Profilurile celor trei judecători care l-au trimis după gratii pe Vladimir Plahotniuc pentru 19 ani
Vladimir Plahotniuc a fost trimis după gratii pentru 19 ani în, fiind găsit vinovat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, în singurul dosar pe numele lui trimis în judecată până în acest moment.
Decizia a fost pronunțată de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au mai făcut parte judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Dispozitivul sentinței a fost citit de judecătorul Sergiu Stratan.
Ziarul de Gardă a radiografiat carierele celor trei magistrați și vă prezintă detalii.
Stratan, propus de CSM pentru funcția de magistrat la CSJ
Absolvent al Institutului Național al Justiției (INJ), Sergiu Stratan a fost numit magistrat în cadrul Judecătoriei Centru din Chișinău în 2015, fiind transferat la sediul Buiucani în 2017, când instanța și-a schimbat denumirea, devenind Judecătoria Chișinău. Din 2024, Sergiu Stratan deține funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Tot în același an, Stratan a fost desemnat printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii. Ulterior, acesta și-a depus candidatura pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Magistratul a promovat evaluarea externă în decembrie 2025, iar în februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus președintei Sandu spre numire în funcția de judecător la CSJ.
În 2025, Sergiu Stratan a condamnat-o la șase ani de închisoare pe deputata transfugă Irina Lozovan în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Sergiu Stratan a făcut parte și din completul de judecată care, la începutul acestui an, l-a condamnat la trei ani de închisoare pe unul dintre finii și acoliții lui Plahotniuc – Dorin Damir, în dosarul angajărilor fictive de la MAI. În acel dosar au mai fost condamnați fostul șef al Poliției, Alexandru Pânzari, și fostul șef al Direcției nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru.
Cucerescu, magistrata care a trimis-o după gratii pe Guțul
Ana Cucerescu a acces în magistratură în 2011, atunci când a fost numită în funcția de magistrată la Judecătoria Bălți pe un termen de cinci ani. În septembrie 2015, aceasta a fost transferată temporar pentru prima oară la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, termenul de transfer fiind prelungit în mai multe rânduri până în 2018. În ianuarie 2019, Cucerescu a fost numită prin transfer în funcția de magistrată la Judecătoria Chișinău. În februarie 2024, Ana Cucerescu a fost desemnată printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii. Și ea candidată pentru un fotoliu la CSJ, Ana Cucerescu a promovat evaluarea externă în martie 2026, raportul fiindu-i aprobat de CSM câteva zile mai târziu.
Judecătoarea Ana Cucerescu a ajuns în atenția publică după ce a pronunțat două sentințe în dosare de rezonanță. În septembrie 2025, ea l-a condamnat la 6 ani de închisoare pe fostul politician Iurie Roșca, iar în august 2025, a condamnat-o pe bașcana Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare.
Bejenari, magistrata care a condamnat-o pe Tauber
Olga Bejenari a acces în funcția de magistrată în decembrie 2014, dar la scurt timp și-a întrerupt activitatea plecând în concediu pentru îngrijirea copilului. A revenit în funcție în februarie 2018. În toamna aceluiași an, în timp ce examina deja dosarul crimei de la Atrium, magistrata a decis să-și dea demisia, însă, la scurt timp, și-a retras cererea. În februarie 2020, Bejenari a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În februarie 2024, ea a fost desemnată printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii. În prezent, Bejenari se află în proces de evaluare externă, de rând cu alți judecători specializați din completele anticorupție.
Olga Bejenari a ajuns în atenția publică în 2020, după ce i-a achitat pe învinuiții din dosarul omorului de la Atrium. Tot ea, făcând parte dintr-un complet de judecată, în 2021, a luat decizia de achitare a lui Veaceslav Platon, „ca urmare a renunțării integrale a procurorului la învinuire”. Un alt dosar de rezonanță judecat de Olga Bejenari a fost cel al Marinei Tauber. După ce a fixat data sentinței la doar două zile după data alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Olga Bejenari a dictat o pedeapsă de șapte ani și șase luni de detenție pentru Marina Tauber, după ce, în decembrie 2024, magistrata a respins solicitarea procurorilor de prelungire a interdicției de a părăsi țara aplicată deputatei, argumentând că aceasta avea un comportament exemplar și domiciliu stabil. După repartizarea dosarului Plahotniuc, Bejenari a depus cerere de abținere de la examinarea cazului, aceasta fiind însă respinsă.
Vladimir Plahotniuc, CONDAMNAT la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”
Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul penal în care a fost inculpat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Procuratura a cerut o pedeapsă de 25 de ani de detenție. Plahotniuc a fost condamnat pentru cumul de infracțiuni, fiind găsit vinovat pe toate capetele de acuzare incriminate. Acțiunea civilă depusă de Ministerul Finanțelor a fost acceptată integral, fiind dispusă încasarea din conturile lui Plahotniuc a peste 60 de milioane de dolari.
Sentința a fost pronunțată miercuri, 22 aprilie 2026, de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au mai făcut parte judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari, la aproape șapte luni de la extrădarea lui Plahotniuc în R. Moldova, în lipsa proaspătului condamnat, care a refuzat să fie escortat în instanță. Sentința este cu drept de apel la Curtea de Apel Centru. Avocatul Lucian Rogac, care-i reprezintă interesele lui Plahotniuc, a precizat că sentința va fi contestată.
Instanța l-a recunoscut pe Vladimir Plahotniuc vinovat pe toate cele cinci capete de acuzare înaintate de procurori. Crearea și conducerea unei organizații criminale i-a adus lui Vladimir Plahotniuc 12 ani de închisoare. De asemenea, pentru fiecare dintre cele două episoade de escrocherie (2013–2014 și 2014–2015), Plahotniuc a fost condamnat la câte 13 ani de detenție, iar pentru fiecare dintre cele două episoade de spălare a banilor (2013–2015 și 2014–2015), instanța l-a condamnat la câte opt ani de pușcărie. Prin concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, instanța i-a stabilit lui Plahotniuc o pedeapsă de 19 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Instanța a mai decis ca Plahotniuc să plătească circa 97 de mii de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru extrădarea sa din Grecia. Totodată, s-a dispus încasarea din conturile lui Plahotniuc, în beneficiul Ministerului Finanțelor, a sumei totale de circa 58 de milioane de dolari SUA și circa 5,2 milioane de euro.
