VIDEO Cât costă un post de pădurar? Pagube de miliarde pe Nistru. Fără coroane, pungi și butelii de plastic. Gheorghe Hajder, ministrul Mediului, la Podcast ZdCe

Gheorghe Hajder, ministrul Mediului, invitat în cadrul Podcast ZdCe, spune că îl recomandă la conducerea acestui minister, în contextul în care nu are studii în domeniu. Totodată, ministru susține că cea mai mare problemă de mediu din R. Moldova o reprezintă deșeurile și lipsa unei infrastructuri care să nu dăuneze naturii și sănătății oamenilor.

El s-a referit la proiectul privind deșeurile solide care se implementează în R. Moldova. După ce fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, a declarat în vara anului 2025, la Podcast ZdCe, că urmau să fie finalizate procedurile de licitații pentru două regiuni în care se vor construi depozite de deșeuri, Gheorghe Hajder a spus că achizițiile încă nu s-au terminat, așa cum a dat asigurări predecesorul său. „Nu depinde exclusiv de autoritățile Republicii Moldova”, a spus ministrul.

El mai răspunde la întrebări privind corupția din sectorul silvic, după percheziții ale CNA care a anunțat că posturile de pădurar s-ar fi vândut cu 5000-8000 de euro. Ministrul Hajder explică și cum va fi reformată Agenția Moldsilva.

În privința crizei de pe râul Nistru, poluat după un atac rusesc asupra centralei de la Novodnistrovsk, el a subliniat că aceasta nu s-a încheiat, situația este încă monitorizată, iar autoritățile colectează probe pentru a cere despăgubiri de la Rusia, prejudiciul fiind „de ordinul miliardelor”.

Gheorghe Hajder se referă și la situația plasticului în R. Moldova: butelii, pungi și coroane funerare. De asemenea, răspunde la întrebarea dacă își dorește să devină primarul Municipiului Chișinău.

— Care este cea mai gravă problemă de mediu din R. Moldova? Avem foarte multe, mediul este un domeniu foarte vast, dar care este cea care credeți că afectează cel mai grav populația în prezent?

— Dacă să vorbim despre cele mai grave probleme, sunt deșeurile, pentru că am ajuns într-o situație când avem foarte multe gunoiști, peste 2000 de gunoiști neautorizate în R. Moldova. Astea sunt de două ori mai multe decât sate în R. Moldova. Asta s-a creat inclusiv datorită neglijenței acestui domeniu, care s-a format foarte mulți ani până în acest moment. Pentru că noi astăzi ce facem? Culegem rezultatele la acțiunea sau inacțiunea noastră în general și acum problemele sunt mai grave. De aceea noi trebuie să ne mișcăm cu pași rapizi, să recuperăm ceea ce nu s-a făcut și să găsim soluții care să fie aplicabile în prezent, dar și în viitor. Pentru că problemele de mediu nu pot fi, din păcate, rezolvate peste noapte. Și eu asta spun, noi nu putem să găsim o soluție care ar funcționa, care ar fi o soluție magică, pe care o aplicăm și de mâine n-ar mai exista o problemă. Nu, nu există. De obicei, provocările sunt cele care cresc, pentru că noi, ca societate, ne dezvoltăm, de multe ori nu ținem cont de efectele asupra mediului și atunci noi trebuie să fim pregătiți să le înfruntăm și să găsim soluții foarte bune. Dar încercăm să găsim soluții, cel mai important e că Ministerul Mediului și Guvernul R. Moldova au strategii și un punct de pornire practic pe fiecare domeniu. Și este foarte important să continuăm pe acest aspect și este la fel de important ca Statul R. Moldova să asigure deja și finanțare, investiții în acest domeniu, astfel încât să putem avea soluții durabile.

— Vă referiți la acel program de gestionare a deșeurilor, pe regiuni, care prevede că ar urma să fie câte un centru, un depozit autorizat, construit așa încât să nu dăuneze mediului și nici populației. Sergiu Lazarencu, fostul ministru al Mediului, spunea, tot într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, că până la sfârșitul anului trecut urmau să se facă achizițiile, procedura de licitație publică pe două dintre aceste zone, 5 și 8.

— Lucru care se întâmplă și în acest moment. Și da, fostul ministru Lazarencu a avut dreptate și în această etapă suntem în această situație, suntem în regiunea 5 pentru Nisporeni, Ungheni și Călărași și pentru regiunea 8 – Edineț, Dondușeni, Briceni – sunt deja spre finalizare procesul de achiziție. Deci, noi facem un proces de achiziție după normele europene și ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Este foarte complex și noi suntem la ultima etapă din acest proces de achiziții. Și sper eu foarte mult că în următoarele o lună, maxim două, vom avea o companie care va începe construcția propriu-zis la această infrastructură. Vorbim despre centre de transfer și centru de management al deșeurilor. 

— Domnul Lazarencu spunea că până la sfârșitul anului trecut urma să fie chiar deja selectată compania. Sau a făcut promisiuni prea generoase în această privință?

— Nu, există un proces standard de selectare a companiei, dar apar și niște lucruri care nu pot fi prevăzute la acea etapă, cum ar fi contestațiile, cum ar fi alte neclarități.

— De ce nu s-a finalizat până la sfârșitul anului trecut?

— Pentru că nu depinde exclusiv de autoritățile R. Moldova. Noi facem această achiziție nu după legislația R. Moldova, dar facem după legislația Uniunii Europene. De aceea acest lucru a mers un pic mai greu decât ne-am fi dorit noi, pentru că, credeți-mă, și eu îmi doresc cât mai rapid să avem aceste companii care să se apuce de lucru în teren, ca totuși să avem un exemplu pentru R. Moldova de bună gestionare a deșeurilor.

— Ce mai exact se va întâmpla, de exemplu, în aceste două regiuni, unde vor fi amplasate aceste depozite?

— Deci, practic, în fiecare din aceste raioane va fi câte un centru și o stație de transfer, pentru că procesul este în felul următor: chiar vor fi procurate inclusiv și tehnică specială pentru transportarea deșeurilor, inclusiv și tomberoane pentru fiecare gospodărie, vor fi transportate la acea stație de transfer, după care va merge la centru de management; acolo deja se va face reciclarea, cele mai multe dintre aceste deșeuri vor fi sortate, după care vor merge fie la reciclare, fie în circuitul economic, iar doar o mică parte care nu pot fi tratate și reciclate, doar acelea vor merge la depozit, după care vor fi, după toate standardele internaționale, depozitate.

— Și costul pe toate regiunile la cât se va ridica și din ce bani?

— Noi vorbim în jur de 20 de milioane pe regiune, dar ar putea să devieze ușor. Dar suntem pregătiți ca să identificăm aceste resurse și să nu stopăm acest proiect. Pe celelalte regiuni care nu le-ați menționat dumneavoastră suntem deja în procesul de elaborare a studiului de fezabilitate. În regiunea 1, la sudul Republicii Moldova, în general, deja la începutul anului viitor lansăm licitația și acolo. Și pe celelalte două, până la sfârșitul anului, așteptăm deja studiul de fezabilitate să fie finalizat și să începem iarăși procedura de achiziție.

Și, pe lângă acest proiect, care este foarte important, noi mai avem și sistemul de depozit  pentru sticlele de plastic, din metal sau din sticlă pe care le procurăm. Urmează să avem un sistem ca în România. O mare parte din cantitățile de plastic care ajung astăzi în lacurile și pe dealurile noastre sunt de la aceste băuturi care le procurăm. Respectiv, din anul 2027, noi deja vom avea acest sistem. Deja suntem la etapa de selectare a administratorului depozit, chiar în acest moment, și în cel mai scurt timp o să anunțăm cine va fi administratorul. Administratorul,  împreună cu comercianții și producătorii, vor construi aceste automate care vor fi puse în magazinele noastre, prin care vom întoarce înapoi aceste sticle din plastic în schimbul unei garanții de 2 lei, pe care o vom lăsa atunci când vom procura băutura dată. Asta a generat un rezultat extraordinar de bun în primii 2 ani în România, acolo a fost o rată de colectare de peste 90 %. Vorbim de sute de tone în cazul României care deja nu au mai ajuns pe dealuri, dar s-au întors deja în circuitul economic, un lucru pe care o să-l facem și noi din 2027.

— Domnule ministru, cât costă un post de pădurar în Republica Moldova? CNA ne spune că de la 5000 până la 8000 de euro. Am văzut recent acele percheziții pe o cauză de trafic de influență. Asta în condițiile în care salariul unui pădurar este de 7000 de lei.

— Eu nu pot să vă spun cât costă el, eu sper că mai mult costă dragostea față de păduri, dar există și astfel de cazuri. Am spus că una din prioritățile mele este să fac aceste reforme prin care să limitez inclusiv aceste tăieri ilegale, inclusiv aceste practici care sunt utilizate de niște oameni care nu au tangență cu sectorul silvic, pentru că ei încearcă să influențeze anumiți oameni din sector pentru anumite angajări. Am auzit acest lucru. 

— Dar cei care fac asta presupun că nu o fac pentru salariu, o fac pentru alte beneficii ilegale.

— Exact. Când am spus că eu am să fac reforma inclusiv ca să limitez acest aspect, am în vedere că trebuie să luăm aceste instrumente ale unui silvicultor, pădurar, prin care el ar putea, măcar și teoretic, să-și recupereze aceste sume de care ați spus dumneavoastră. Atunci când atribuțiile vor fi delimitate, iar pădurarul nu va avea decât să-și facă treaba lui, adică să asigure paza pădurii, să asigure lucrările silvice, iar altcineva se va ocupa de realizarea masei lemnoase, credeți-mă că acest lucru nu va mai avea sens. Indiferent în ce formă s-ar gândi cineva. Pentru că atunci implică alte persoane care au altă responsabilitate și, cu siguranță,  astfel de lucruri nu se vor mai întâmpla.

— Vorbiți despre această reformă pe care ați anunțat-o la Moldsilva, care are mai multe componente, inclusiv această delimitare a funcțiilor, inclusiv crearea unei singure întreprinderi silvice. Acum sunt 19.

— Este un sistem extrem de divizat, în care există 19 întreprinderi, care au un sistem de administrare separat, director separat, buget separat, dar condiții diferite. De ce vă spun asta? Pentru că nu putem pune pe același cântar, de exemplu, o întreprindere care astăzi se află în sudul R. Moldova, iar acolo pădurile sunt mai vulnerabile din anumite condiții obiective, pentru că acolo sunt mai puține ploi, o zonă mai aridă, deci sunt condiții mai puțin favorabile pentru dezvoltarea pădurilor, cu o altă întreprindere care este în centru Republicii Moldova, aici unde avem păduri destul de frumoase și atunci condiții mai bune. Cu siguranță, aici își permit mai mult – să facă profit și să aibă mai multe resurse financiare. Vă dați seama, cei de la sud sunt obligați să taie de acolo unde pădurile au nevoie de ajutor – ca să-și întrețină aparatul administrativ, dar cei de la centru deja au prea mult și își cumpără mașini. Deci este o inechitate totală față de păduri, în primul rând. De aceea, noi am spus că formula de a avea un singur cont la nivel de ramură este una foarte bună. Așa cum funcționează și în multe alte state europene. 

Noi trebuie să schimbăm această abordare și noi trebuie să achităm salarii mai mari, cu siguranță, dar din eficiența noastră, din profitul care îl facem, nu din contul arborilor care îi tăiem. Și oamenii tot timpul au dreptate și ei cunosc foarte bine și văd ce se întâmplă la nivel de ramură, când din pădure începe a ieși masa lemnoasă în diferite direcții, de multe ori cu o singură factură. Și atunci înțelegem cum poate fi pe anumite zone, chiar din jurul Chișinăului, masa lemnoasă mai ieftină ca în întreprinderile silvice. Vă dați seama că acolo ea s-a obținut, cel mai probabil, din tăieri ilicite. Nu pot fi alte explicații, pentru că la noi nu există pădurii private de stejar, noi nu avem așa ceva. Dacă e stejar, cu siguranță, provine din fondul forestier.

—Tăierile ilicite se întâmplă cu ajutorul pădurarilor de obicei?

— Eu sper că nu, dar de multe ori observăm că sunt implicați, de aceea și eu, noi am avut acțiuni foarte dure, eu personal, de când sunt ministru, am concediat foarte mulți șefi și tot felul de pădurari care au fost implicați direct sau indirect în aceste acțiuni.

— De ce în campaniile de împădurire trebuie neapărat să se implice miniștri, deputați, politicieni? Se prinde pădurea dacă nu vine un politician să planteze un copac acolo?

— În primul rând, acest lucru oferă o abordare mult mai solidă din partea autorităților R. Moldova, pentru că nu este lăsat doar la nivelul unor persoane tehnice care fac acest lucru. Și atunci când un ministru sau un deputat merge în teritoriu și plantează, înseamnă că există o prioritate și o înțelege și asta este un lucru foarte bun. 

— Adică se transmite un mesaj?

— Se transmite un mesaj foarte clar că este o prioritate pentru Guvern și eu îmi doresc ca  fiecare ministru al Mediului care va urma să facă acest lucru și să continue această tradiție.

— Acest lucru poate fi catalogat și ca o campanie de PR pe bani publici.

— Nu, eu vreau să vă spun altfel. Eu o văd diferit. Eu aș spune că acei oameni care astăzi se implică într-un proces de împădurire, credeți-mă că ei practic vor cere să vină în fiecare an, vor avea grijă să se asigure că acea pădure s-a prins, vor urmări acest proces.

— Ce facem cu pungile de plastic? Pentru că sunt interzise, dar încă le găsim în punctele comerciale.

— Pungile de plastic au fost interzise pe anumite categorii, respectiv, aici, probabil, a fost și o mică scăpare, pentru că s-a manipulat sau s-a mers pe această prevedere și au fost catalogate și altele. Dar, probabil, mă veți întreba și despre aceste coroane din plastic. Deci, noi planificăm ca în anul curent să avem o modificare la Legea deșeurilor prin care vom veni cu anumite limitări, inclusiv interzicerea acestor obiecte din plastic. Înțelegem că există și mulți agenți economici care au afaceri pe acest domeniu, dar trebuie să găsim alternative și să mergem înainte, pentru că e destul de problematic și nu mai putem tolera acest lucru.

— Deci fără coroane de plastic? Asta ar urma să se întâmple în R. Moldova de anul viitor?

— Fără coroane de plastic.

— Va trebui să schimbați o mare tradiție, nu știu cum veți reuși lucrul ăsta, pentru că lumea s-a obișnuit.

— O să facem și consultări pe acest aspect, înțelegem că este un subiect prin care trebuie să auzim mai multe poziții din partea tuturor celor interesați, dar ideea generală care se conturează este să limităm treptat aceste obiecte din plastic sau să venim cu o soluție mai curajoasă.

— Am vrut doar un pic să precizez în legătură cu pungile de plastic. Spuneați că în legislație ceva nu a fost foarte clar. Ce anume?

— Există pungi de plastic care sunt din materiale biodegradabile, care arată practic identic, și sub acest camuflaj s-au catalogat mai multe decât este necesar și acestea s-au introdus pe piață și se introduc pe piață mai multe. Dar o să clarificăm acest aspect.

— Care este acum situația pe râul Nistru? Mai există pericole legate de calitatea apei pe care o consumăm inclusiv noi aici, la Chișinău?

— Situația de pe Nistru este gestionabilă, sunt foarte mici cantități care încă mai vin din zonele în care s-au acumulat anterior, pentru că vorbim de o substanță lichidă, ea s-a depozitat în mare parte pe maluri, inclusiv în anumite zone de vegetație. Atunci când există fluctuații de apă sau o viteză neuniformă a apei, acele substanțe sunt aduse pe debit și ele se mai observă dimineața câte un pic. Noi totuși suntem pregătiți acolo pentru a le capta și a nu permite ca ele să se ducă în zona de aval (mai jos pe râu, n.r.).

— Mai sunt acele filtre instalate?

— Sigur că da. Noi avem peste 20 de filtre care sunt amplasate pe Nistru, suntem încă în regim de lucru, dar partea critică s-a dus deja de mai multe săptămâni. Suntem pregătiți ca să captăm tot, pentru că atâta timp cât există chiar și mici urme de acele substanțe, noi suntem obligați să rămânem acolo și să le captăm. Apa, cel puțin conform laboratoarelor noastre și testelor pe care le facem de două ori pe săptămână, arată că apa este în normă admisibilă, deci nu există niciun pericol, nici măcar pentru locuitorii din nordul Republicii Moldova, care sunt mai aproape de punctul de intrare din Ucraina, cu atât mai mult pentru locuitorii din centrul țării, inclusiv din municipiul Chișinău, care sunt mai în aval.

— Vreau să vă întreb și despre ceea ce au vorbit mai multe autorități de la noi cu privire la un dosar împotriva Federației Ruse. S-au colectat probe, evidențe cu care să putem merge într-o instanță internațională și să cerem despăgubiri de la Federația Rusă?

— S-au colectat și încă se colectează. Deci, inspectorii de mediu practic în fiecare dimineață colectează toate aceste probe, inclusiv cu probele de laborator care vin din partea ANSP-ului și Agenției de Mediu. Iar odată ce această criză va fi încheiată, pentru că trebuie să înțelegem că și în acest moment, chiar dacă în cantități mult mai mici, dar oricum se cauzează un prejudiciu Republicii Moldova, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va calcula toate prejudiciile în fiecare zi care au fost aduse de această poluare. Vom pregăti un dosar destul de amplu prin care vom înainta pentru a servi ca probă și a cere despăgubiri în cazul acestei poluări. Bănuiesc că va fi unul cel puțin de ordinul miliardelor. Vorbim de prejudiciul adus Nistrului în general.