Propus la conducerea Petrom Moldova de Ion Iliescu. Goebbels, „Nașul” și „Capo di tutti capi cu două procente”. „Născociri” și acuzații „haioase”. Cum s-a apărat Plahotniuc în fața instanței de judecată. DETALII din sentință

În cadrul dezbaterilor judiciare și în ultimul său cuvânt în fața instanței, Vladimir Plahotniuc a combătut activ acuzațiile formulate de către procurori. Nu și-a recunoscut vina pentru niciun capăt de acuzare și i-a acuzat la rândul său pe procurori de faptul că, în lipsa unor probe, ar fi prezentat „născociri”, afirmând că unele capete de acuzare ar fi „haioase”. 

Plahotniuc a negat vehement faptul ar fi fost capul unei organizații criminale, argumentând că procurorii nu au demonstrat existența acesteia, structura ierarhică și nominală, momentul și locul constituirii și nici rolul său în această structură. Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul privind frauda bancară, fiind găsit vinovat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința pe numele lui a fost pronunțată la 22 aprilie 2026, la Judecătoria Chișinău.

„Nașul” și Goebbels

„A susținut că nu există dovezi că el ar fi organizat careva întâlniri, că ar fi înzestrat organizația cu fonduri financiare sau cu arme, că ar fi organizat culegerea de informații. A menționat că acuzarea exagerează, asemănând situația cu „Nașul”, și încearcă să implementeze tot ce este acolo și să facă din dosarul lui ceva asemănător. Nu există probe că a coordonat planurile pretinsei organizații criminale, nu există nicio probă, niciun e-mail, niciun sunet de telefon, niciun martor care să fi confirmat că a fost așa ceva. De aceea, el consideră, și nu doar el, ci și apărătorii, că în lipsa acestor probe definitorii de organizare, creare și conducere a unei organizații criminale, acest capăt de acuzare nu poate fi considerat existent”, se arată în sentința pronunțată pe numele lui Plahotniuc, fiind citate declarațiile acestuia. 

Plahotniuc i-a acuzat pe procurori de faptul că ar minți, din lipsă de probe, amintind în acest context de Paul Joseph Goebbels, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din Germania, și de romanul polițist despre mafioți „Nașul”.

„A subliniat că, din lipsă de probe, toate volumele bântuiesc de anumite fraze clișee, „știind cu certitudine provenința banilor”, menționând că probe nu-s dar știind cu certitudine, măcar un document de unde e certitudinea asta la ei. De asemenea, a menționat formularea „fiind sigur că el este beneficiarul companiei”, subliniind că documente nu sunt, dar fiind sigur. A menționat că peste fiecare propoziție este asta, probabil reieșind din chestia că o minciună spusă de mai multe ori devine adevăr, dar e spusă la el de mii de ori, nu de 100 de ori, cum spune Goebbels. (…)

Astfel, inculpatul subliniază faptul că nu există elemente care ar demonstra existența acestei organizații, totodată nu există elemente care ar demonstra rolul său. Pentru că rolul lui ar trebui să întrunească anumite condiții precum recrutarea membrilor, organizarea de adunări, comunicarea. A mai menționat că nu există elemente de comunicare, nu există elemente care ar demonstra că el cuiva ar fi dat anumite indicații și că nu există elemente că a comunicat cu cineva, așa cum sunt în alte sentințe care au fost sau în alte momente. Pe acest capăt de acuzare, pe definiție, susține că nu există probe care ar demonstra organizarea întrunirilor. Inculpatul vorbește măcar un e-mail, măcar o poză, măcar un mesaj, măcar să fi telefonat pe cineva și ar fi întrunit. A mai adăugat că, nu există măcar o dată spusă că atunci s-au întrunit în subsolul cela, cu componența nominală și că au decis asta.

Inculpatul consideră că, pur și simplu, probabil procurorii s-au inspirat foarte mult de o presupunere de Mario Puzo din „Nașul”, că de acolo numai elementele astea persistă aici. Fonduri pentru culegeri de informații, adunări de arme, dotări și nimic, doar povești frumoase, inspirate, dar nici o probă, menționând că n-a văzut nicio probă. Inculpatul a susținut: „Poate dumneavoastră ați găsit ceva, pentru că eu în volume m-am uitat nu numai o dată.” A indicat că știe volumele pe de rost deja. (…)  Concluzia inculpatului pe capătul de acuzare, la probele care le-a adus aici, e o făcătură mare aici. Nici nu știe cum să o spună. El a rămas șocat de faptul că nu a găsit învinuirile”, potrivit declarațiilor făcute de Plahotniuc, citate în sentință. 

El s-a referit la declarațiile unor asistente  angajate anterior în cadrul companiilor sale care au dat declarații în calitate de martori ai acuzării: „O asistentă spune lucrurile care erau pe fișa ei de post, iar fișa aceasta de post este la toate companiile din Moldova și nu doar din Moldova. Fișa de post a omului, ce trebuie să facă. Ei numesc aceasta modul de organizare a organizației criminale. Probabil că, în Republica Moldova, în 2014, erau vreo 51.000 de companii, probabil toate erau organizații criminale. Unele mai organizate, cu fișă de post, altele mai puțin organizate.”

„…pentru a sustrage atenția oamenilor de la nereușitele guvernării vremurilor bune”

Plahotniuc nu s-a ferit să facă declarații politice în ultimul său cuvânt în fața instanței, declarând că „a fost introdus în acest dosar ca principalul vinovat al fraudei bancare, deliberat de către clasa politică pentru a sustrage atenția oamenilor de la nereușitele guvernării vremurilor bune. Atunci când în economie, în domeniul social, în domeniul securității, ordinii publice, demografiei, în toate domeniile, e un colaps și pentru a ascunde aceste momente, guvernarea a făcut declarația anticipat. Nicio instanță nu s-a exprimat pe aceste subiecte, dar guvernarea politică a făcut declarații despre vinovăția lui anticipat oricăror sentințe, ceea ce încalcă grav prezumția nevinovăției”, se arată în sentință. 

„Capo di tutti capi cu două procente”

Vladimir Plahotniuc ironizat pe seama acuzațiilor procurorilor că ar fi fost beneficiarul principal a fraudei bancare: „În tranzacția din dosarul de învinuire, acuzarea tot timpul speculează cu sume de șaizeci, șaptezeci, optzeci, uitând să spună că, de fapt, sumele sunt dublate, adică aceeași sumă o dublează. O dată la primire, o dată la spălare, la uscare, doar ca să fie cât mai mare suma, pentru că au o problemă. Inculpatul s-a întrebat cum este posibil ca beneficiarul final a fraudei de un miliard să primească două procente sau trei procente din toată frauda. Capo di tutti capi cu două procente. Inculpatul a subliniat că aceasta este o aberație”. 

Acuzație „haioasă” și „aberații”

În ceea ce privește acuzația că el ar fi înlăturat obstacolele din calea preluării controlului asupra celor trei bănci de către Ilan Șor, Plahotniuc a spus că o consideră „haioasă”. El a argumentat că „presupusa promovare în funcție a lui Ilan Șor, pentru a facilita creditele, nu era necesară. Cum nu a fost nevoie de cineva ca să fie promovat Ilan Șor. Nu era nevoie de nimic ca ei să dea credite. Aici nu a avut loc nicio intervenție a nimănui. Nu era nevoie, iar dacă nu era nevoie să i se înlăture obstacole, nu putea să fie nici intervenția inculpatului aici, cu pretinsa organizație criminală, cu pretinsa promovare în funcție”. 

Referitor la faptul că el ar fi promovat aprobarea garanțiilor de stat pentru cele trei bănci, Plahotniuc a susținut că astea ar fi „aberații”. „El, în primul rând, nu prea era, a auzit de ele, dar nu înțelegea ce înseamnă, cum e mecanismul, cine, cine cum și ce. L-a interesat să nu cadă banca, pur și simplu, să nu cadă banca până la alegeri, pentru că ei urmăreau să ia majoritarul în coaliție, ei urmăreau ca coaliția să depășească 51, așa că era prioritar pentru ei”.

Plahotniuc a recunoscut că doar „a preluat inițiativa” și a spus că Guvernul trebuie să permită BNM să salveze băncile, dar nu a dat indicați ce anume ar trebui să facă. El a citat din declarațiile unor martori referitoare la implicarea lui, menționând că „domnul Corman (Igor Corman, fost președinte al Parlamentului, fost deputat al Partidului Democrat, martor din partea acuzării, n.r.) spune că, în cadrul discuției, la un moment dat, Vladimir Plahotniuc a preluat inițiativa, a comunicat că este îngrijorat în legătură cu posibile diversiuni organizate în ajunul alegerilor, ceea ce a relatat adevărul, care ar putea să perturbe sistemul bancar, de aceea se impune adoptarea unei hotărâri de către Guvern, care ar permite BNM să intervină, să salveze băncile care aveau probleme la acea etapă. A menționat că, aici e adevărul. Așa a spus. Nu-i competența ședinței acesteia, nu-i competența președinției, că s-a alertat domnul Timofti, e Guvernul. Au experți, au FMI, au tot ce este acolo și confirmă că dânsul nu a intrat în detalii referitor la ce fel de hotărâri vrea să fie adoptate, careva sume sunt necesare sau care procedură urmează să fie efectuată”, sunt citate declarațiile lui Plahotniuc în sentință. 

„… trebuie să fii ori scriitor, ori să nu-ți pasă de nimic, ori să fii drogat, ca să scrii chestia asta”

Plahotniuc a mai acuzat procurorii că ar fi distorsionat unele declarații ale martorilor despre el:  „trebuie să fii ori scriitor, ori să nu-ți pasă de nimic, ori să fii drogat, ca să scrii chestia asta. (…) Corman spune, domnul Plahotniuc manifesta interes sporit și promova acordarea garanțiilor de stat. Corman! A menționat că aici Corman niciun cuvânt nu a spus chestia asta. În acuzare, manifesta interes sporit și promova acordarea garanțiilor de stat către BNM privind oferirea creditelor de urgență celor trei bănci. A subliniat că, domnul Corman nu a spus nimic. A spus că manifesta îngrijorări care pot perturba sistemul bancar. Aici domnul Corman spune că manifesta interes sporit. El vorbește de distorsionarea declarațiilor. Manipulări, falsuri, cum le numiți dumneavoastră aici, dar asta este”, a spus Plahotniuc în instanță. 

Acuzațiile de escrocherie, „născocite”

Referitor la capătul de acuzare privind escrocheria, potrivit lui Plahotniuc, cele două episoade de escrocherie „sunt născocite, fie din lipsa de probe, fie din intenție, iar acuzațiile de spălare a banilor sunt formulate în același mod. A declarat că se consideră absolut nevinovat în raport cu aceste capete de acuzare invocate în cauza penală. Plahotniuc a insistat să declare că „la această etapă, nu există cel puțin nicio victimă concretă, persoană, care să spună că a fost indusă în eroare de el personal. Cum nu există probe sau înscrisuri, semnături ale lui, unde să se vadă că a prezentat ca neadevărate anumite documente, cum se spune în definiție. Nu se indică destinatarul acelei fapte mincinoase despre care se vorbește. Nu s-au dovedit acțiuni înșelătoare și viclene imputate lui și nu s-a dovedit relevant, la primul cap de acuzare, nicio escrocherie făcută prin organizare, organizată de el. Totodată, a vrut să spună că, în aceste acuzări, lipsesc probele materiale și documentele doveditoare ale pretinsei escrocherii.” (…) Nu există documente care ar arăta că el a semnat personal, având vreo competență în acele bănci sau în structuri. Nu a semnat și nu a delegat nimănui să semneze din partea lui, dacă nu a semnat el ceva. Nu a avut funcții oficiale, tot așa cum nu a avut convorbiri, e-mailuri, o corespondență care să fie confirmată de cineva”.

Companii atribuie și lui Plahotniuc, și lui Șor

Plahotniuc mai argumentează că mai multe companii pe care i le-au atribuit procurorii, precum Zenit Management, Scotway, Conversum, Globus, General, Delta, au fost deja atribuite lui Ilan Șor, prin decizii ale instanțelor de judecată: „Respectiv, Zenit este clar că este compania lui Șor. Reieșind din toate acestea, se arată că compania Zenit Management a fost creată, gestionată și, în consecință, atribuită, dar ascunsă de procurori în rechizitoriu. Este doar în dosare, în volume, dar în rechizitoriu nu există. Este în cele 100 de dosare. A menționat că acum se înțelege de ce se miza ca nici el să nu citească, pentru că nu ar fi găsit aceasta niciodată. A citit, a pregătit și a pus aici. Procurorii singuri au găsit că această companie este a lui Șor, dar aici nu au arătat-o”, susținea Plahotniuc în fața instanței. 

Achiziția unui avion, o „poveste populară”

Referitor la achiziționarea unui avion în valoare de peste 20 de milioane de dolari, Plahotniuc a catalogat acuzația ca fiind o „poveste populară”: „A comunicat că a citit el despre povestea cu procurarea unui avion Embraer, a citit-o, menționând că această tranzacție este o poveste populară. El a avut avioane și le-a vândut, ale lui avioane și lea vândut ca să nu mai aibă avioane și pentru ce lui îi trebuia să cumpere avionul. A declarat că acel avion nu i-a aparținut lui”.

Companiile OTIV „îi sunt cunoscute”

Totodată, Vladimir Plahotniuc „a confirmat că îi sunt cunoscute companiile OTIV Prime Holding, OTIV Prime Media, OTIV Prime Real Estate și Mavogan Holding, menționând că el nu este beneficiar efectiv, e fosta lui soție. A concretizat că în nicio perioadă nu a fost, însă a fost tot ea, precizând că poate a fost, însă aici trebuie să mai verifice. A menționat că au fost numite mai multe acolo și dacă era până în 2009, undeva putea să fie, dar după aceea a cedat totul, după 2009 atunci când au divorțat. A indicat că, pe lângă altele și compania Finpar Invest SRL este la OTIV, precizând că nu mai ține minte beneficiarul efectiv al companiei Finpar Invest SRL, deoarece au trecut 10 ani. El nu mai ține minte la ce structură e atribuită, dar beneficiarul efectiv e fosta soție. Totodată, pentru a spune dacă a fost beneficiar al acestei companii, a menționat că trebuie să verifice documentele, există probabilitate că a fost cândva, pentru că, atunci când a divorțat, au fost două momente, când a divorțat și când a intrat în politică, el a cedat anumite companii, acuma el nu este gata, deoarece s-au numit un șir de companii și el nu vrea să mintă, trebuie să verifice.”

Propus de Iliescu la Petrom Moldova

Plahotniuc a mai spus în fața instanței că a ajuns să conducă Petrom Moldova, o filială a companiei Petrom din România, la propunerea lui Ion Iliescu, fostul președinte al României timp de trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004), decedat la 5 august 2025. El a relatat că și-a cumpărat un avion mic pentru a putea călători, fiind foarte ocupat cu afacerile pe care le avea în diferite țări. 

„A indicat că vrea să înceapă cu o altă temă, puțin lirică. Compania Nobil Air. A menționat că, atunci când au început să se ocupe cu afacerile, a analizat timpul pe care îl pierdeau. Dorea să reușească cât mai mult. Muncea mult, dar dorea și mai mult. A menționat că a fost nevoit să-și ia un avion mic, nu din pofos sau din ponturi, dar pentru că dorea să zboare în mai multe țări, deoarece în 2001 concomitent ducea afacerile. A menționat că, din 1998, făceau afaceri și au strâns foarte mult vin, vinificații, vin și au exportat în Federația Rusă. În 1998 a fost o criză enormă în Federația Rusă și au pierdut dorința de a mai face ceva acolo și s-a mutat în Italia și în România. A menționat că, în Italia, a fost fondator și a dezvoltat companii mari și că acolo erau trei companii mari. În general, în Italia se ocupau de construcții, aveau 460 de români și moldoveni și construiau în nordul Italiei. A menționat că, în România, în aceeași perioadă, gestiona o companie care se ocupa de tipografii. Tipăreau foarte multe materiale și patiserii. A menționat că, în aceeași perioadă, a apărut necesitatea să vină mai des în Moldova, deoarece, la propunerea domnului Iliescu, i s-a spus să facă Petrom Moldova, să creeze o filială. A menționat că, prin 1998, se ocupa de Italia și România, deja trecuseră aproape trei ani, iar în 2001 acesta a câștigat alegerile în România, își tipărea cărțile la tipografia lor și, respectiv, îl cunoștea și l-a întrebat dacă nu vrea să revină să vadă cum stau lucrurile”. 

Plahotniuc a mai menționat că „Petrom Moldova a fost o organizație pe care a creat-o el din 2001 și a făcut-o cea mai mare din Republica Moldova și a vândut-o el personal, cota lui, la ONV, cea mai mare companie austriacă petrolieră. Una din primele investiții pe care a creat-o de la zero și a vândut-o, în cumul, cu vreo 40 de milioane de dolari, cota lui. Cota cealaltă era a statului României, Petrom având 60% și ceva din SNP-ul României, că a fost organizație criminală, nu se poate spune așa ceva. A menționat că doar dacă acuzatorii vor insista pe chestia aceasta, că Petrom e o organizație criminală, dar el era directorul general la acea organizație”.

Despre AIE și Filat. „Puteau doar să se sugrume unul pe altul”

În declarațiile sale în fața instanței de judecată, Vladimir Plahotniuc a vorbit și despre împărțirea politică a instituțiilor de stat în cadrul Alianței pentru Integrarea Europeană și a ținut să sublinieze că toate instituțiile responsabile de domeniul financiar-bancar ar fi fost subordonate PLDM, în afară de Banca Națională, care ar fi fost controlată de Partidul Liberal. Plahotniuc a povestit despre relațiile proaste pe care le avea cu liderul PLDM de atunci, Vlad Filat. 

„Nu e un secret că, cu liderul Partidului Liberal -Democrat avea anumite divergențe politice. Inculpatul, personal nu vorbea, însă când trebuia să vorbească cineva, vorbea altcineva sau câteodată, când mai ajungea, discuta. Avea divergențe pe multe. Era o invidie sau un element care nu-i permitea să discute liniștit. Alianța ceia era însăilată puțin care de abia se ținea. De aceea au ajuns în 2010 la alegeri anticipate, după 2009, de aceea 2 ani n-au putut alege Președintele țării. La mijloc erau divergențele între ei, adică între Partidul Democrat, Partidul Liberal-Democrat, dar și Partidul Liberal, pentru că în probele care le-a dat, le-a prezentat instanței, există dovezi și la partajarea funcțiilor, la partajarea domeniilor, la natura relațiilor inculpatului cu liderul Partidului LiberalDemocrat, care demonstrează că nu puteau să aibă înțelegere cu el. Puteau doar să se sugrume unul pe altul. Au ajuns și la bătăii, așa să spună, în ședințele alianței. Dar asta era, a fost și a trecut. El vorbește și amintește de chestia asta doar ca să fie înțelese circumstanțele în care se produceau elementele despre care se vorbește în dosar. Revenind la faptul că toate instituțiile financiare, majoritatea, au fost partajate către Partidul Liberal-Democrat, el nu avea posibilitatea să discute nici cu ministrul. Exemplu, domnul Negruță, fiind contaminat probabil de liderul său, nici nu se saluta. Îl apuca razna când îl vedea. Dar trebuie să recunoască că acesta a fost unul din persoanele care a refuzat să facă emisia suplimentară la BEM. Asta el recunoaște”, se mai arată în declarațiile făcute de Plahotniuc în instanță.

Argumentele instanței privind recunoașterea vinovăției lui Plahotniuc și condamnarea acestuia la 19 ani de detenție au fost incluse într-o sentință motivată, extinsă pe 672 de pagini, publicată miercuri, 22 aprilie 2026, în aceeași zi în care a fost pronunțată decizia. Sentința poate fi consultată aici.