VIDEO Economia în cea mai săracă țară din Europa. Muncitori străini, prețuri mari, „prea multe sărbători”. Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, la Podcast ZdCe

Are R. Moldova nevoie de 300 de mii de muncitori străini? Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, invitat în cadrul Podcast ZdCe, oferă lămuriri după o declarație a sa privind lucrătorii migranți, care a stârnit dispute în societate și critici din partea opoziției. El explică condițiile care trebuie respectate pentru ca aceștia să ajungă să muncească în R. Moldova și spune de ce numărul este în creștere în ultimul an. 

Ministrul se referă economia subterană și ce face statul pentru a combate acest fenomen. Eugen Osmochescu explică de ce a fost revizuită în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026 și atenționează că prețurile vor mai crește până la sfârșitul acestui an. Totodată, menționează că în R. Moldova ar fi prea multe sărbători oficiale și că se ia în considerare o eventuală reducere a numărului acestora. „Fiecare zi nelucrătoare contribuie la o descreștere economică”, a subliniat ministrul.

— Domnule ministru, vreau să începem direct cu o discuție care agită spiritele în societatea noastră. Totul a pornit de la o declarație a dumneavoastră legată de faptul că Republica Moldova ar avea nevoie de încă 300 de mii de muncitori, de brațe de muncă suplimentare față de ceea ce avem, pentru a ajunge la minimul productivității din Uniunea Europeană. Ulterior, v-ați nuanțat declarația și ați spus că nu ați vorbit niciodată despre necesitatea de a importa acești 300 de mii de oameni, ci că am avea nevoie de maximum 100 de mii de persoane pentru a înregistra o creștere a productivității. Am văzut că doamna ministră a Muncii, Natalia Plugaru, a declarat că există aproximativ 286 de mii de moldoveni apți de muncă, dar care nu au un loc de muncă, dintre care 96 de mii sunt plecați sezonier peste hotare. Care este prioritatea Guvernului în acest context: să importăm forță de muncă ori să îi integrăm pe cetățenii noștri pe piața muncii?
— Ne dorim ca acei cetățeni care sunt disponibili în Republica Moldova, dar care nu sunt activi, să devină activi. În cazul acesta, rezolvăm o mare parte din problema pe care o avem. Cifrele de care vorbeam anterior, cele 300 de mii de brațe de muncă de care are nevoie economia Republicii Moldova pentru o creștere a PIB-ului și pentru a atinge nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană, reprezintă o cifră ideală pentru un termen scurt. Pentru moment, într-adevăr, vorbeam despre circa 100 de mii de oameni de care am avea nevoie acum ca să-i putem încadra fizic în câmpul muncii, deoarece nimeni nu-și poate închipui cum am putea importa dintr-odată 300 de mii de străini.

Mai mult decât atât, spiritele au fost destul de aprinse. Am mai spus și anterior că s-a citit doar o jumătate de frază și nu s-a redat în întregime contextul legat de creșterea economică necesară pentru a atinge minimul Uniunii Europene. Noi ne putem permite în prezent, din punctul de vedere al tehnicilor și procedurilor de care dispunem, o cifră de circa 16 mii de străini pe an. Dar este un proces destul de lung. Oamenii din Republica Moldova trebuie să înțeleagă că un antreprenor care dorește să aducă forță de muncă din exterior are o cale foarte lungă de parcurs, inclusiv trebuie să demonstreze mai întâi că nu a găsit în Republica Moldova forța de muncă necesară. Deci este foarte mult de lucru pentru un angajator până aduce un străin în câmpul muncii. Acesta este un domeniu strict reglementat, cu autorizații de ședere temporară de până la un an, care, desigur, pot fi reînnoite, dar care nu oferă dreptul de a-și aduce și familia, aspect care s-a vehiculat foarte mult și s-a spus că ar pune în pericol siguranța cetățenilor noștri. Chiar înainte de a veni la dumneavoastră am verificat cifrele: în acest moment sunt valabile doar 4464 de autorizații temporare de muncă și ședere eliberate pentru cetățeni străini în Republica Moldova.

— A crescut în ultima perioadă numărul persoanelor venite?
— A crescut puțin în anii 2024 și 2025. În 2026 am eliberat, de la începutul anului, puțin peste 2000 de autorizații de ședere temporară cu drept de muncă în Republica Moldova.

— Deci cam jumătate dintre cei care au acum un permis valabil l-au obținut chiar în 2026. Suntem abia la jumătatea anului, deci este totuși o cifră mare.
— Aceasta este necesitatea reală a sectorului privat. Noi creștem, ne dezvoltăm, construim și avem nevoie de forță de muncă, inclusiv necalificată. Dar prioritatea de bază rămâne atragerea în câmpul muncii a cetățenilor noștri care sunt disponibili, dar care în prezent nu sunt activi sau nu doresc să lucreze.

— Igor Dodon, liderul socialiștilor, a spus că guvernarea PAS face tot posibilul ca cetățenii Republicii Moldova să continue să plece din țară, iar în locul lor să fie aduși indieni și nepalezi. Acest tip de discurs nu este izolat, îl vedem foarte răspândit pe rețelele de socializare după declarațiile dumneavoastră și îl auzim și din gura altor lideri ai opoziției. Își dorește, într-adevăr, guvernarea PAS să-i alunge pe moldoveni pentru a aduce străini?
— Cert că nu. Este o minciună crasă. Este o inducere în eroare a tuturor cetățenilor noștri, pentru că nimeni nu își propune așa ceva. Avem cetățeni frumoși, muncitori și harnici; trebuie doar să facem tot posibilul ca ei să fie implicați în câmpul muncii.

—Totuși, având în vedere că este un subiect extrem de sensibil, v-ați gândit să-l comunicați mai clar, pentru a nu permite răspândirea acestor sperietori în societate, inclusiv din cauza termenilor pe care îi folosiți?
— Putem spune publicului larg că nu este adevărat ceea ce se vehiculează. Nu vom importa 300 de mii de oameni și nu este adevărat că nu facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne păstra cetățenii în Republica Moldova sau pentru a readuce acasă potențialul din diasporă.

— Pentru mulți ideea de a importa forță de muncă pare de speriat. Ei se gândesc la securitate, la valori, la tradiții, la familii. Aveți niște răspunsuri pentru ei?
— Din păcate, avem sperietori care fac valori din astea în mass-media. Dar când vine un cetățean străin în Republica Moldova, în primul rând, sunt verificate companiile care vor importa forța de muncă, persoana nu va călca pe pământul R. Moldova până când nu i se eliberează o viză, până nu este verificată de organele de drept și din punct de vedere medical. La un alt nivel, ne preocupă desigur și aspectele de adaptare religioasă, culturală și socială atunci când aducem muncitori dintr-o țară sau alta. 

— Cum atragem pe piața muncii cetățenii R. Moldova care nu sunt angajați oficial?
— Pârghii sunt mai multe. Una este legea dedicată freelancerilor. Mulți au migrat din zona gri a economiei în zona albă a economiei. Freelancerii beneficiază de protecție socială și protecție medicală. O a doua pârghie este digitalizarea. Noi trebuie cu mult mai mult să insistăm și să mergem ca un bulldozer în digitalizarea serviciilor care sunt oferite de către stat mediului de afaceri, sectorului privat, companiilor. Dacă totul o să fie făcut prin transfer digital, se diminuează riscurile unei economii gri. 

Din păcate, până în prezent, mi se întâmplă și mie, și familiei mele, mergem în magazine și se acceptă plăți în numerar. Chiar sume foarte mari. Ceea ce pentru mine este foarte bizar. Chiar ți se sugerează să achiți cash și să nu achiți prin transfer bancar. Este straniu. Vorbesc despre cumpărături majore. Achitarea în numerar este acceptată, chiar și încurajată.

— Și atunci, statul ce face în aceste situații?
— Trebuie să mergem mai departe în a limita posibilitatea de a achita prin numerar. Deci, în general, să excludem numerarul din vocabularul nostru cotidian. Vorbim despre achitări foarte mari. Anumiți pași au fost făcuți, dar trebuie să continuăm. 

Trebuie să promovăm mai mult pârghiile care sunt oferite de către stat pentru dezvoltarea mediului de afaceri, fie ajutor de stat, unde tu nu ai cum să nu lucrezi în alb, fie programele care sunt oferite pentru întreprinderile mici și medii, pentru că acolo vedem preponderent existența economiei gri, prin intermediul programelor care sunt oferite de către Organizația pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Și aici recunosc că trebuie să comunicăm cu mult mai mult, pentru că, de exemplu, pentru 2025 nu am valorificat toate sumele disponibile pentru a asista întreprinderile mici și medii. 

— Republica Moldova rămâne în continuare cea mai săracă țară din Europa. Avem date recente de la Fondul Monetar Internațional care arată asta. Când se va trăi mai bine în Republica Moldova? Și când vom putea spune că avem o țară prosperă?
— Eu sunt ferm convins că noi am început să trăim mai bine și se observă. Mark Twain spunea că există minciună, minciună crasă și statistică. Statistica ne spune lucruri diferite decât se vehiculează prin mass media și prin rețele sociale. 2025, într-adevăr, a fost un an al creșterii, de 2,4 %.

— După o creștere de 0,01 % în 2024.
— Da, este un început, unul care este promițător, dar trebuie să ținem cont, bineînțeles, de situația geopolitică și economică. Războiul Rusiei contra Ucrainei, din păcate, continuă, dar și mai nou – conflictul din Golf, care direct afectează economia Republicii Moldova, motiv pentru care în 2026 a trebuit să facem o revizuire a creșterii economice. Fondul Monetar Internațional la fel a confirmat cifrele pe care le avem noi. Prognoza inițială era de 2,4 % creștere economică, apoi a scăzut la 2,2 % și acum vorbim de 1,5 %. Este imprevizibil ce se întâmplă în strâmtoarea Ormuz. Tot țițeiul care era pe mare deja este la o etapă de epuizare, alt țiței din țările din Golf nu iese, motiv pentru care presiunea va fi și mai mare. 

Pe de altă parte, în lunile ianuarie, februarie și martie a fost înregistrată o creștere pe toate sectoarele. Și dacă nu ar fi fost conflictul din Golf, am fi avut o creștere foarte bună și în 2026. 

— Când vor da în jos prețurile?
— Din păcate, din cauza războiului din Golf, iarăși vom simți majorarea prețului cu 10 la sută cel puțin. Deja s-a resimțit la pompă, din păcate, cel mai mult pentru agricultori în perioada lucrărilor din primăvară. Dar vom vedea și creșterea prețurilor la raft.

— Deci, ne așteptăm până la sfârșitul acestui an iarăși la majorări de prețuri?
— La vreo 10 la sută, da. 

— În contextul în care suntem în proces de negocieri cu UE, care sunt riscurile pentru agenții economici din Republica Moldova? Care domenii nu ar face față competiției pe piața UE dacă nu se reformează?
— Sigur că domeniul agriculturii este unul foarte competitiv. Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, majoritatea fondurilor sunt dedicate agriculturii. Sigur că e o piață foarte mare, unde noi deja, de fapt, suntem competitivi prin producția noastră și nu vedem mari riscuri la momentul aderării. Dar pe anumite produse – sigur că da. Domeniul industrial este destul de rigid reglementat prin intermediul calității infrastructurii, dar și acolo putem fi competitivi, trebuie doar să pregătim companiile. Pentru că e vorba despre fie o anumită certificare, fie penetrarea lanțurilor valorice în baza anumitor reguli internaționale. Mai mult ca atât, din 1 ianuarie 2026, noi nu mai avem în Republica Moldova vechile standarde GOST ale Uniunii Sovietice. Toate standardele și normele care sunt aplicate în Republica Moldova sunt cele ale Uniunii Europene, complet voluntare. Deci, companiile sunt cele care decid dacă vor să fie competitive. Dacă nu, atunci vor rămâne acolo unde sunt, inclusiv cu salarii în plic. 

— Ce planuri v-ați făcut și dacă ați reușit să îndepliniți ceva din ele, legate de atragerea marilor investitori în Republica Moldova? Există vreun mare investitor care a refuzat să vină pe piața noastră?
— Din momentul când am preluat funcția, nu cunosc niciun întreprinzător mare care a refuzat să vină în Republica Moldova. Invers, cunosc cazuri de succes, care au decis să rămână în Republica Moldova. Și da, întotdeauna auzim despre războiul de la ușa noastră, riscurile care sunt. Ca să aducem investiții, nu se întâmplă peste noapte. Investitorii vor cântări de mai multe ori până a veni în Republica Moldova. Vrem să promovăm istoriile de succes, existența unor fonduri de preaderare, o abordare proactivă în implicarea în reconstrucția Ucrainei, pentru că ne dorim să lansăm Republica Moldova ca un hub logistic, IT, infrastructură și drumuri pentru construcția Ucrainei. Pe 4 iunie 2026 avem Conferința de investiții UE – R. Moldova, unde vor fi anunțate mai multe investiții, vor fi semnate mai multe contracte, la care noi, cei din Guvern, nu am jucat vreun rol, ci doar Comisia Europeană, în baza unui apel lansat în septembrie 2025, care se închide în 4 iunie 2026, unde au participat companii din Republica Moldova, din spațiul european unic, din Uniunea Europeană, cu proiecte de investiție în Republica Moldova în valoare de la 10 milioane de euro – în domeniul energetic, agriculturii, industriei, tot ce ține de economia verde.

— Este sistemul de justiție un impediment în atragerea investițiilor în Republica Moldova?
— Mai puțin. Nu mai este deja cazul cum a fost înainte, cert. Pentru că am trecut de perioada aia de pe timpul lui Plahotniuc, când sistemul de justiție, de fapt, era o bâtă în mâinile guvernanților. Nu mai este așa ceva.

— Asta o știți de la investitori?
— De la investitori. Dacă mă întrebați dacă mai există anumite impedimente sau anumite probleme, sigur că există. Nu pot să nu existe. Pentru care și luptăm în continuare, inclusiv cu o anumită corupție care poate fi identificată la un nivel jos, de executori. Și nu trebuie să ne ascundem în spatele degetului și să spunem că nu există corupție. 

— Din Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro oferiți de UE am recepționat până acum 500 de milioane de euro; 28 de condiții au fost îndeplinite, adică legi adoptate. Dar există și niște restanțe, între care și construcția Liniei electrice Vulcănești-Chișinău, care nu este gata în timpul promis. Când va fi gata această linie?
— Au fost anumite deraieri, dar, din câte cunosc, deja se află în fază de testare și totul derulează conform ultimelor planuri care au fost anunțate. Și acum, în mai-iunie, cred că va fi dată în exploatare. 

Dar, din Planul de creștere de 1,9 miliarde, 500 de mii sunt în formă de grant, în formă de asistență tehnică, restul sunt dedicați bugetului de stat. Noi suntem pe primul loc la capitolul de implementare a reformelor – 93 % din agenda de reforme, în comparație cu alte state care sunt candidate de a adera la Uniunea Europeană. 

— Se va reuși absorbția acestor bani?
— Am prioritizat proiecte de investiții majore, care vor beneficia de fonduri din Planul de creștere. Da, e o problemă, într-adevăr, pentru că noi nu am avut timp să deprindem capacitățile astea de absorbție și valorificare a tuturor banilor, dar, inclusiv prin intermediul partenerilor,  vedem cum se poate face, ce se poate face. 

— În România am văzut, de exemplu, că era o problemă că nu se puteau absorbi aceste fonduri. Vom putea fi noi mai avansați în această privință decât România?
— Învățăm din greșeli, din greșelile statelor membre. Un mesaj foarte clar care ne-a fost spus și de către Comisia Europeană – „învățați din greșeli”. Și noi o facem. 

De exemplu, noi, cei de la ministerul nostru, împreună cu Cancelaria de Stat, împreună cu partenerii de dezvoltare, am elaborat și metodologii de evaluare a impactului. Pentru că trebuie să recunoaștem, foarte multe dintre ministerele noastre veneau cu diferite proiecte, dar fără a  conceptualiza care este impactul economic. Din start, când am venit, în noiembrie, am spus: „Hai să gândim diferit.” Orice activitate, orice acțiune să aibă atașat un număr de creștere economică: 0,5, 0,2 – nu contează. Eu am dat și un alt exemplu: fiecare zi nelucrătoare contribuie la o descreștere economică. 

— Ați propus cumva să fie redus numărul de zile libere?
— Ne gândim la chestia asta. Da, prea multe sărbători avem. Cineva poate spune că o altă țară are și mai multe. Avem divergențe în societate, dar noi trebuie, invers, să gândim pozitiv toți împreună. Noi putem reuși doar împreună. Prosperitatea începe cu noi înșine, începe dintr-o comunitate, începe dintr-un oraș, dintr-o localitate, dintr-o asociație de business. Prosperitatea nu este neapărat ceea ce simțim noi în buzunar. Sigur că e și asta. Dar noi trebuie să ne deprindem: nu mergi pe bandă dedicată transportului public, nu încalci regulile circulatiei, îți faci curat.

— Și asta ține de prosperitate?
— Inclusiv. Pentru că toate elementele astea mici vor duce la prosperitatea noastră. Mergeți în satele noastre – înainte de Paști întotdeauna se face curat.

— Dar tot în satele noastre vedem uneori cea mai mare sărăcie. Și nu știu dacă ceea ce spuneți dumneavoastră acum poate fi convingător pentru cineva care se gândește că poate n-are cu ce să-și hrănească mâine copiii.
— De acord, de asta spun că împreună trebuie să o facem și vom reuși cu certitudine, pentru că altfel nu este posibil. Deviem acum de la o discuție pur economică, dar sunt state unde se lucrează șase zile din șapte. Iată un răspuns foarte simplu la întrebarea cum putem crește economic. Lucrăm mai mult, dar legal.

— Ați venit cu asemenea propunere?
— Nu, sigur că nu, nu am discutat. 

— Atunci când ați venit în această funcție, ați făcut o analiză de ce până acum, în peste treizeci de ani de independență, Republica Moldova nu a ajuns să fie o țară prosperă? Care sunt greșelile pe care le-au admis toate aceste guvernări? Și de ce nu am reușit, dar am rămas cea mai săracă țară din Europa?
— În primul rând, noi niciodată după destrămarea Uniunii Sovietice nu am avut curajul să le spunem lucrurilor pe nume, așa cum, de exemplu, au făcut țările baltice. Niciodată. Mentalitatea sovietică a fost păstrată. Abordările sovietice în guvernare au fost păstrate. Corupția a înflorit. S-a furat ca în codru. Niciodată nu s-a gândit la cetățean. Nu vorbesc despre toate guvernările. Dar noi niciodată nu am avut o viziune clară. Noi întotdeauna eram ca o balanță între vest și est. Da, noi suntem un stat foarte mic, într-adevăr. Da, într-adevăr, suntem la niște falii geopolitice enorme și economice enorme – pe de-o parte, state foarte mari, cum ar fi Ucraina, pe de altă parte, Uniunea Europeană, care este o forță economică. Ca un motănel mic și orb, nu știam în care parte să o luăm. După mine, problema cea mare a fost când noi nu am avut din start o voce foarte clară și fermă ce facem în continuare. Motiv pentru care am avut și război, din păcate, în Republica Moldova, motiv pentru care nu ne-am dezvoltat.

Noi avem acum o identitate. Identitate care, pentru moment, într-adevăr, trebuie să recunoaștem, nu este împărtășită de majoritatea necesară. Dar noi ne-am ales calea noastră europeană. Și am spus-o ferm la alegerile din 2024 și 2025, inclusiv prin participarea diasporei. Eu, personal, sunt un adept al integrării europene înrăit, un federalist înrăit, așa cum au fost părinții fondatori ai Uniunii Europene după al Doilea Război Mondial. Deci, noi nu putem să ne permitem altceva, pentru că dacă rămânem în influența unei axe a răului, vom continua, din păcate, așa cum suntem noi acum. Dar în ultimii ani s-au făcut foarte multe, identitatea europeană a moldovenilor prevalează și pe mine personal mă bucură foarte mult.

— În acest context al identității despre care vorbiți, vreau să vă întreb de ce avem în continuare produse rusești și belaruse pe rafturile din Republica Moldova?
— Pentru că există un cadru juridic internațional, acordurile de liber schimb pe care le avem în continuare cu Rusia și cu Belarus. Pe de altă parte, trebuie să conștientizăm faptul că avem și exportatori din Republica Moldova care fac parteneriat cu cumpărători din Belarus sau din Rusia – mere, produse agricole. 

Dar eu personal detest chestia asta. Acum discutăm cum putem cât de cât reglementa importul, exportul din state care sunt agresoare sau în axa agresorului. 

— Prin aceste achiziții finanțăm oarecum războiul.
— Da.

— Din câte am văzut din datele statistice, este vorba în mare parte de fertilizanți, dar și pe rafturile magazinelor găsim destul de multe produse rusești. Nu ne aliniem noi tuturor sancțiunilor?
— Suntem aliniați majorității absolute a sancțiunilor, dar din sancțiuni nu fac parte produsele agricole. Și, apropo, comerțul nostru cu Rusia și Belarus este foarte mic, de circa 6,75 %. Deci,  noi acum facem o analiză despre care ar fi impactul asupra noastră, asupra producătorilor noștri și exportatorilor noștri, dacă închidem hotarele pentru anumite produse din Rusia și din Belarus. Noi am făcut-o prin părăsirea CSI-ului, dar avem acorduri bilaterale cu statele astea.

— Ministerul pe care îl conduceți mai folosește acel software rusesc de contabilitate 1C?
— Da, din păcate, noi continuăm să avem 1C. Dar pot să fac o mică remarcă. Agenția noastră de securitate cibernetică nu-l folosește, ceea ce este foarte important. Noi îl folosim, dar este adaptat rigorilor moldovenești pe anumite segmente, deci nu este pur rusesc. 

— Și nu se ia în considerare renunțarea la el?
— Ba da, chiar ne gândeam împreună cu Ministerul Finanțelor cum să elaborăm un program de susținere a antreprenorilor în primul rând, acolo costurile sunt cele mai mari. Costurile pentru sectorul public vor fi mai mici, nu suntem atâtea ministere. 

— A fost semnat un nou acord cu FMI, un program pentru următorii trei ani. Este un program fără finanțare directă și fără împrumuturi. Ce înseamnă și la ce ne ajută? Pentru că l-am văzut iarăși criticat de către opoziție.
— N-ai acord cu FMI, ești criticat, ai acord cu FMI – ești criticat. Eu cred că trebuie să se decidă în opiniile lor cei care au criticat și una și alta. 

Este un acord fără finanțare, unde noi ne angajăm să îndeplinim anumite condiții, să implementăm anumite reforme, care, de fapt, nu ne sunt noi. Sunt reforme pe care le-am planificat anterior și care derulează. Mai multe detalii vor fi date, așa spune procedura, după aprobarea de către Consiliul de Guvernator al FMI.

— Dar de ce fără împrumuturi? Nu am putut să convingem noi, ca țară, să ne dea un împrumut?
— Da, am putut, dar nu am dorit. Pentru moment, noi avem o lege a bugetului pentru 2026, cu deficitul său din păcate, dar este existentă și noi nu ne-am dorit să ne împrumutăm mai mult. Dar este important pentru vizibilitatea unei țări existența unui program cu FMI, pentru că ceilalți văd că suntem un partener credibil, cu un partener credibil poți face afaceri.

NOTĂ: Interviul integral poate fi vizionat pe canalul de YouTube al ZdG.