„Să protestezi împotriva reformei – tocmai din inima capitalei – este o acțiune cinică”. Alexei Buzu a reacționat la protestul MAN împotriva reformei administrativ-teritoriale
După ce astăzi, 17 aprilie, partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a organizat o acțiune de protest împotriva reformei administrativ-teritoriale promovată de guvernarea PAS, calificând-o „drept un atac direct asupra administrației publice locale”, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a venit cu o reacție.
Conform oficialului, „să protestezi împotriva reformei – tocmai din inima capitalei – este o acțiune cinică care arată că lor nu le pasă de sate, de primari care trebuie să facă zeci de funcții diferite, de administrații locale care au doar 11% venituri proprii din tot bugetul”.
Potrivit participanților la protest „amalgamarea localităților nu are scopul de a ajuta comunitățile, ci de a elimina din viața publică primarii incomozi și a concentra puterea PAS-ului în teritoriu”.
Într-o reacție, reprezentanții Guvernului au precizat că „susținem orice formă de protest, atât timp cât este constructivă și pașnică. În același timp, este important să spunem lucrurilor pe nume: problemele despre care se vorbește astăzi — sate depopulate, servicii slabe, lipsa medicilor sau a investițiilor — nu sunt generate de reformă, ci sunt exact motivele pentru care această reformă este necesară”.
La fel, Alexei Buzu s-a referit și la activitatea primarului capitalei, Ion Ceban, care este liderul partidului MAN care a protestat în fața clădirii Guvernului.
„Pentru că Ceban se pricepe doar la a fi împotrivă – el nu poate construi, nu poate rezolva nici ambuteiajele, nici calitatea transportului public, nici problema parcărilor, nici problema curților. Pentru a acoperi aceasta incapacitate cronică, trebuie să atace, să creeze frici, să fie mereu împotrivă. (…) Primarul știe foarte bine că o treime din cetățeni s-au mutat din localități mici venind în Chișinău nu de dragul primarului, ci pentru că aici – fiind capitală – sunt asigurate serviciile de bază, sunt spitale, școli, sunt locuri de muncă. Să dai lecții despre dezvoltarea localității când tu nici nu-ți pot vota propriul buget este ipocrizie electorală”, a scris secretarul de stat.
Buzu a menționat că reforma poate fi discutată, ajustată, îmbunătățită, „dar amânarea ei înseamnă, în esență, un singur lucru: sate tot mai goale și tot mai puține șanse de dezvoltare. Reforma nu trebuie să devină o luptă politică – aceasta este îndemnul meu pentru toți”.
Pe 8 aprilie a fost făcut public Conceptul de reformă a administrației publice locale. Tranziția de la 32 de raioane la 10 raioane, transformarea raionului Taraclia în municipiu de nivelul II, cu APL de nivelul întâi în componența sa, și acordarea „de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților care se vor amalgama” sunt câteva soluții prevăzute în reforma APL.
„De ce să le reducem de la 32 la 10 și nu să le eliminăm în totalitate?”. Vasile Tofan consideră că raioanele sunt „inutile”, iar singura soluție este municipalizarea
„Există un consens aproape universal că acestea (raioanele n.r.) sunt inutile si anacronice. Mai ales după ce responsabilitățile pe asistență socială și medicină au fost transferate la centru, iar direcțiile de educație urmează. Atunci de ce să le reducem de la 32 la 10 și nu să le eliminăm în totalitate?”, întreabă antreprenorul Vasile Tofan, care constată că majoritatea țărilor mici din regiune nu au un „nivel 2” (sistem în care autoritățile publice locale acoperă un teritoriu mai larg precum raion sau municipiu și care coordonează activitatea unităților de nivelul 1, cum ar fi sate, comune, orașe n.r.). Potrivit lui, soluția este „municipalizarea în jurul centrelor raionale existente”.
„Lista țărilor mici, ca noi, fără nivel 2 este foarte lungă, este regula, noi fiind excepția: Lituania, Letonia, Estonia, Irlanda, Georgia, Malta, Cipru, Islanda, Slovenia etc. Chiar și „concurenții” noștri pentru aderarea la UE – Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord – niciuna dintre aceste țări nu are un nivel 2 ales. Unica excepție veritabilă dintre țările mici – Croația – fierbe în dezbateri privind restructurarea regiunilor, deci probabil vor dispărea și acolo în forma lor actuală. Chiar și în țări mult mai mari – Danemarca, Olanda (18 mil. oameni) – nivelul 2, chiar dacă e ales, este foarte slab, cu funcții mai mult simbolice, un fel de quasi-autorități, care cel mai probabil vor dispărea în timp”, explică Tofan.
Potrivit antreprenorului, unicul argument plauzibil pentru păstrarea raioanelor ține de coordonarea infrastructurală și aplicarea pentru proiecte regionale europene. Totuși, Tofan susține că pentru acest lucru „nu trebuie să reinventăm roata”.
„Aceste împuterniciri pot fi preluate de agenții regionale, coordonate central, la fel ca în statele baltice, care au doar 2 nivele de administrare – central și local. Letonia, fără un nivel 2 regional, este la aproximativ 85% rată de absorbție a fondurilor de coeziune (2021-2027), iar România, cu toată dragostea noastră pentru județe, la circa 16%”, punctează Vasile Tofan.
Tofan explică că problema administrației publice locale este foarte gravă.
„31% din totalul angajaților din Moldova sunt bugetari, peste țări mult mai bogate ca noi, peste Islanda, Luxemburg sau Elveția. Deja avem 1,1 angajați la un pensionar – cea mai mică rată din Europa. Mergem în viteză a 5-a spre un colaps bugetar. Chiar și în România lui Bolojan, unde se taie în carne vie, ponderea bugetarilor este de circa 16%. Avem nevoie de un stat mai mic și mai eficient (inclusiv puterea centrala – agentii, ministere) – și pentru că ne va costa mai puțin, și pentru că va face lucrurile mai bine și mai repede”, constată el.
Antreprenorul consideră că dacă autoritățile merg pe această cale mai departe, atunci riscă să repete „greșeala din 1999, venind cu o reformă mult prea timidă la nivelul 1 și păstrând, artificial, un nivel 2 inutil”.
„Discuțiile interminabile despre cum trebuie să se numească noile regiuni mută accentul pe un subiect, în mare, irelevant. E timpul sa punem rațiunea peste semantică. Realitatea practică este că centrele raionale – pe cât de mult nu am detesta moștenirea sovietică – sunt locurile unde oamenii s-au deprins să meargă să-și rezolve problemele. Sunt centre de gravitație economică, rutieră, administrativă, culturală. Omul de la Nisporeni sau Călărași nu trebuie fugărit la Ungheni să-și rezolve problemele”, susține Tofan.
Potrivit lui, soluția este „municipalizarea în jurul centrelor raionale existente (toate satele din raion amalgamate în centrul raional), care să devină poli de dezvoltare economică regională si eliminarea nivelului 2 administrativ (dispariția raioanelor)”.
„Pentru cele 2,4 mil. de oameni câți mai suntem, un guvern central mic, reformat, plus 40 de municipalități puternice, e formula optimă”, afirmă el.
Adrian Lupușor, despre reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern: „Cu o populație sub 1000 de locuitori nu poți rezolva probleme complexe”
Reforma administrativ-teritorială nu vizează dispariția serviciilor publice și nici economii bugetare, ci crearea unor primării mai puternice și mai autonome, capabile să investească în infrastructură și servicii de calitate, susține expertul Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent, „Expert Grup”. Solicitat de Ziarul de Gardă, acesta a demontat principalele narațiuni false care circulă online despre amalgamarea primăriilor.
„Nu este despre lichidare, ci despre primării mai puternice”
Expertul explică faptul că reforma urmărește consolidarea capacității administrațiilor locale, nu desființarea lor.
„Este vorba despre o reformă care fortifică primăriile, nu este despre lichidarea primăriilor”, a declarat Lupușor, subliniind că scopul este crearea unor unități administrative mai mari, mai eficiente, cu resurse mai consistente.
Potrivit acestuia, o treime din primăriile din R. Moldova au sub 1000 de locuitori, iar în cazul acestora, până la 80% din buget provine din transferuri de la bugetul de stat.
Accesul la servicii nu va fi redus
Una dintre cele mai frecvente temeri este că oamenii vor trebui să parcurgă distanțe mai mari pentru a obține servicii. Lupușor respinge această idee și afirmă că reforma nu prevede eliminarea serviciilor locale sau distanțarea acestora de cetățeni.
„Accesul cetățeanului la servicii publice rămâne o prioritate și în niciun caz reforma nu va duce la eliminarea acestora”, a precizat expertul.
Mai mult, autoritățile intenționează să extindă rețelele de centre unificate pentru servicii sociale și să investească în digitalizare, ceea ce ar putea reduce și mai mult distanța dintre cetățean și instituții, spune Lupușor.
„Serviciile de calitate costă”
Lupușor subliniază că problema actuală nu este existența prea multor instituții, ci lipsa resurselor. Potrivit lui, primăriile mici nu dispun nici de bani, nici de personal calificat pentru a implementa proiecte de infrastructură sau pentru a gestiona granturi.
„Drumurile nu se fac de la sine. Sunt necesari oameni, ingineri, manageri de proiect”, a explicat acesta.
În plus, cooperarea între mai multe primării mici pentru proiecte comune este dificilă din cauza intereselor divergente și a lipsei de coordonare, iar amalgamarea primăriilor ar simplifica acest proces.
Falsul despre „economii bugetare”
O altă narațiune răspândită în mediul online este că reforma ar avea scopul de a reduce cheltuielile publice. Expertul o califică drept falsă.
Dimpotrivă, Guvernul oferă fonduri suplimentare pentru primăriile care aleg amalgamarea voluntară, iar viziunea reformei presupune gestionarea unor bugete mai mari, nu mai mici, precizează directorul Expert Grup.
