Cum a devenit FlyOne un imperiu estimat la un miliard de euro: conexiuni politice, expansiune globală și război cu statul

În ultimii 10 ani, compania aeriană „FlyOne” s-a transformat dintr-o afacere locală fondată de familiile a doi funcționari publici într-un imperiu internațional estimat de beneficiarii săi în cadrul litigiului cu statul la circa un miliard de euro. În Armenia, acționarii moldoveni s-au afiliat cu o familie influentă, conectată la partidul de guvernământ al premierului Pașinian, dar și la banii publici. În ultimii ani, compania născută la Chișinău a ajuns să gestioneze inclusiv zborurile aeronavei guvernamentale a Armeniei, dar și să ajungă în topul celor mai mari plătitori de taxe și impozite din această țară. 

În România, FlyOne a raportat pentru 2025 afaceri în creștere cu 41 %, ajungând la peste 268 de milioane de lei românești, echivalentul a circa un miliard de lei moldovenești. În Uzbekistan, acționarii FlyOne s-au asociat cu doi oameni de afaceri locali și raportează un capital social de peste 23 de milioane de lei. 

În ultima lună, în plin război cu statul, compania mamă, „Fly One” SRL, a ieșit din acționariatul companiei din Armenia, nu și cei doi fondatori ai afacerii, Vladimir Cebotari și Mircea Maleca. În același timp firma din România care deține afacerea FlyOne a început să opereze curse de la Chișinău.

Care este secretul extinderii și creșterii companiei în ultimul deceniu? „Compania are viziuni foarte clare cum trebuie să se dezvolte, pe ce segmente, cum să concureze și, uneori, acceptarea unui risc comercial se justifică prin rezultatele pe care le obținem”, explică ascensiunea Vladimir Cebotari, președintele Consiliului de Administrație al FlyOne.

El neagă implicarea lui Plahotniuc și faptul că relațiile politice ar fi ajutat firma să se dezvolte într-un asemenea ritm. „Asta a fost un impediment în dezvoltarea companiei. Din cauza că grupul nostru se extinde foarte rapid”, consideră el. 

Din 22 iunie, compania „Fly One” SRL se află în mijlocul unui război deschis cu statul. După ce Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) i-a cerut să-și schimbe acționarii până pe 20 septembrie, proprietarii firmei s-au adresat în instanță la sfârșitul lunii august. Înainte de asta au contestat, fără succes, decizia la autoritățile care au emis-o. 

Primul litigiu în instanță, pierdut de FlyOne

O primă cerere venită din partea celor patru acționari ai companiei aeriene – Mircea Maleca, Ina Maleca, Maria Cebotari, Mariana Tabuică, dar și din partea „Fly One” SRL, a fost înregistrată la Judecătoria Chișinău pe 26 august 2026. Aceștia au solicitat instanței să emită o ordonanță provizorie care să oblige „CEIISS să se abțină, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ privind controlul legalității Deciziei CEIISS din 22 iunie 2026, de la adoptarea, dispunerea, inițierea sau punerea în executare, direct sau indirect, a oricăror acte, decizii, măsuri sau acțiuni care ar putea produce, în tot sau în parte, efectele juridice ale Deciziei CEIISS din 22 iunie 2026.”

Reclamanții au motivat solicitarea inclusiv prin faptul că impactul financiar al deciziei CEIISS „ar fi unul considerabil, raportându-se la valoarea pretinsă a grupului «Fly One», estimată la aproximativ 1 miliard de euro, dintre care circa 250 de milioane de euro ar reprezenta activitatea SRL «Fly One» din R. Moldova.”

Reclamanții au invocat „în principal, riscul înstrăinării forțate a cotelor-părți deținute de Asociați în «Fly One» SRL, contrar voinței acestora și în condiții potențial mai puțin avantajoase decât cele de piață, ceea ce ar afecta în mod direct dreptul lor de proprietate și valoarea investiției realizate în societate.”

De asemenea, acționarii au invocat o serie de consecințe economice și operaționale pe termen mediu și lung, printre care pierderea valorii investiției și a dividendelor actuale și viitoare, diminuarea valorii de piață a participațiilor, rezoluțiunea sau imposibilitatea încheierii unor contracte de locațiune a aeronavelor, pierderea depozitelor și a garanțiilor contractuale, suportarea unor compensații și costuri suplimentare legate de aeronave, precum și pierderea unor permisiuni, certificări, sloturi, rute aeriene și venituri provenite din cursele charter. Totodată, s-a invocat riscul incapacității de plată, costurile legate de disponibilizarea personalului și efectele economice asupra celorlalte societăți din grupul SRL „Fly One”.

La 10 septembrie 2026, judecătorul Constantin Bragoi a emis o încheiere prin care a respins ca inadmisibilă cererea depusă de Fly One și acționarii săi, „în condițiile în care cererea de emitere a ordonanței provizorii nu întrunește condițiile de admisibilitate.”

Judecătorul și-a motivat decizia în special prin faptul că ordonanța provizorie reprezintă, în sine, același mecanism ca și suspendarea unui act, doar că autoritățile au stabilit anterior că „prin derogare de la prevederile art. 214 din Codul administrativ, până la soluţionarea definitivă a cauzei, nu poate fi suspendată executarea deciziilor Consiliului. (…)”

Instanța a remarcat și faptul că, deși acționarii s-au adresat la CEIISS și au cerut suspendarea executării deciziei din 22 iunie, solicitarea le-a fost respinsă. Totodată, judecătorul a reținut că, ulterior formulării cererii de emitere a ordonanței provizorii, la 2 septembrie 2026, „Fly One” SRL, Maria Cebotari, Mariana Tabuică, Ina Maleca și Mircea Maleca au depus acțiunea în contencios administrativ împotriva CEIISS,  solicitând, printre altele, anularea integrală a deciziei.

„Prin urmare, obiectul acțiunii principale efectiv introduse confirmă că reclamanții își valorifică pretențiile pe calea unei acțiuni în contestare, prin care supun controlului judecătoresc legalitatea actului administrativ individual defavorabil și solicită anularea acestuia”, se menționează în încheiere. 

Joi, 17 septembrie, pe portalul instanțelor, litigiul inițiat la 2 septembrie 2026 de acționarii Fly One împotriva CEIISS și Agenției Servicii Publice (ASP) privind controlul legalităţii actelor administrative ale administraţiei publice centrale de specialitate încă nu fusese distribuit unui magistrat, astfel că șansele ca instanța să se expună până la 20 septembrie, atunci când expiră cele 90 de zile acordate de stat pentru schimbarea acționarilor companiei, sunt minime. 

„Noi cunoaștem cum lucrează sistemul justiției, cât sunt de încărcate instanțele. Și noi nu avem așteptări că acest dosar va fi soluționat până pe 20 septembrie. Noi am inițiat procedura de soluționare a diferendului investițional în cadrul unui arbitraj internațional. Dar săptămâna trecută am depus la Guvern un plan de reducere a activității din R. Moldova…, până la încetarea activității. Probabil, vom primi un răspuns”, precizează Vladimir Cebotari, președintele Consiliului de Administrație al FlyOne, într-o discuție cu ZdG.

Cele două familii care controlează FlyOne

„Fly One” SRL a fost înregistrată în septembrie 2015, iar în anul următor a lansat compania aeriană „FlyOne”, devenită între timp cea mai mare din R. Moldova. În aprilie 2016, a operat primele curse charter, iar în iunie 2016 a lansat prima cursă regulată de pasageri, către Moscova.

În septembrie 2026, firma are patru acționari: Maria Cebotari (40 %), soția lui Vladimir Cebotari, fost deputat și fost ministru al Justiției; Ina Maleca (40 %), fosta soție a lui Mircea Maleca, fost șef al Autorității Aeronautice Civile și fost director al Air Moldova; Mariana Tabuică (10 %), sora lui Vladimir Cebotari și Mircea Maleca (10 %), cel care este și administratorul companiei. La fondare, în 2015, acționarii companiei erau Feodor Carabadjac (40 %), tatăl Inei Maleca, Andrei Țurcan (40 %) și Nicu Berla (20 %).

În R. Moldova, compania are un capital social de 34 de milioane de lei. În 2024 a avut vânzări de 4,2 miliarde de lei și profit declarat de 304 milioane de lei. Conform datelor publice, deține titlul de „contribuabil mare” la bugetul de stat pentru anii 2024, 2025 și 2026.

Pornită inițial ca o afacere locală, în anii următori, compania s-a extins în mai multe țări. Cel mai mult însă s-a dezvoltat în Armenia, o țară situată în regiunea Caucazului de Sud (Transcaucazia), la interferența dintre Europa și Asia. 

Asocierea din Armenia cu o familie influentă, cu trecere la partidul premierului

Fly One Armenia a fost înregistrată în martie 2021 și a operat primele zboruri spre finalul acelui an. La fondare, compania de la Chișinău, „Fly One” SRL, deținea o cotă de 46 %. 

Pe 14 august 2026, în plin scandal privind schimbarea acționarilor în compania de la Chișinău, firma din R. Moldova a cedat cota sa parte către o companie fondată în Armenia – „Flay Solution” LLC. Proprietarii noii companii sunt însă tot Mircea Maleca și Vladimir Cebotari, ambii cu câte 50 %. 

În septembrie 2026, Fly One Armenia are trei acționari. Pe lângă firma fondată de Cebotari și Maleca, o cotă parte de 50 % este deținută de omul de afaceri armean Eduard Sukiasyan, iar celelalte 4 % aparțin unui alt cetățean armean, Aram Khachatryan. 

Eduard Sukiasyan este un prosper om de afaceri armean, membru al familiei Sukiasyan, considerată una dintre cele mai influente din Armenia. Familia Sukiasyan controlează fluxurile-cheie în construcții, importuri și imobiliare. 

Eduard Sukiasyan este fondatorul și președintele Consiliului de Administrație al grupului investițional „SIL Capital”. Grupul declară că portofoliul său cuprinde afaceri în asigurări, aviație, comerț, carburanți, industria bijuteriilor și alte domenii. Printre companiile și activele enumerate se află Russia Mall, târgul comercial „Yerevan”, fabrica de bijuterii din Erevan, MegaTrade și rețeaua de benzinării „Run Oil”.

Familia figurează și printre beneficiariii finali ai Armenian Economy Bank. Pagina oficială a băncii arată că membrii familiei Sukiasyan controlează împreună 51,45 % din capital.

Eduard este fratele omului de afaceri și ex-deputatului Khachatur Sukiasyan.  Acesta a fost deputat între 2021–2026, ales pe lista partidului de guvernământ „Contractul Civil”, condus de premierul armean Nikol Pașinian, și a făcut parte din fracțiunea parlamentară a acestuia, fără însă a fi membru de partid. În martie 2022, el l-a numit pe Pașinian „unul dintre cei mai hotărâți și inteligenți oameni politici” din istoria ultimilor 30 de ani a Armeniei. Presa din Armenia a relatat constant în ultimii ani cum afacerile lui Khachatur Sukiasyan au prosperat, în special după ce Pașininian a preluat puterea în Armenia, în 2018.

Aram Khachatryan, celălalt acționar al Fly One Armenia, este directorul general al companiei aeriene. Participația de 4 % i-a fost transferată lui Khachatryan la 25 iulie 2025 de Larisa Sahakova, mama fostului director general Artur Poghosbekyan. 

În mai 2026, el semna din partea Fly One Armenia acordul pentru achiziționarea a două aeronave Airbus A321neo, în prezența lui Nikol Pașinian și a președintelui francez, Emmanuel Macron. Înainte să conducă FlyOne Armenia, Aram Khachatryan a lucrat aproape exclusiv în companii din grupul economic asociat familiei Sukiasyan. 

FlyOne Armenia operează din septembrie 2023 și aeronava destinată deplasărilor oficialilor guvernamentali de rang înalt ai Armeniei, fapt documentat de publicația armeană „Hetq”. Tot jurnaliștii au remarcat că firma a primit și bani de la stat.

De exemplu, la sfârșitul lunii martie 2026, președintele Armeniei, Vahagn Khachaturyan, și vicepremierul Mher Grigoryan au efectuat vizite în Georgia și Kazahstan călătorind cu o aeronavă de tip business jet care aparține unei companii din grupul „FlyOne”. Doar pentru călătoria vicepremierului în Kazahstan, jurnaliștii au aflat că  din bugetul de stat armean s-au plătit circa 77 de mii de dolari SUA. Costul zborului președintelui Khachaturyan în Georgia nu a fost făcut public.

În ultimii ani, FlyOne Armenia s-a clasat constant pe primele locuri în topul companiilor aeriene din Armenia după volumul de taxe achitate. Presa din Armenia a relatat că pentru anul 2025, compania „Fly One Armenia” a plătit impozite și taxe în valoare de circa 15 milioane de euro.

În lista oficială a celor mai mari plătitori de taxe din Armenia, compania se află pe locul 55 conform datelor pentru anul 2025, iar în primele șase luni din 2026, compania a urcat până pe locul 46.

Cebotari, despre asocierea cu familia influentă din Armenia și conexiunea politică

Vladimir Cebotari susține că relațiile politice ale familiei din Armenia nu i-au adus firmei beneficii. „Asta a fost un impediment în dezvoltarea companiei. Din cauza că grupul nostru se extinde foarte rapid, implicațiile politice au efecte negative asupra activităților noastre. Politica îngreunează și face mai dificilă activitatea de extindere, mai ales că noi avem planuri împreună foarte serioase, care depășesc cu mult teritoriul Armeniei sau a regiunii. Din acest motiv, au avut discuții în consiliul familiei, iar persoana respectivă și-a depus mandatul. A candidat, a intrat în Parlament, dar nu a acceptat mandatul de deputat”, susține Cebotari.

„Da, din 2023 operăm aeronava guvernamentală. Suntem tratați ca și companie națională. Noi am ajutat foarte mult Armenia, operatorii căreia dețineau o cotă de doar 5 % din piața serviciilor aeriene, să o creștem până la 60 %, ceea ce înseamnă locuri de muncă, venituri, bani încasați în Armenia”, menționează unul dintre fondatorii afacerii FlyOne. 

FlyOne în România, afaceri în creștere cu 41 %

Prima țară în care afacerea „FlyOne” s-a extins a fost România. La 21 august 2018, în România a fost înregistrată compania „FLY ONE AIRLINES” SRL, cu activitate principală transporturi auto de pasageri. Astăzi, compania românească are doi asociați: Vladimir Cebotari și Daniel Maleca, fiul lui Mircea Maleca. Daniel este director adjunct la FlyOne. 

Datele publice consultate de ZdG arată că afacerile Fly One în România au crescut în 2025. Compania a realizat afaceri în creștere cu 41 %, ajungând la peste 268 de milioane de lei românești, echivalentul a circa un miliard de lei moldovenești (circa 50 de milioane de euro), și își menține profitul de peste două milioane de lei românești, adică de circa 7,5 milioane de lei moldovenești. În 2025, compania avea 92 de angajați și deținea, conform site-ului economica.net, trei avioane comerciale și unul privat, un Gulfstream G450. Fly One România a obținut licența de operator aerian din partea Ministerului Transporturilor în anul 2022, conform informațiilor publicate anterior pe site-ul Libertatea.ro. 

În contextul problemelor din R. Moldova, la începutul lunii septembrie 2026, într-un articol publicitar s-a anunțat că FLYONE România intră pe piața transportului aerian de pasageri din R. Moldova prin lansarea unei noi rute directe din Chișinău spre Lisabona, capitala Portugaliei. Vladimir Cebotari, directorul companiei din România,  preciza că acesta ar fi primul pas „din planul de extindere a FLYONE România în R. Moldova”. 

„Noi suntem responsabili față de pasageri și dacă statului, Guvernului, nu le pasă ce o să se întâmple cu pasagerii care și-au procurat bilete, nouă ne pasă. Pentru ca să fim responsabili până la capăt, noi lansăm aceste servicii ca pasagerii să beneficieze de ceea ce contează. Dacă nu vor fi alte abuzuri din partea unor persoane private,  cu interes și conectate bine la instituțiil de forță, atunci nu se va întâmpla nimic”, susține Vladimir Cebotari, fără a oferi nume. 

Extinderea din Uzbekistan și zborurile spre Rusia

După România și Armenia, compania s-a extins și în Asia. Datele din registrele publice din Uzbekistan arată că FlyOne Asia a fost înregistrată inițial drept întreprinderea mixtă „Asia Union Airlines”, la 6 mai 2022. 

Fly One Asia are astăzi patru acționari: Societatea cu răspundere limitată cu capital străin „UCHBIR” – 40 %, Oybec Omonov – 38 %, Fly One Airlines – 12 % și Ilxam Tashpulatov – 10 %. Cu actuala denumire firma operează din noiembrie 2025, având un capital social de circa 1,1 milioane de euro. Administrator al firmei din Uzbekistan, cu sediul în Tașkent, figurează cetățeanul moldovean Ruslan Chitoroagă. 

Compania operează mai multe zboruri din Tașkent spre Baku (Azerbaidjan), Tel Aviv (Israel), Riga (Letonia) sau Kazan, Moscova și Ekaterinburg (Rusia).  

Societatea cu răspundere limitată cu capital străin „UCHBIR”, cel mai mare acționar al Fly One Asia, a fost înregistrată în decembrie 2024 și are la rându-i doi acționari –  Vladimir Cebotari și Mircea Maleca, ambii deținând cote-părți egale, a câte 50 %. 

Datele publice îl prezintă pe Oybek Omonov, al doilea cel mai mare acționar al companiei, drept om de afaceri uzbec.  Fly One Airlines, al treilea acționar al firmei din Uzbekistan, este compania care gestionează afacerea „FlyOne” în România, compania fiind deținută de Vladimir Cebotari și fiul lui Mircea Maleca, Daniel. Ilxam Tashpulatov, care deține 10 % din compania uzbecă, este și el om de afaceri local, cu firme care au activități în comerț și industria farmaceutică.

„Eu cred că e singura companie originară din R. Moldova care s-a extins internațional așa vreodată. Avem o flotă de 30 de nave. Compania are viziuni foarte clare cum trebuie să se dezvolte, pe ce segmente, cum să concureze și, uneori,  acceptarea unui risc comercial se justifică prin rezultatele pe care le obținem. Compania crește de la an la an cu 20–25 %…”, argumentează Vladimir Cebotari ascensiunea FlyOne. 

De la funcționar la om de afaceri, prin politică

Vladimir Cebotari (45 de ani), președintele Consiliului de Administrație la FlyOne și unul dintre fondatorii afacerii „FlyOne”, este jurist de profesie. Pe parcursul carierei profesionale a activat în mai multe structuri și întreprinderi de stat. A început în 2005, în calitate de consilier la Președinția R. Moldova, iar ulterior a avansat în carieră, ajungând în 2011 director al Autorității Aeronautice Civile, în 2013 – viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, în 2015 – șef la Calea Ferată din Moldova și ministru al Justiției, iar ulterior, în 2019 – deputat în Parlamentul R. Moldova pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM), controlat în acea perioadă de Vladimir Plahotniuc, fostul oligarh condamnat în primă instanță. Afacerea „FlyOne” a fost lansată în perioada în care Cebotari era ministru al Justiției și unul dintre oamenii din anturajul lui Plahotniuc, cel care era acuzat atunci de capturarea statului și a justiției.

Cebotari a participat în 2019 la alegerile locale generale pentru fotoliul de primar general al mun. Chișinău, dar s-a clasat abia pe locul șapte, obținând doar 5504 voturi (2,44 %). În februarie 2020, Cebotari, alături de alți cinci deputați democrați, a părăsit fracțiunea PDM și a format grupul parlamentar „Pro Moldova”, condus de Andrian Candu, finul lui Plahotniuc. În 2023, formațiunea politică și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM).

Cebotari a recunoscut în 2025 că a menținut legătura cu Plahotniuc, vizat acum în mai multe dosare penale și condamnat la 19 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, inclusiv în perioada în care acesta era fugar. În august 2025, la doar câteva zile după ce Plahotniuc lansa, din arest, un îndemn pentru foștii săi colegi din PDM să se unească, Cebotari anunța că un partid pe care-l fondase anterior, PDMM, care „descinde direct din fostul PDM”, dorea să participe la alegerile parlamentare din luna septembrie. 

Peste câteva zile de la acel anunț, pe 22 august 2025, toți cei patru acționari ai „Fly One” SRL, împreună cu Vladimir Cebotari și însăși compania, au fost incluși de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în lista persoanelor în privința cărora există probe, informații, documente că sunt asociate controversatului Vladimir Plahotniuc, subiect al restricțiilor internaționale. 

De rând cu aceștia, în listă au fost incluse și câteva companii asociate lor: „Sanair Service” (agenție de turism), „Logistic Int” (companie care oferă servicii de producție, vânzare și livrare a alimentelor la bord), „H Kapitalz” SRL, „BMoney” SRL (organizație de creditare nebancară), „Impex Businesscom” SRL (cu activități anterioare în domeniul imobiliar), „Bpay” SRL (companie care gestionează un sistem de plăți) sau „Cellixteh” SRL (cu activități în domeniul produselor software).

În 2019, Cebotari a fost vizat în dosarul penal privind modul în care fusese concesionat Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). În 2021 a fost scos de sub urmărire penală după ce procurorii au ajuns la concluzia că, în calitate de membru al Comisiei de concurs cu privire la concesionarea AIC, „Vladimir Cebotari a acționat în limitele atribuțiilor legal acordate, prin urmare, fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii imputate.”

În declarația de avere și interese pentru anul 2015, anul lansării companiei „Fly One” SRL, Vladimir Cebotari indica 160 de mii de lei din salariu, dividende de 1,2 milioane de lei, dar și datorii de circa 1,7 milioane de lei. Cebotari mai declara că deținea cote-părți în mai multe firme cu activități în comerț. 

„Niciodată (Plahotniuc, n.r.) nu a avut vreo implicare în FlyOne. Dacă careva persoane din politica moldovenească au avut vreun interes în privința companiei, ele au fost de a opri compania respectivă, pentru că ea nu a fost comodă nici când s-a lansat, că reprezenta, din punctul de vedere al Guvernului de atunci, un risc pentru Air Moldova. Au fost multe discuții și multe presiuni. Compania nu a avut libertatea de a se dezvolta și de a crește și a trebuit să accepte aceste limitări”, susține Vladimir Cebotari. 

Fostul funcționar plecat cu scandal din ultima funcție publică deținută

Mircea Maleca, celălalt fondator al afacerii „FlyOne”, este și el fost funcționar. În 2013 el a fost numit de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, acolo unde în calitate de viceministru activa Vladimir Cebotari, în funcția de director al Air Moldova, care la acea vreme era cea mai mare companie de aviație din R. Moldova. Până atunci, Maleca fusese director financiar al companiei deținute de stat. El a demisionat din funcție în august 2015, „din motive personale”, la câteva luni după ce Vladimir Cebotari plecase de la minister. Peste câteva zile a fost numit director la Autoritatea Aeronautică Civilă (ACC), de unde a plecat cu scandal în iunie 2016, la solicitarea premierului din acea perioadă, Pavel Filip. 

„Eu am solicitat demisia, de aceea vă rog să luaţi act. Am cerut demisia din cauza că există mai multe suspiciuni în privinţa unui conflict de interese cu o companie aeriană. Eu cred că nu trebuie să lăsăm ca asupra unei instituţii să planeze astfel de suspiciuni”, declara premierul Filip. 

Demisia lui Maleca avea loc la scurt timp după ce portalul anticoruptie.md scria despre legăturile dintre familia Maleca și compania aeriană „Fly One”. Investigația arăta că Maleca era acționar la companie prin intermediul fostului său socru, care locuia la Leova. Acest fapt fusese confirmat într-o scrisoare semnată de Mihai Balan, directorul de atunci al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), ajunsă în posesia portalului. Deşi nu i-au confirmat autenticitatea, şefii de la SIS au declarat într-un răspuns oficial că „şefii AAC exercită abuz de putere prin promovarea intereselor private în aviaţia civilă”, ceea ce contravine intereselor statului.

ACC are un rol-cheie în domeniul aviației. Instituția înmatriculează aeronavele și emite certificatele de navigabilitate, certifică companiile aeriene, realizează audituri și inspecții periodice la companiile aeriene și emite autorizații pentru executarea zborurilor regulate și neregulate (charter) în spațiul aerian național.

În declarațiile de avere pentru anul 2015, an în care se înregistra compania „Fly One” SRL, Mircea Maleca declara venituri de circa un milion de lei din salariu și vânzarea unui apartament, două mașini care valorau 1,15 milioane de lei și un cont bancar unde păstra 600 de mii de lei. 

Decizia din 22 iunie și argumentele statului

La 22 iunie 2026, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), o entitate condusă de prim-ministrul R. Moldova, care analizează și avizează investițiile în sectoarele strategice pentru securitatea națională, a decis refuzul aprobării investițiilor realizate de compania „Fly One” SRL într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile. Informația a fost anunțată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. 

Decizia a fost luată în urma unei proceduri de examinare care s-a desfășurat pe parcursul a aproximativ 11 luni, în cadrul căreia autoritățile susțin că au analizat modul în care compania și-a desfășurat activitatea într-un sector ce utilizează infrastructura critică a statului.

„Pe parcursul examinării, CEIISS a solicitat în repetate rânduri informații și documente privind structura investițiilor, beneficiarii efectivi și tranzacțiile financiare dintre «Fly One» Moldova și compania afiliată «Fly One» Armenia. Potrivit concluziilor Consiliului, o parte dintre informațiile solicitate nu au fost prezentate integral”, se preciza în comunicatul CEIISS.

„În procesul de analiză au fost examinate și informații privind existența unor legături între persoane asociate companiilor respective și persoane aflate sub incidența sancțiunilor internaționale. Aceste circumstanțe au fost incluse printre elementele evaluate de Consiliu la adoptarea deciziei. Măsura adoptată are drept scop protejarea intereselor de securitate ale statului într-un domeniu strategic și asigurarea respectării legislației privind investițiile în sectoarele sensibile. Pentru pasageri și partenerii comerciali ai companiei nu există modificări imediate”, se mai menționa în comunicat. Într-un proces verbal al ședinței din 22 iunie, făcut public de autorități, datele nu sunt vizibile, fiind depersonalizate. Din acel document se deduce doar că firmei i-a fost refuzată „aprobarea prealabilă a investițiilor companiei… cu schimbarea controlului în termen de 90 de zile” de la emiterea acelei decizii, adică până pe 20 septembrie 2026.

Explicațiile FlyOne și precizările unui proprietar

În aceeași zi, compania „Fly One” a emis un comunicat prin care anunța că a luat act de decizia CEIISS, precizând că „nu desfășoară activități investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului și nu a depus nicio cerere de autorizare la CEIISS.”

„Activitatea companiei constă în prestarea serviciilor de transport aerian, prin operarea zborurilor regulate și charter de pasageri. FLYONE nu deține control, nu procură, nu ia în concesiune, nu intră în parteneriat public-privat în privința de bunuri, active sau servicii care fac parte a domeniului de importanță pentru securitatea statului. FLYONE nu deține careva restricții de oricare natură. Suntem în dialog activ cu autoritățile competente pentru a clarifica temeiul juridic al acestei proceduri și motivele emiterii acelei decizii. Așa cum au comunicat și autoritățile, activitatea societății însăși rămâne neafectată și se va desfășura în mod normal”, se preciza în comunicat. 

„Nici eu, nici acționarii, nici compania nu au primit niciun fel de informații oficiale sau careva explicații, clarificări care au stat la baza deciziei contestate de noi, a consiliului, privind aplicarea clauzei de schimbare a controlului. Aici e important să explicăm că decizia, așa cum ea sună, făcând referire la un articol foarte exact din legea 174/2021, în esență, nu impune schimbarea controlului. Dar în comunicarea publică, de către reprezentanții unor autorități insistau anume pe acest aspect. Inclusiv în discuțiile avute cu secretariatul Consiliului ni se explica și ni se comunica că decizia trebuie interpretată, deși ea așa nu sună, ca schimbarea controlului și vânzarea cotelor-părți. În corespondența pe care o avem nu există alte documente mai detaliate. Ceea ce ați văzut pe pagina Guvernului aceea am văzut și noi”, susține Vladimir Cebotari.

ZdG a solicitat poziția Guvernului față de acuzațiile lansate de Vladimir Cebotari în spațiul public, dar și despre ce urmează după 20 septembrie în privința companiei aeriene. Nu am primit însă un răspuns până în dimineața zilei de joi, 16 septembrie.