Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul penal în care a fost inculpat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Procuratura a cerut o pedeapsă de 25 de ani de detenție. Plahotniuc a fost condamnat pentru cumul de infracțiuni, fiind găsit vinovat pe toate capetele de acuzare incriminate. Acțiunea civilă depusă de Ministerul Finanțelor a fost acceptată integral, fiind dispusă încasarea din conturile lui Plahotniuc a peste 60 de milioane de dolari.

Sentința a fost pronunțată miercuri, 22 aprilie 2026, de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au mai făcut parte judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari, la aproape șapte luni de la extrădarea lui Plahotniuc în R. Moldova, în lipsa proaspătului condamnat, care a refuzat să fie escortat în instanță. Sentința este cu drept de apel la Curtea de Apel Centru. Avocatul Lucian Rogac, care-i reprezintă interesele lui Plahotniuc, a precizat că sentința va fi contestată.

Instanța l-a recunoscut pe Vladimir Plahotniuc vinovat pe toate cele cinci capete de acuzare înaintate de procurori. Crearea și conducerea unei organizații criminale i-a adus lui Vladimir Plahotniuc 12 ani de închisoare. De asemenea, pentru fiecare dintre cele două episoade de escrocherie (2013–2014 și 2014–2015), Plahotniuc a fost condamnat la câte 13 ani de detenție, iar pentru fiecare dintre cele două episoade de spălare a banilor (2013–2015 și 2014–2015), instanța l-a condamnat la câte opt ani de pușcărie. Prin concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, instanța i-a stabilit lui Plahotniuc o pedeapsă de 19 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 

Instanța a mai decis ca Plahotniuc să plătească circa 97 de mii de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru extrădarea sa din Grecia. Totodată, s-a dispus încasarea din conturile lui Plahotniuc, în beneficiul Ministerului Finanțelor, a sumei totale de circa 58 de milioane de dolari SUA și circa 5,2 milioane de euro. 

Procurorul: „Vom analiza argumentele din sentință”

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că pedeapsa rezultă din aplicarea unui cumul parțial de pedepse.

„Vom analiza argumentele din sentință pentru a decide în privința contestării acesteia în privința blândeții pedepsei”, a declarat procurorul, în contextul în care acuzarea a cerut un pedeapsă de 25 de ani. O pedeapsă mai mică decât cea cerută de procurori a fost aplicată de instanță pe episodul ce ține de perioada 2013-2015, de opt ani de închisoare, episod care ține de escrocherie și de spălarea banilor”, a precizat procurorul Alexandru Cernei. 

„A fost admisă acțiunea civilă, s-a dispus încasarea din contul inculpatului a sumei de aproximativ 60 de milioane de dolari, care constituie prejudiciul cauzat prin devalizarea celor trei bănci, inclusiv dobânda de întârziere prevăzută de lege”, a precizat procurorul.

Întrebat de ZdG dacă sechestrele aplicate vor acoperi suma pe care Plahotniuc a fost obligat să o achite, procurorul a declarat că suma evaluată a sechestrelor depășește un miliard de lei la data aplicării sechestrului.

„La data executării sentinței această sumă poate varia în funcție creșterea prețurilor de piață a bunurilor”, a precizat Cernei. 

Avocatul: „Sentința nu se sprijină pe probe”

Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, a precizat că apărarea oligarhului va contesta sentința. „Echipa de apărare a lui Vladimir Plahotniuc respinge categoric sentința pronunțată astăzi și o califică drept profund ilegală, vădit netemeinică și incompatibilă cu standardele minime ale unui proces echitabil”, se precizează într-o primă reacție a avocatului Rogac, expusă la câteva minute după pronunțarea sentinței de condamnare la 19 ani de închisoare pe numele lui Vladimir Plahotniuc.

„Această hotărâre a fost pronunțată de un tribunal constituit cu încălcarea gravă a legii, în pofida incompatibilităților serioase și a viciilor de compunere a completului semnalate instanței. Mai grav, aceste incompatibilități sunt de aceeași natură cu cele care, în alte cauze, au determinat deja casarea sentințelor. Sentința nu se sprijină pe probe, ci pe o construcție acuzatorială fabricată, menținută prin ignorarea standardului legal al probei și prin abateri procedurale care au compromis însăși aparența de independență și imparțialitate a instanței. Ceea ce s-a pronunțat astăzi nu poartă semnele unei justiții libere, ci ale unui verdict împins de presiune publică, conveniență instituțională și o miză politică evidentă. Într-un stat de drept, judecătorul aplică legea, nu execută așteptări politice. Apărarea va formula apel și va uza de toate căile legale interne și internaționale pentru anularea acestei sentințe”, a punctat Rogac.

Completul de judecată. Cine sunt cei trei judecători care l-au condamnat pe Plahotniuc

Dosarul „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc, a fost examinat de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au mai făcut parte judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Dispozitivul sentinței a fost citit de judecătorul Sergiu Stratan.

Absolvent al Institutului Național al Justiției (INJ), Sergiu Stratan a fost numit magistrat în cadrul Judecătoriei Centru din Chișinău în 2015, fiind transferat la sediul Buiucani în 2017, când instanța și-a schimbat denumirea, devenind Judecătoria Chișinău. Din 2024, Sergiu Stratan deține funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Tot în același an, Stratan a fost desemnat printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii. Ulterior, acesta și-a depus candidatura pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

Magistratul a promovat evaluarea externă în decembrie 2025, iar în februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus președintei Sandu spre numire în funcția de judecător la CSJ. 

În 2025, Sergiu Stratan a condamnat-o la șase ani de închisoare pe deputata transfugă Irina Lozovan în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Sergiu Stratan a făcut parte și din completul de judecată care, la începutul acestui an, l-a condamnat la trei ani de închisoare pe unul dintre finii și acoliții lui Plahotniuc – Dorin Damir, în dosarul angajărilor fictive de la MAI. În acel dosar au mai fost condamnați fostul șef al Poliției, Alexandru Pânzari, și fostul șef al Direcției nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru. 

Ana Cucerescu a acces în magistratură în 2011, atunci când a fost numită în funcția de magistrată la Judecătoria Bălți pe un termen de cinci ani. În septembrie 2015, aceasta a fost transferată temporar pentru prima oară la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, termenul de transfer fiind prelungit în mai multe rânduri până în 2018. În ianuarie 2019, Cucerescu a fost numită prin transfer în funcția de magistrată la Judecătoria Chișinău. În februarie 2024, Ana Cucerescu a fost desemnată printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii. Și ea candidată pentru un fotoliu la CSJ, Ana Cucerescu a promovat evaluarea externă în martie 2026, raportul fiindu-i aprobat de CSM câteva zile mai târziu.

Judecătoarea Ana Cucerescu a ajuns în atenția publică după ce a pronunțat două sentințe în dosare de rezonanță. În septembrie 2025, ea l-a condamnat la 6 ani de închisoare pe fostul politician Iurie Roșca, iar în august 2025, a condamnat-o pe bașcana Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare.

Olga Bejenari a acces în funcția de magistrată în decembrie 2014, dar la scurt timp și-a întrerupt activitatea plecând în concediu pentru îngrijirea copilului. A revenit în funcție în februarie 2018. În toamna aceluiași an, în timp ce examina deja dosarul crimei de la Atrium, magistrata a decis să-și dea demisia, însă, la scurt timp, și-a retras cererea. În februarie 2020, Bejenari a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În februarie 2024, ea a fost desemnată printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii. În prezent, Bejenari se află în proces de evaluare externă, de rând cu alți judecători specializați din completele anticorupție.

Olga Bejenari a ajuns în atenția publică în 2020, după ce i-a achitat pe învinuiții din dosarul omorului de la Atrium. Tot ea, făcând parte dintr-un complet de judecată, în 2021, a luat decizia de achitare a lui Veaceslav Platon, „ca urmare a renunțării integrale a procurorului la învinuire”. Un alt dosar de rezonanță judecat de Olga Bejenari a fost cel al Marinei Tauber. După ce a fixat data sentinței la doar două zile după data alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Olga Bejenari a dictat o pedeapsă de șapte ani și șase luni de detenție pentru Marina Tauber, după ce, în decembrie 2024, magistrata a respins solicitarea procurorilor de prelungire a interdicției de a părăsi țara aplicată deputatei, argumentând că aceasta avea un comportament exemplar și domiciliu stabil. După repartizarea dosarului Plahotniuc, Bejenari a depus cerere de abținere de la examinarea cazului, aceasta fiind însă respinsă.

Cine este procurorul din dosarul Plahotniuc

Alexandru Cernei, procurorul în dosarul de învinuire a lui Plahotniuc, și-a început cariera în calitate de ofițer de urmărire penală în cadrul Inspectoratului de Poliție Centru în 2010. A activat în poliție până în 2012, iar în 2014 a devenit absolvent al INJ. La scurt timp după absolvire, a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), unde activează și în 2026. 

În 2024, Alexandru Cernei a candidat la funcția de procuror general, obținând cel mai mic scor dintre cei trei pretendenți, funcția fiind obținută ulterior de Ion Munteanu. În 2025, Cernei a promovat evaluarea externă a procurorilor, însă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a trimis dosarul spre reexaminare. În 2026, Alexandru Cernei a promovat repetat evaluarea externă, iar CSP a programat pentru joi, 23 aprilie, examinarea raportului Comisiei de evaluare emis în privința acestuia.

Alexandru Cernei este același procuror care, în iulie 2019, a dispus NEÎNCEPEREA urmăririi penale pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM din F. Rusă. Procesul penal fusese inițiat în baza unei prime înregistrări video a discuțiilor purtate în iunie 2019 de către Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc la sediul PDM. 

În ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era menționat că discuția dintre Dodon și Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici „se provoacă unul pe altul”. Ulterior, din cadrul aceleiași întâlniri, urmau să apară în spațiul public și imagini în care Plahotniuc îi transmitea lui Dodon celebrul „kuliok” negru, în care se presupune că ar fi fost bani, imagini care au dus, în final, la deschiderea unui dosar penal și la trimiterea lui Dodon în judecată. Cernei a fost și unul dintre procurorii care au reprezentat învinuirea de stat în dosarul fostului procuror general interimar Andrei Pântea, condamnat ulterior la închisoare, dar amnistiat în instanță. 

Acuzarea a cerut 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc

În ședința din 23 martie 2026, acuzarea, prin vocea procurorului Alexandru Cernei, a cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc, învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. „Inculpatului i se incriminează cinci capete de acuzare. Am solicitat să fie stabilită o pedeapsă pentru concurs de infracțiuni în mărime de 25 de ani de închisoare”, a declarat atunci pentru presă procurorul Alexandru Cernei.

Pentru a-și justifica solicitarea, în discursul său din cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul a invocat atât probe incluse în rechizitoriul de acuzare, cât și probe ale apărării, enumerând mai multe declarații ale unor martori aduși în instanță la solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, care ar fi confirmat implicarea acestuia în fraudă.

În apărarea inculpatului Vladimir Plahotniuc, cu acuzații în adresa judecătorilor și procurorilor

„Soluția justă e fie restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, fie achitarea”, a declarat avocatul Lucian Rogac pe 24 martie 2026, în a doua zi a dezbaterilor judiciare.

În susținerea acestei afirmații, Rogac a adus acuzații completului de judecată, care, potrivit lui, „nu a acționat ca un arbitru judiciar neutru, ci a început să se asemene cu o a doua acuzare”, atenționând că „dacă s-ar pronunța o condamnare, ea ar fi profund viciată și, cu siguranță, vulnerabilă în căile de atac interne sau internaționale.” Acuzații au fost îndreptate și spre procurori, care, potrivit lui Rogac, au propus un rechizitoriu comparabil cu un „scenariu fantastic”, întrucât nu ar fi fundamentat cu probe.

Maratonul dezbaterilor judiciare în cadrul dosarului „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc, a culminat pe 25 martie 2026 cu discursul inculpatului Vladimir Plahotniuc. Înainte de ședință, el a declarat presei că „procurorii încearcă să compenseze lipsa totală de probe, pe care astăzi o să o demonstrez, cu cifre aberante de 25, 100 de ani, ca să impresioneze.

Întrebat de presă la ce decizie se așteaptă, acesta a răspuns cu o întrebare: „La ce decizie v-ați aștepta dacă ați fi nevinovat? Tre’ să fii scriitor, tre’ să nu-ți placă de mine sau tre’ să fii drogat ca să scrii așa ceva în rechizitoriu”, a continuat Vladimir Plahotniuc cu acuzațiile în timp ce-și susținea discursul în cadrul dezbaterilor judiciare. Inculpatul a menționat că toate argumentele care i-ar demonstra nevinovăția „le-am găsit la procurori, în volumele procurorilor”.

Singura cauză de învinuire a lui Plahotniuc ajunsă pe masa magistraților

Potrivit PA, Plahotniuc a fost pus sub învinuire în dosarul „Frauda bancară” în decembrie 2021, la doi ani și jumătate de la fuga din țară. În august 2022, acuzatorii de stat au disjuns un episod în privința oligarhului pentru a-l expedia în judecată. 

Cauza penală însă a ajuns în instanță mult mai târziu, în iulie 2023, pentru că Plahotniuc era de negăsit. Trimiterea dosarului în judecată a fost posibilă abia după operarea modificărilor  legislative în acest sens, potrivit cărora un inculpat poate fi judecat în lipsă. La începutul anului 2024, chiar dacă procurorul s-a împotrivit, în instanță, această cauză a fost conexată cu un alt dosar, iar Plahotniuc a început să fie cercetat alături de alți șapte inculpați. În septembrie 2025, după reținerea sa în Grecia, la solicitarea acuzatorului de stat, cauza a fost din nou separată.  

Potrivit procurorilor, Vladimir Plahotniuc a fost creatorul și conducătorul organizației criminale  care a orchestrat cea mai mare schemă de fraudare bancară din istoria R. Moldova. În rezultat, statul a fost prejudiciat cu circa 13,4 miliarde de lei, sumă ce în 2014 reprezenta 12 % din produsul intern brut al țării. 

Un avion, finanțarea „Edelweiss” și investiții în imobiliare din miliardul furat

Dosarul pe numele lui Plahotniuc, episodul „Frauda bancară”, ajuns în judecată, a inclus două episoade de spălare de bani.

Potrivit procurorilor, între 2013 și 2014, peste 18 milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro, bani obținuți de companiile din grupul Șor sub formă de credite de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Socială și Unibank, au ajuns pe conturile unor companii offshore ale cărui beneficiar era Vladimir Plahotniuc. Printre aceste companii s-ar fi numărat „Finpar Victoria Limited”, „Sigmateli Limited” sau „Mavogan Holdings”. Banii au fost utilizați, printre altele, pentru finanțarea fundației de binefacere „Edelweiss” ori, sub formă de investiții, pentru repararea mai multor imobile, acuză procurorii.

Totodată, procurorii i-au imputat lui Vladimir Plahotniuc că între 2014 și 2015, pe conturile letone ale companiei offshore „Seppota Services”, controlată de acesta, au fost transferați 21 de milioane de dolari SUA. Banii, afirmau procurorii, proveniți de la un grup de firme asociate lui Șor și de la un alt grup de companii asociate lui Andronachi, toate creditate de băncile devalizate, au fost utilizați pentru procurarea de către Plahotniuc a unui avion de model Embraer Legacy 650. 

Dosarele lui Plahotniuc din țară și de peste hotare: escrocherie, organizație criminală, spălare de bani, fals în acte și contrabandă

Cât a condus R. Moldova, direct sau din umbră, Vladimir Plahotniuc nu a fost subiectul niciunui dosar penal. Rămas fără putere politică, în iunie 2019, Plahotniuc a fugit din R. Moldova. Plecarea sa a fost un catalizator pentru justiție. În aprilie 2026, pe lângă proaspăta condamnare, numele lui Plahotniuc apare în alte cinci dosare aflate la faza de urmărire penală, în gestiunea PA. Plahotniuc nu este însă cercetat penal doar în R. Moldova. El este vizat de anchete și în Federația Rusă, România, Grecia, fiind învinuit de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri sau fals în acte.