bețe în roate. Ieșind în Portul Internațional Giurgiulești, acolo este o zonă economică liberă și acolo sunt anumite facilități fiscale. Până la noi, era un anumit agent economic, pe care l-ați numit mai sus (Valentin Eșanu, n.r.), care se folosea de aceste facilități fiscale fiind exportator. Cum am ieșit noi în port și am devenit rezidenți ai portului, tare mare gălăgie s-a făcut că am început și noi să folosim aceste facilități fiscale. Imediat după ce am dat și noi cerere pentru a ne folosi de aceste facilități fiscale, imediat au fost anulate. Cineva până la noi s-a folosit de aceste facilități fiscale, iar când am început și noi posibilitatea să încercăm să ne folosim și noi de aceste facilități fiscale, foarte repede Parlamentul le-a anulat. Și iată tot suportul față de «Metalferos» de la conducere. (…) În 2023, imediat cum am venit la conducere, s-a introdus TVA-ul pe sector, ceea ce nu era, s-a introdus șapte procente din rulaj, ceea ce a fost o povară extrem de grea pentru noi, extrem de grea, după care s-au anulat și facilitățile în port. De exemplu, acum în piață suntem trei companii care exportă cam același volum: «Metalferos» și încă două. Numai că nu știu de ce «Metalferos» plătește de două ori mai multe impozite decât celelalte două întreprinderi luate împreună”, sublinia Bondari într-o discuție purtată cu ZdG la începutul lunii iulie 2026.
Acuzații de corupție. Este vizat un fost deputat
Unele dintre modificările legislative la care face referire Petru Bondari au devenit în această vară obiectul unui dosar penal în care ar fi vizați omul de afaceri Valentin Eșanu, dar și fostul deputat PAS Alexandr Trubca.
Alexandru Rotaru, un fost partener de afaceri al lui Valentin Eșanu în cadrul companiei „Omnisteel”, firmă care anunțase că urma să deschidă o uzină metalurgică în R. Moldova, dar nu a mai deschis-o, a depus în iunie 2026 un denunț la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) în care susține că Eșanu l-ar fi mituit pe Alexandr Trubca, pe atunci deputat PAS, cu 200 de mii de euro pentru a introduce TVA la fierul vechi, iar ulterior, pentru a fi schimbat modul de impozitare a companiilor care colectează deșeuri de metale, de la impozitarea cu 12 la sută a venitului persoanelor fizice care predau fierul vechi la taxarea vânzărilor companiilor în cuantum de 7 la sută.
Taxa de 7 la sută a fost introdusă în ianuarie 2024, fiind aplicată până la 15 august 2024, ca ulterior să se revină la cele 12 la sută achitate de persoanele fizice. Inițial, taxa de 12 la sută pentru persoanele fizice a fost introdusă în 2022.
Potrivit lui Rotaru, această „inovație” legislativă ar fi funcționat ca o metodă de „curățare” contabilă pentru firma „Sofilarex Plus” SRL, care nu ar fi declarat sume semnificative de bani din cele 12 la sută colectate de la persoanele fizice.
„Referitor la domnul Eșanu, noi am fost parteneri, am încercat să dezvoltăm ceva în R. Moldova, apoi în România, și după aceste două proiecte dumnealui mi-a propus să lucrez la dumnealui. Am început să-l ajut, era situația destul de dificilă la compania lui. Și în cele câteva luni în care am avut calitatea de angajat la dumnealui, iată, am văzut cu ochii mei proprii, a fost o experiență foarte bună să văd cum e în lumea aceasta a reciclatorilor în R. Moldova. Probleme sunt extraordinar de mari în acest sector și explicit la această companie. Este obligația oricărui cetățean, când știe că sunt lucruri foarte grave, să denunțe aceste lucruri”, a argumentat Rotaru pentru ZdG, menționând că a și fost audiat după depunerea denunțului. El a declarat că a depus un denunț similar și anul trecut – la Centrul Național Anticorupție.
Ordonanță de începere a urmăririi penale pe numele lui Eșanu
Solicitat de ZdG, Valentin Eșanu a respins acuzațiile. El susține că denunțul a fost făcut ca act de răzbunare după ce l-a demis pe Rotaru din funcția de administrator al companiei „Omnisteel” SRL.
El a declarat că deja a primit ordonanța privind începerea urmăririi penale pe numele lui, act pe care l-a prezentat ZdG. Documentul este din 29 iulie 2026 și este emis de organul de urmărire penală al Serviciului Vamal. Potrivit acestuia, în perioada 2023–2024, persoane afiliate companiei „Sofilarex Plus” SRL și altele în curs de identificare ar fi simulat achiziții în acte contabile pentru a reduce baza impozabilă a firmei.
De asemenea, în ordonanță se arată că infracțiunea ar fi fost facilitată de „persoane în curs de identificare, în exercițiul funcției de demnitate publică, prin înțelegere prealabilă cu factori de decizie din cadrul agentului economic «Sofilarex Plus» SRL”, care „ar fi pretins, acceptat și primit direct sau prin intermediul unor terțe persoane mijloace bănești care nu i se cuveneau, în proporții deosebit de mari, în schimbul promovării și susținerii unor inițiative de modificare a cadrului normativ ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală”. Aceste modificări ar fi rezultat în „reglementări favorabile” pentru compania „Sofilarex Plus” SRL și persoanele afiliate, prin „reducerea artificială a sarcinii fiscale și obținerea unor beneficii economice ilicite”, se arată în ordonanță.
Inițial, Eșanu a declarat pentru ZdG că nu a citit plângerea și că doar presupune cine ar fi persoana de demnitate publică vizată. Ulterior, acesta ne-a zis că totuși a văzut plângerea și în ea apărea numele lui Alexandr Trubca. „Și eu aveam presupunerile astea, deoarece am avut acces parțial la plângerea pe care a făcut-o domnul acesta, Rotaru. (…) Eu n-am transmis la nimeni nicio sumă de bani. Dumnealui, dacă are dovezile acestea, eu îi recomand să depună la poliție, la procuratură, unde a depus, și dacă ea este, poftim, să lucreze organele de drept și să-și facă datoria, misiunea.”
Eșanu se declară o victimă în acest caz și susține că este gata să-și scoată afacerile din R. Moldova. El a prezentat și rezultatele unui control fiscal efectuat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), efectuat în mai-iunie 2026 la compania „Sofilarex Plus”SRL, pentru anii 2022-2025, în care se arată că SFS a redus cu 5,5 milioane de lei pierderile fiscale declarate de companie în această perioadă și a stabilit că este obligată să achite 287 de mii de lei. Potrivit lui Eșanu, neregulile constate de SFS ar fi „minore”.
Trubca: „Prima dată aud de așa ceva. (…) Eu nu am ce comenta aici”
Solicitat de ZdG, fostul deputat PAS Alexandr Trubca, de asemenea, a negat acuzațiile, pe care le-a catalogat drept „bârfe”. „Prima dată aud de așa ceva. Dar ce am eu cu legislația în general? Eu unica ce am avut pe subiectul ăsta, noi am avut o discuție, am făcut o notă analitică la partid și am discutat pe partea de fiscalizare, dar acolo era ceva de modificare a sistemului de fiscalizare. Fiindcă era o evaziune fiscală foarte mare, era o problemă că erau 12 la sută și era un mecanism de evaziune fiscală, și noi atunci am schimbat la 7 la sută pe cifra de afaceri, dar, până la urmă, din cauză că erau prea mulți agenți economici care aveau licență și nu făceau activitate de genul ăsta, s-a anulat chestia asta.”
„Când am cerut eu bani?” s-a mai indignat Alexandr Trubca, declarând că l-a văzut pe Valentin Eșanu „de două ori sau de trei ori”. „Eu nu am ce comenta aici”, a adăugat Alexandr Trubca. El a mai spus că intenționează să-l acționeze în judecată pentru defăimare pe autorul denunțului.
Cele mai mici prețuri pe piață?
Omul de afaceri Valentin Eșanu, persecutat în perioada când puterea era deținută de Vladimir Plahotniuc, controlează grupul de companii „Sofilarex”, cea mai importantă fiind „Sofilarex Plus” SRL. Pentru anul 2025 „Sofilarex Plus” SRL a raportat un profit de 4,5 milioane de lei, după ce în 2024 și 2023 a declarat pierderi de 14,3 milioane de lei și, respectiv, 17,7 milioane de lei. Cel mai mare profit compania l-a declarat pentru anul 2021 – 83,5 milioane de lei.
Prețul mediu de achiziție a deșeurilor de metale feroase pe care îl oferă „Sofilarex” este de 4100–4200 de lei/tonă, în timp ce „Metalferos” oferă un preț de 3800 de lei/tonă.
În acest context, Valentin Eșanu a explicat că își permite să ofere cele mai mari prețuri pe piață, deși a lucrat anterior pe minus, deoarece „noi nu dăm voie să apară intermediari. Cetățeanul care aduce fier vechi la un punct de colectare îl dă deodată nouă, dar nu dă la intermediari care să mai pună un preț și să vină la noi. Noi lucrăm direct cu cetățenii”, a argumentat el.
Acuzații asupra concurenților
Valentin Eșanu a lansat, la rândul lui, acuzații către întreprinderea „Metalferos” și către unul dintre principalii săi competitori din sectorul privat, Serghei Preanicov, beneficiarul „Fier Grup” SRL și al „Aser Computer” SRL. Potrivit lui, „Metalferos” ar fi condus „tot de oamenii care au condus pe timpul lui Plahotniuc”, iar „toți clienții «Metalferos»-ului acum activează la firma lui Preanicov”. Omul de afaceri nu a putut oferi dovezi în privința celor afirmate în cadrul dialogului cu ZdG.
„Camioanele sau angajații «Metalferos»-ului, se vorbește în piață că cumpără un obiect, o uzină, vin angajații companiei «Metalferos», transportul «Metalferos», toată logistica «Metalferos»-ului: oxigenul, prelucrarea fierului vechi, încărcarea… Numai că fierul vechi nu se duce la destinația «Metalferos, să descarce la «Metalferos», dar se duce către destinația Fier Grup. Eu, personal, nu am dovada asta. (…) O perioadă de timp, ei («Metalferos», n.r.) nu vindeau aluminiu și cupru peste hotare, dar vindeau companiei «Fier Grup» SRL ”, a acuzat Eșanu.
Petru Bondari, ex-directorul „Metalferos”, a respins acuzațiile lui Eșanu. Dar a admis totuși că „Metalferos” a avut relații comerciale cu „Fier Grup” SRL.
P. Bondari: „Metalferos” nu dă niciun fel de utilaj la nicio întreprindere. Deci, nu. Sunt acuzații false. Nu este adevărat.
ZdG: Dar către Fier Grup ați vândut?
P. Bondari: Probabil, s-a vândut până la mine ceva cantități.
Bondari a precizat că „Metalferos” nu mai livrează către Fier Grup de aproximativ „jumătate de an – un an”.
„Obnalicika”
Potrivit lui Valentin Eșanu, concurenții lui ar utiliza o schemă de evaziune fiscală pe care el o numește „obnalicika” (scoatere de numerar, n.r.), schemă pe care el însuși este acuzat că ar practica-o, după cum reiese din denunțul depus de fostul său partener de afaceri. Adică, cele 12 la sută pe care trebuie să le rețină de la persoanele fizice care predau deșeuri metalice nu ar fi predate către stat. Acuzațiile lui s-au îndreptat iarăși către companiile lui Preanicov, despre care a afirmat că ar fi protejat de organele de drept, pentru că ar avea legături de afinitate cu reprezentanți ai puterii.
ZdG: Și cine face așa ceva?
V. Eșanu: Doamna Natalia, eu am să vă zic altfel. Dar arătați-mi, vă rog, cine din gruparea „Metalferos” care se ocupa pe timpuri, făceau același lucru înainte, cine din persoanele date este reținut sau pedepsit pentru tot ce au făcut? Răspunsul o să-l găsim aici. Și toate persoanele acestea activează, mult mai mult, sunt în relație de cumătrism cu deputați din Parlamentul R. Moldova, sunt în relații de cumătrism cu șefi de poliție.
ZdG: Păi, spuneți cu nume.
V. Eșanu: Aaa, eu pot să vă spun. Se vorbește că unul din deputați, nu o să dau fracțiunea ca să nu intru într-un joc politic, nici la poliție, nici la nimeni, am să zic numai că este cumătru cu Serghei Preanicov, care i-a botezat copii.
Deși nu a oferit oficial niciun nume, ZdG a aflat că Eșanu a făcut referire la Arcadie Catlabuga, șeful Inspectoratului Național de Investigații, și la deputatul PAS de la Căușeni, Artemie Cătănoi.
„Eu categoric nu m-am implicat în activitatea dumnealui”
Solicitat de ZdG, Arcadie Catlabuga a confirmat că este cumătru cu Serghei Preanicov, dar a respins acuzațiile precum că ar „proteja” activitatea companiilor acestuia. „Da, sunt cumătru cu domnul Preanicov, eu i-am botezat copiii cu mulți ani în urmă. Pe domnul Preanicov îl cunosc cred că mai bine de 15 ani. Eu nu țin minte dacă atunci dumnealui activa în acest domeniu. Ce ține de presupusa protejare, protecție a domnului Preanicov: în primul rând, de când sunt în funcție, eu, probabil, am discutat cu dumnealui o dată sau de două ori și atunci ocazional. Eu categoric nu m-am implicat în activitatea dumnealui, categoric nu am discutat careva aspecte legate de activitatea dumnealui. Dacă domnul Eșanu are informații sau a dedus din careva informații că eu l-aș fi protejat sau l-aș proteja actualmente, n-are decât să depună un denunț oficial în acest sens la organele abilitate.”
Deputatul Artemie Cătănoi a declarat că nu este cumătru cu Preanicov și că nici nu-l cunoaște.
Donator PAS. În lista SIS, ca „persoană afiliată” lui Plahotniuc
Serghei Preanicov este beneficiarul a două companii cu activități în domeniul deșeurilor de metale: „Fier-Grup” SRL, deținută oficial de soția lui, Natalia Preanicova, și „Aser Computer” SRL, pe care o deține în proporție de 95 la sută.
În 2025, „Aser Computer” a raportat un profit de 2,4 milioane de lei; în 2024 – de 4,6 milioane, după ce în 2023 înregistrase pierderi de 102 mii de lei; în 2022 – profit de 505 mii de lei; în 2021 – profit de 2,2 milioane, iar în 2020 – profit de 1,8 milioane de lei.
„Fier Grup” SRL a raportat pentru 2025 un profit de 2,4 milioane de lei; pentru 2024 – profit de 22,1 milioane de lei; 2023 – profit de 5,4 milioane; 2022 – profit de 22,9 milioane; 2021 – profit de 14,8 milioane; 2020 – pierderi de 14 mii de lei.
În ianuarie 2024, Preanicov a fost inclus de Serviciul de Informații și Securitate într-o listă a persoanelor afiliate lui Vladimir Plahotniuc. La alegerile parlamentare din 2025, cele două companii ale lui Serghei Preanicov, „Aser Computer” și „Fier Grup”, au donat 60 de mii de lei către PAS. Câte 15 mii de lei, în numerar, au donat către PAS și doi angajați ai Fier Grup.
„Mai mulți donatori donează, nu neapărat îi verificăm pe toți”
L-am întrebat pe deputatul PAS Radu Marian despre donațiile făcute de companiile lui Serghei Preanicov către PAS. „Noi am avut peste 1500 de donatori în ultima campanie electorală. Eu nu cunoșteam concret despre acest caz. Și iată am încercat să văd, să mă documentez. Mai mulți donatori donează, nu neapărat îi verificăm pe toți, mai ales că sunt nume pe care nu neapărat le cunoaștem, dar o să începem o analiză. Și ce s-a întâmplat la SIS, acolo înțeleg că a fost pe listă, apoi a fost retras. O să facem niște solicitări în cazul în care se confirmă niște probleme serioase de integritate, nu excludem posibilitatea să întoarcem acești bani”, declara Radu Marian în luna iunie 2026.
„Nu am folosit niciodată și nu am avut nevoie să folosim resurse administrative sau presiuni asupra participanților de pe piață”
Solicitat de ZdG, Serghei Preanicov a refuzat să vorbească în fața camerei, dar ne-a răspuns în scris. El a precizat că „anume în ultimii ani am avut posibilitatea să lucrăm în condițiile unei piețe mai libere și mai previzibile, în care toți participanții trebuie să beneficieze de șanse egale și să acționeze în limitele legii”, menționând că „inclusiv în perioada monopolului, afacerea noastră s-a confruntat în repetate rânduri cu o presiune administrativă serioasă”.
„Afacerea noastră este construită pe alte principii — profesionalism, încrederea clienților, calitatea muncii și concurență loială. Nu am folosit niciodată și nu am avut nevoie să folosim resurse administrative sau presiuni asupra participanților de pe piață. Colaborăm cu clienții exclusiv pe bază voluntară, oferind condiții competitive și construind relații de afaceri pe termen lung. Orice încercare de a prezenta activitatea noastră într-un alt mod nu are temei”, a menționat Preanicov. „Vărsăm la buget zeci de milioane de lei sub formă de impozite. Toate acestea sunt confirmate de rapoartele fiscale și pot fi verificate de autoritățile publice competente. Poate tocmai de aceea, în locul documentelor și al verificărilor, sunt lansate publicații și declarații răsunătoare. Pentru că este mult mai dificil să contrazici rapoartele fiscale decât propriile fantezii”, a precizat Serghei Preanicov.
În discuții cu ZdG, Preanicov a declarat că nu are nicio legătură cu Vladimir Plahotniuc și că a depus o solicitare la SIS ca să fie scos din lista persoanelor afiliate acestuia.
Un inculpat în dosarul „Metalferos”
Un alt jucător important pe piața metalelor este grupul controlat de Andrei Țulea. Deși inculpat în dosarul „Metalferos” și învinuit de spălare de bani într-un dosar care se află în instanță, firmele acestuia continuă să fie un jucător activ pe piața metalelor. Din grup face parte compania „Metalica Grup” SRL, unde proprietară figurează Victoria Țulea, soția lui Andrei Țulea, și compania „New Metal Grup”, al cărei proprietar este însuși Andrei Țulea.
Țulea este judecat alături de alți cinci inculpați pentru spălare de bani. În acest dosar, pentru 11 septembrie 2026 este programată pronunțarea sentinței, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată. În același dosar figura anterior și Nicolae Pelin, prezentat de procurori drept capul uneia dintre grupările care ar fi prejudiciat întreprinderea „Metalferos” în perioada când aceasta era controlată de oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc. Ziarul de Gardă a scris anterior că sentința pe numele lui Pelin a fost pronunțată într-un anonimat total, în iunie anului 2025, de Judecătoria Chișinău, și a fost menținută de Curtea de Apel în mai 2026.
Nicolae Pelin și-a recunoscut vina și a fost condamnat pentru o infracțiune mai ușoară – evaziune fiscală. Fapta s-a prescris, iar Pelin a scăpat de pedeapsa penală. În sentința pronunțată în anonimat total în iunie 2025 se arată că Pelin a recunoscut că a acționat în calitate de organizator și a dirijat activitatea administratorului companiei „New Metal Construct” SRL, care cumpăra deșeuri de metale la un preț mai mic și le vindea companiei „Metalferos” la un preț mai mare. În document se menționează că Pelin a fost contabil în cadrul firmei.
Andrei Țulea nu a răspuns apelurilor și nici mesajelor ZdG.
Compania „New Metal Construct” SRL are o bază de colectare situată în localitatea Bubuieci, suburbie a municipiului Chișinău, și zeci de recenzii laudative pe Google. Andrei Țulea nu a răspuns nici apelurilor, nici mesajelor ZdG pentru a conveni asupra unei discuții. „Metalica Grup” SRL a înregistrat în 2025 un profit de 3,6 milioane de lei; în 2024 – profit de 2,5 milioane; 2023 – pierderi de 312 mii de lei; 2022 – profit de 229 de mii de lei; 2021 – profit de 587 de mii de lei; 2020 – profit de 567 de mii de lei.
Ultimul raport financiar publicat de compania „New Metal Construct” SRL este pentru anul 2022 și arată un profit de 13,4 milioane de lei; pentru 2021 – profit de 36 de milioane de lei; pentru 2020 – profit de 3,7 milioane de lei, iar pentru 2019 – profit de 2,8 milioane de lei.
Uzina Metalurgică de la Rîbnița și-a reluat activitatea
Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița, altădată principalul destinatar al metalelor din R. Moldova, și-a reluat activitatea la începutul lunii iulie 2026, după o perioadă de stagnare cauzată de avarierea liniei de înaltă tensiune Podolsk-Rîbnița și a mai multor stații electrice din Ucraina, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.
În acest context, Alexandru Rotaru, cel care a depus denunțul pe numele lui Valentin Eșanu, i-a adresat o scrisoare prim-ministrului Vasile Tofan, în care subliniază că autoritățile ar trebui să revină la un proiect elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, publicat pentru dezbateri publice în mai 2024 și abandonat fără nicio finalitate, prin care se propunea instituirea unui așa-numit „monopol fiscal”, așa încât întreprinderea de stat „Metalferos” să poată controla livrările către uzină.
„Statul trebuie să se comporte ca un proprietar. (…) Ar trebui să fie, chiar din punct de vedere tehnologic, un monopol de stat, să-l numim așa mai corect, care va impune cerințele tehnice, va asigura că fierul se duce procesat la Uzina Metalurgică de la Rîbnița și va beneficia de la veniturile care vin de la această afacere”, atenționează Rotaru, subliniind că Uzina de la Rîbnița aparține, de jure, statului R. Moldova.
În nota informativă se argumenta că deșeurile se colectează în mare parte pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, iar opțiunile de prelucrare se află „fie pe teritoriul necontrolat de către autoritățile constituționale (Uzina Metalurgică de la Rîbnița), fie în exterior (Turcia, India și alte piețe)”. Astfel, Uzina de la Rîbnița „poate impune prețurile la achiziția deșeurilor de metale feroase colectate de pe teritoriul Republicii Moldova”. De asemenea, se sublinia că uzina prefera să importe materie primă din România, iar majoritatea importurilor erau făcute de firme românești „controlate de cetățeni din Ucraina și Republica Moldova, inclusiv rezidenți din regiunea transnistreană”.
Companiile respective, arăta o investigație anticorupție.md în 2022, ar fi fost conectate la omul de afaceri de la Rîbnița, Oleg Babii, proprietarul companiei „BPM-Trade” SRL.
În scrisoarea către prim-ministru, Alexandru Rotaru atenționa că accesul la Uzina de la Rîbnița este în prezent restricționat „la un grup restrâns de agenți economici avizați” și că ar exista, de facto, „un monopol privat pe malul drept al Nistrului, reprezentat de BPM, agent economic afiliat administrației de la Tiraspol”. La 12 august, într-un interviu pentru ZdG, Rotaru a atras atenția că lucrurile s-au schimbat în ultima perioadă și că, potrivit informațiilor sale, Uzina de la Rîbnița ar fi semnat contracte și cu alți agenți economici.
„Toate livrările de metale care se duc către Uzina Metalurgică să treacă prin «Metalferos»”
Și fostul șef de la „Metalferos”, Petru Bondari, susține că ar fi necesară instituirea acelui monopol fiscal. „Toate livrările de metale care se duc către Uzina Metalurgică să treacă prin «Metalferos». Și noi am lămurit și am explicat în nenumărate rânduri de ce e necesar asta pentru securitatea țării noastre, de ce e necesar asta pentru veniturile în buget, pentru întreprindere. Și cred că asta ar fi cea mai bună soluție, atâta timp cât R. Moldova nu poate controla partea stângă a Nistrului.” Bondari s-a arătat nemulțumit de faptul că proiectul inițial nu a fost dus până la capăt, subliniind că a fost un proces „lung și anevoios”, în care a fost implicată administrația „Metalferos”. „Am înțeles că asta era așa o metodă de a ne învârti împrejurul degetului”, și-a exprimat regretul Bondari.
Control asupra Uzinei Metalurgice de la Rîbnița?
Uzina Metalurgică de la Rîbnița era principala destinație a deșeurilor de metale colectate de „Metalferos” înainte de liberalizarea pieței. După liberalizare, grupul „BMP” a fost acuzat că ar fi preluat monopolul și că livrările de deșeuri metalice se acceptau doar prin intermediul acestuia, fapt negat atunci de către proprietarul companiei, Oleg Babii, după cum a scris ZdG în februarie 2022.
Într-un răspuns în scris pentru ZdG, la 11 august 2026, compania „BPM-Trade” SRL a precizat că nu are activitate de colectare a deșeurilor de metale, dar că achiziționează materia primă exclusiv de la colectori autorizați, după care efectuează procesarea acesteia și comercializarea produselor rezultate. Totodată, a respins acuzațiile că ar fi unicul livrator de deșeuri la Uzina Metalurgică Moldovenească și unicul dealer care achiziționează produsele acesteia.
Proprietarul companiei, Oleg Babii, a refuzat să ofere un interviu video pentru ZdG, dar ne-a prezentat hala de producție a unei Fabrici de oțeluri pretensionate care este gestionată de „BPM-Trade” SRL. Oțelul pretensionat sau toronul pentru beton precomprimat reprezintă un mănunchi de fire subțiri din oțel răsucite împreună, folosit în producerea obiectelor de infrastructură. Babii a precizat că firma sa are această activitate din 2023, iar produsul este în mare parte pentru export. Pe poarta halei era inscripționat faptul că fabrica este rezidentă a Zonei Economice Libere Bălți.
Compania distribuitoare în UE a acestor produse este indicată pe materialele promoționale ale BPM ca fiind „Moldmetal Trading” SRL, înregistrată în România. Babii a mai spus că „are implicare” și în compania „MMS Minerals & Metals” SRL din România, despre care portalul anticoruptie.md a scris că în 2022 importa din România deșeuri de metale pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița. Atunci, Babii spunea că nu ar avea nicio legătură cu compania respectivă din România și că firma sa din R. Moldova, „BPM-Trade” SRL, îi oferea doar servicii de transport. În august 2026, în discuția cu ZdG, Babii a recunoscut că a importat deșeuri de metale din România. Întrebat de ce atunci a negat, Babii a răspuns că poate a făcut asta „la emoții” și că era mai simplu să spună „nu” și „să uite”.
Donator pentru Partidul Nostru
La alegerile parlamentare din septembrie 2025, Oleg Babii a donat 96 de mii de lei pentru formațiunea „Partidul Nostru”. Pentru ZdG, Babii a spus că a vrut „să ajute”, fără niciun „gând rău”, pentru că în partid are prieteni care, a precizat el, „nu sunt deputați”. El a subliniat că nu are interese politice.
Pentru 2025, „BPM-Trade” SRL a raportat un profit de 67,2 milioane de lei; pentru 2024 – profit de 78,2 milioane de lei; pentru 2023 – profit de 91 de milioane de lei; pentru 2022 – profit de 150 de milioane de lei; pentru 2021 – profit de 143 de milioane de lei; pentru 2020 – profit de 51,5 milioane de lei; pentru 2019 – profit de 34,5 milioane de lei.
Autorizațiile de mediu pentru Uzina de la Rîbnița, prelungite „din oficiu”
Uzina Metalurgică de la Rîbnița deține în continuare autorizații de mediu eliberate de autoritățile de la Chișinău. Potrivit unui răspuns oferit de Agenția de Mediu la solicitarea ZdG, uzina deține Autorizația pentru gestionarea deșeurilor, cu termenul de valabilitate până la 20 octombrie 2026, precum și Autorizația de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe, cu termenul de valabilitate până la 20 octombrie 2029. Agenția a ținut să precizeze că termenul de valabilitate a fost prelungit din oficiu și că nu ar fi vorba de autorizări noi oferite. Totodată, autoritatea a adăugat că Uzina de la Rîbnița ar urma să obțină o autorizație integrată de mediu.
În octombrie 2021, Uniunea Europeană a interzis exportul deșeurilor de metale de pe teritoriul său către R. Moldova, pe motiv că acestea ajungeau la Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care nu deținea atunci autorizațiile de mediu necesare. Ulterior, a devenit cunoscut faptul că Ministerul Mediului de la Chișinău a trimis o scrisoare oficială către Comisia Europeană pentru a solicita deblocarea exporturilor, astfel că exporturile au fost permise din nou din aprilie 2022, fapt ce a avantajat direct uzina din regiunea separatistă și firmele intermediare afiliate, după cum au afirmat atunci mai mulți experți.
Ulterior, tot în aprilie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a decis ca Agenția de Mediu să emită autorizație de mediu pentru Uzina de la Rîbnița, prin derogare de la Legea privind protecția mediului. Autoritățile de la Chișinău argumentau atunci că această concesie ar fi fost făcută pentru ca să poată fi negociate prețuri avantajoase la energia electrică cu Centrala de la Cuciurgan. În prezent, Chișinăul nu mai cumpără curent din stânga Nistrului, însă autorizațiile de mediu pentru Uzina de la Rîbnița au fost prelungite de mai multe ori, fiind valabile până în prezent.
