Șor lua credite, iar ulterior îi transfera banii lui Plahotniuc, în offshore-uri. Cum funcționa schema de escrocherie și spălare de bani care a adus la condamnarea oligarhului. Detalii din sentință 

Vladimir Plahotniuc, găsit vinovat de instanță pe toate capetele de acuzare înaintate de procurori și condamnat la 19 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, a colaborat cu Ilan Șor, un alt condamnat în dosarul „frauda bancară”, pentru a sustrage bani din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului”, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Schema de escrocherie și spălare de bani expusă în sentința de condamnare a lui Plahotniuc funcționa în felul următor: Șor lua credite prin intrermediul unor companii controlate de el direct sau prin persoane interpuse, iar ulterior transfera banii altor firme din zone offshore, controlate direct sau prin intermediari de Vladimir Plahotniuc.

Schema a funcționat, conform datelor din sentință, în zeci de episoade. O parte din banii sustrași din băncile care ulterior au falimentat reveneau în R. Moldova la companii controlate de Plahotniuc, fiind utilizați pentru diverse plăți, rambursare de credite sau chiar pentru procurarea unui avion cu peste 20 de milioane de dolari SUA. În sentință sunt expuse denumirile a zeci de firme, în multe dintre ele existând confirmarea că Plahotniuc era beneficiarul lor final. 

În privința acuzațiilor de escrocherie, instanța l-a judecat pe Plahotniuc ținând cont de redacția Codului Penal din aprilie 2016 și de modificarea articolului 190 Cod Penal, care vizează escrocheria, articol modificat în iulie 2018. Ambele modificări au fost efectuate de Legislativul coordonat în acea perioadă chiar de Vladimir Plahotniuc. 

Cum funcționa schema de escrocherie și spălare de bani: Șor lua credite, iar ulterior îi transfera banii lui Plahotniuc

Astfel, completul de judecată a reținut că infracțiunile de organizare a săvârșirii escrocheriei (episodul comis în perioada anilor 2013–2014 și cel comis în perioada 2014–2015) și de spălare a banilor (episodul comis în perioada anilor 2013–2015 și cel comis în perioada 2014–2015) „se probează prin mijloacele materiale de probă administrate în faza de urmărire penală și cercetate nemijlocit în ședința de judecată, precum și prin declarațiile persoanelor audiate în fața instanței, care se coroborează între ele și sunt concordante cu datele rezultate din celelalte mijloace de probă administrate în cauză”. 

Instanța a constatat că Plahotniuc a săvârșitepisoadele de escrocherie și spălare de bani „acționând în calitate conducător al organizației criminale, în perioada anilor 2013–2014, fiind beneficiar efectiv și gestionar prin persoane interpuse al companiilor „LONGFORD PARTNERS” LTD, „ROWALLAN OVERSEAS” SA, „TUKUMAAN LIMITED”, „RASTEL EUROPEAN TRADE CORP”, „OTIV PRIME HOLDING” BV, „INTROSTYLE SOLUTION” LTD, SRL „FINPAR INVEST” și altele și a acționat„cu intenție directă și de comun acord cu Ilan Șor și grupul criminal condus de ultimul”.

Pe scurt, schema, conform instanței, a funcționat în felul următor: în perioada iunie 2013 – februarie 2014, un grup de companii controlate de Ilan Șor a obținut credite bancare în proporții deosebit de mari de la mai multe instituții financiare din R. Moldova, dar și din Federația Rusă, prin intermediul unor firme și persoane interpuse.

Sumele au fost acordate în baza unor contracte de credit și ulterior convertite în valută străină, fiind justificate prin tranzacții comerciale fictive, precum achiziții de mobilă, băuturi alcoolice, materiale de construcție sau produse de parfumerie.

După acordare, banii au fost rapid convertiți în dolari sau euro și transferați printr-o rețea de companii offshore, în principal prin conturi deschise la „ABLV BANK” din Letonia.

Ulterior, fondurile au fost direcționate către alte companii intermediare — „REGIONAL GROUP” și „PLUS OPERATION” — care au avut rolul de a concentra fluxurile financiare.

Etapa finală a schemei a constat în transferul banilor către două companii-cheie — „PANAROOM MANAGEMENT” și „FRANCES TRADING”, de unde mijloacele financiare au fost direcționate către compania offshore „LONGFORD PARTNERS”, înregistrată în Insulele Virgine Britanice.

În total, conform datelor din sentință, prin această schemă au fost transferate către „LONGFORD PARTNERS” cel puțin 18,282 milioane de dolari și 3,519 milioane de euro, provenite din credite bancare obținute fraudulos și redirecționate prin companii offshore afiliate grupului Șor. Aceleași date arată că beneficiarul final al acestei companii era Vladimir Plahotniuc. 

O schemă similară, alte companii, alte sume

În perioada noiembrie 2014 – iunie 2015, schema de transfer și utilizare a banilor a continuat printr-o nouă rețea de companii offshore controlate, direct sau prin interpuși, de Vladimir Plahotniuc.

Potrivit materialelor cauzei, Plahotniuc, tot în complicitate cu Ilan Șor și grupul său, ar fi organizat un mecanism prin care credite bancare obținute fraudulos de la „Banca de Economii” SA, BC „UNIBANK” SA și BC „BANCA SOCIALĂ” SA au fost redirecționate prin mai multe companii, pentru a fi ulterior însușite și utilizate.

Schema începea cu obținerea unor credite de de zeci de milioane:

• prin SRL „DRACARD” a fost contractat un credit de 34 de milioane EUR, transferat în aceeași zi prin companiile „HANSA INVESTMENT” LP și „CONVERSUM LOGISTICS” LP;
• ulterior, fondurile au fost direcționate către „GLOBUS CORPORATION” LP și mai departe către „ZENIT MANAGEMENT” LP.

O parte din bani au fost convertiți și redistribuiți prin mai multe conturi, inclusiv transferuri de 4,223 milioane USD către „JERDOR BUSINESS CORP”, care, împreună cu alte companii, a redirecționat fonduri către „SCOTWAY MANAGEMENT” LP.

În paralel, prin ÎCS „UNIVERSAL PROIECT” SRL a fost obținut un alt credit, de 32,865 milioane de lei, o parte din care a fost convertită în 1,008 milioane USD și transferată către „SIRMASTRA SALES” LP, iar ulterior către „SCOTWAY MANAGEMENT” LP.

În perioada decembrie 2014, compania „SCOTWAY MANAGEMENT” LP, al cărei beneficiar era Vladimir Plahotniuc, a acumulat în conturi mijloace financiare în sumă totală de 21,002 milioane USD, provenite din multiple surse și companii offshore.

Ulterior, aceste fonduri au fost redistribuite către:

• „HERMES INVESTMENTS” LTD
• „VENUS LOGISTICS” LP

Ulterior, în aceeași zi, suma totală de 21 de milioane USD a fost transferată către „PARAGON ENERGY SYSTEMS” LTD și apoi către „SEPPOTA SERVICES” LIMITED.

Achiziția avionului

Din conturile „SEPPOTA SERVICES” LIMITED, în aceeași zi, au fost transferați 20,674 milioane USD către compania „EMBRAER” SA, cu destinația „plată în avans pentru avion”. Astfel, potrivit sentinței, Vladimir Plahotniuc a achiziționat un avion de model EMBRAER LEGACY 650.

Ulterior, aeronava a fost înstrăinată, iar în mai 2015, compania „SEPPOTA SERVICES” LIMITED a primit 20,995 milioane USD de la o companie din SUA.

Din această sumă, circa 20,5 milioane USD au fost transferați către „MARLIN HOLDINGS GROUP” LTD, ulterior, acești bani au fost redirecționați înapoi către „SCOTWAY MANAGEMENT” LP, sub forma unor rambursări de împrumut. Circuitul acestor bani prin companii offshore a fost calificat de procurori și instanță drept spălare de bani.

Argumentele instanței: Note informative ale băncii din Letonia și date care arătau că Plahotniuc fusese beneficiar efectiv a mai multor firme offshore care au primit bani

În motivarea condamnării, completul de judecată a concluzionat că „reține că, atât sub aspectul capetelor de acuzare privind organizarea comiterii infracțiunii de escrocherie, cât și sub aspectul capetelor de acuzare privind spălarea banilor, în mod constant și determinant figurează companiile afiliate și controlate de către inculpatul Vladimir Plahotniuc, utilizate ca instrumente în realizarea și disimularea activității infracționale. Totodată, completul de judecată mai reține că, din ansamblul circumstanțelor de fapt descrise, rezultă existența unui mecanism infracțional complex, coerent și repetitiv, în cadrul căruia mijloacele financiare obținute prin inducerea în eroare au fost transferate, disimulate și integrate în circuitul economic prin intermediul unei rețele de entități juridice controlate, direct sau indirect, de inculpatul Vladimir Plahotniuc, care a acționat în calitate de conducător al organizației criminale, cu intenție directă, în complicitate cu grupul criminal organizat condus de Ilan Șor și alte persoane și grupuri criminale organizate, la moment neidentificate de către organul de urmărire penală”. 

Totodată, instanța a făcut referire la mai multe note interne ale „ABLV BANK”, întocmite de Andrejs Trofimovs și Tatiana Zviedris. Acestea consemnează informații despre activitatea și structura companiilor asociate lui Vladimir Plahotniuc.

Potrivit acestora, Plahotniuc este indicat ca beneficiar efectiv al mai multor companii, inclusiv „ROWALLAN OVERSEAS”, „LONGFORD PARTNERS”, „FINPAR VICTORIA”, precum și al unor structuri corporative care includ „MAVOGAN HOLDINGS”, „OTIV PRIME HOLDING” și companii afiliate din domeniul imobiliar, media, hotelier și servicii.

Documentele descriu activități economice în domenii precum comerțul cu metale (în relație cu „METALFEROS”), produse petroliere („PETROM Moldova”), media, imobiliare și aviație („NOBIL AIR”). De asemenea, este menționat că unele conturi ale companiilor sunt utilizate pentru operațiuni interne în cadrul holdingului, inclusiv transferuri între companii precum „ROWALLAN OVERSEAS” și „FINPAR VICTORIA”.

Notele mai arată că administrarea conturilor era realizată prin persoane împuternicite, precum Vladimir Andronachi, iar în perioada 27.02.2011 – 05.06.2015 Plahotniuc este indicat ca beneficiar efectiv al „ROWALLAN OVERSEAS”, ulterior fiind menționată o schimbare formală a beneficiarului.

Documentele examinate de instanță, inclusiv acte bancare de la „ABLV Bank” Letonia, arată că Vladimir Plahotniuc figura ca beneficiar efectiv al mai multor companii offshore, printre care „LONGFORD PARTNERS”, „ROWALLAN OVERSEAS”, „TUKUMAAN LIMITED”, „INTROSTYLE SOLUTIONS” și altele.

În același timp, în actele oficiale ale acestor companii apăreau alte persoane ca reprezentanți sau beneficiari formali, precum Valeriu Volcov, Serghei Noscov sau Vladimir Marian, decedat între timp. Declarațiile martorilor și expertizele grafoscopice arătau însă că unele dintre aceste persoane nu au administrat efectiv companiile și nu au semnat documentele bancare, iar semnăturile nu le aparțineau.

Instanța a reținut și existența unor legături între aceste persoane și Plahotniuc, inclusiv prin relații de muncă, activități în companii afiliate (precum Hotelul „Nobil” sau „FINPAR INVEST”) și gestionarea unor plăți sau documente.

De asemenea, documentele indicau faptul că aceleași persoane figurau ca reprezentanți în mai multe companii offshore, inclusiv Ștefan Saharnean, care apare în acte pentru „RASTEL EUROPEAN TRADE CORP”, „INITIAL ACCENT ALLIANCE” și „NEWLINE COMMERCE LTD”, în timp ce beneficiarul efectiv era indicat Vladimir Plahotniuc.

În cazul companiilor din grupul „OTIV” și „INTROSTYLE SOLUTIONS”, actele arătau că beneficiarul efectiv a fost Plahotniuc în anumite perioade, ulterior fiind indicate alte persoane ca beneficiari formali.

Totodată, din declarațiile martorilor rezultă că angajați și administratori ai unor companii din grup nu cunoșteau beneficiarii efectivi, având roluri limitate la activități operaționale sau contabile, fără implicare în deciziile financiare sau în structura de proprietate.

Cu referire la tranzacțiile dintre companiile controlate de Șor și cele controlate de Plahotniuc, instanța spune că, „în concluzie, din ansamblul probelor administrate rezultă că atât companiile nerezidente atribuite lui Ilan Șor au fost gestionate prin intermediul unor persoane interpuse, cât și cele atribuite inculpatului Plahotniuc Vladimir au fost gestionate prin intermediul unor persoane interpuse, însă, necatând la acest fapt, aceștia au exercitat în fapt controlul, deținând calitatea de beneficiari efectivi, respectiv Ilan Șor la grupul său de companii și Vladimir Plahotniuc la grupul său de companii.

Prin urmare, din ansamblul declarațiilor martorilor supra nominalizați rezultă, în mod clar că inculpatul Vladimir Plahotniuc a organizat și coordonat un mecanism complex de utilizare a persoanelor interpuse și a entităților juridice, în scopul obținerii frauduloase a mijloacelor financiare, ceea ce confirmă pe deplin acuzarea privind organizarea comiterii infracțiunii de escrocherie (2013–2014) și spălarea banilor (2013–2015)”, se arată în sentință. 

Concluzia instanței: „Această pedeapsă nu va genera sentimente de nedreptate…”

„Analizând cumulativ probele administrate în cauză, inclusiv declarațiile reprezentantului părții vătămate, declarațiile martorilor și mijloacele materiale de probă administrate în faza de urmărire penală și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, completul de judecată constată că circumstanțele de fapt imputate inculpatului Vladimir Plahotniuc pe episoadele privind organizarea comiterii infracțiunii de escrocherie (2013–2014) și spălarea banilor (2013–2015) au fost pe deplin demonstrate în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, din ansamblul probelor rezultă că inculpatul Plahotniuc Vladimir deținea calitatea de beneficiar efectiv al companiilor implicate și exercita controlul asupra acestora, inclusiv prin intermediul persoanelor interpuse, care figurau formal în calitate de reprezentanți sau beneficiari, fără a avea un rol real în gestionarea activității acestora. 

Totodată, s-a stabilit că administrarea și gestionarea conturilor și a operațiunilor financiare aferente acestor companii erau realizate în fapt în interesul inculpatului, prin intermediul persoanelor împuternicite. De asemenea, probele relevă că mijloacele financiare erau transferate și utilizate prin intermediul acestor companii, fiind create circuite de tranzacții și structuri corporative menite să disimuleze proveniența mijloacelor bănești și identitatea beneficiarului efectiv, inclusiv prin utilizarea unor companii nerezidente și a unor jurisdicții netransparente. 

În același timp, declarațiile martorilor confirmă că aceștia nu au avut un rol real în administrarea companiilor sau în gestionarea operațiunilor financiare, acționând în baza unor împuterniciri formale, fără a cunoaște scopul real al activităților desfășurate, ceea ce confirmă utilizarea acestora în calitate de persoane interpuse. Prin urmare, completul de judecată constată că faptele imputate inculpatului pe episoadele privind organizarea comiterii infracțiunii de escrocherie (2013–2014) și spălarea banilor (2013– 2015), astfel cum sunt descrise în actul de învinuire, se confirmă prin totalitatea probelor administrate, acestea fiind suficiente, pertinente, concludente și utile și demonstrează existența circumstanțelor de fapt reținute în sarcina acestuia reieşind din opiniile participanţilor la proces, din materialele dosarului penal, precum şi din sancţiunile normelor penale speciale incriminate inculpatului Plahotniuc Vladimir şi din celelalte circumstanţe nominalizate supra, completul de judecată consideră că o pedeapsă care ar justifica scopul legii penale în prezenta cauză şi ar contribui la corectarea condamnatului, precum şi la prevenirea comiterii de noi infracţiuni, este aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, aceasta fiind una echitabilă în raport cu gravitatea infracţiunilor săvârşite, precum şi cu comportamentul şi persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, însă s-a eschivat de la organele de urmărire penală şi de la instanţa de judecată pe o perioadă îndelungată, mai mult. 

Totodată, această pedeapsă nu va genera sentimente de nedreptate, ci va constitui o garanţie că drepturile şi libertăţile consfinţite în Constituţia Republicii Moldova şi în alte legi ale statului sunt apărate, iar încălcarea acestora este contracarată şi sancţionată. Din motivele enumerate supra, exprimate atât în favoarea, cât şi în defavoarea inculpatului Plahotniuc Vladimir, precum şi în considerarea circumstanţei agravante reţinute, completul de judecată va opta pentru aplicarea pedepsei inculpatului sub forma închisorii”, a concluzionat instanța formată din judecătorii Sergiu Stratan, Olga Bejenari și Ana Cucerescu. 

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul penal în care a fost inculpat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Procuratura a cerut o pedeapsă de 25 de ani de detenție. Plahotniuc a fost condamnat pentru cumul de infracțiuni, fiind găsit vinovat pe toate capetele de acuzare incriminate. Acțiunea civilă depusă de Ministerul Finanțelor a fost acceptată integral, fiind dispusă încasarea din conturile lui Plahotniuc a peste 60 de milioane de dolari.

Sentința a fost pronunțată miercuri, 22 aprilie 2026, de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au mai făcut parte judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari, la aproape șapte luni de la extrădarea lui Plahotniuc în R. Moldova, în lipsa proaspătului condamnat, care a refuzat să fie escortat în instanță. Sentința este cu drept de apel la Curtea de Apel Centru. Avocatul Lucian Rogac, care-i reprezintă interesele lui Plahotniuc, a precizat că sentința va fi contestată.

În următoarea perioadă, Ziarul de Gardă va publica mai multe articole cu detalii din sentința motivată pe numele lui Vladimir Plahotniuc.

Argumentele instanței privind recunoașterea vinovăției lui Plahotniuc și condamnarea acestuia la 19 ani de detenție au fost incluse într-o sentință motivată, extinsă pe 672 de pagini, publicată miercuri, 22 aprilie 2026, în aceeași zi în care a fost pronunțată decizia.

Sentința poate fi consultată aici.