De ce copiii fug de acasă?
Anual, în R. Moldova, sute de copii sunt raportați dispăruți, iar numărul a înregistrat creșteri îngrijorătoare în ultimii ani. Statisticile indică faptul că aproximativ 700-800 de copii sunt dați în căutare în fiecare an, iar în unele perioade, media a fost de cinci copii care dispar zilnic de la locul de trai.
ZdG a solicitat opinia Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului și a președintei Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii. Întrebarea redacției a fost: De ce copiii fug de acasă?

Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului:
Mulți pleacă voluntar, de obicei, de acolo unde sunt abuzați sau neglijați. Alteori, pentru că au stabilit o relație cu strada și nu pot accepta regulile de la locul de trai. Poate părinții sunt plecați la muncă peste hotare sau poate sunt prezenți fizic, dar indisponibili emoțional. Acești copii sunt neglijați emoțional, nu au o relație reală de încredere în cadrul familiei și nu le este satisfăcută nevoia de apartenență și refugiu la care să se poată întoarce. Din acest motiv, caută aceste lucruri în altă parte, în alte relații. Școala poate oferi sprijin prin psihologi, însă nu toate instituțiile au specialiști. Potrivit ministrului Educației, doar 40% dintre școli au psihologi, iar restul pot apela la centrele raionale de asistență psihopedagogică.

Daniela Sâmboteanu, psihologă, președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii:
Fuga de acasă a copiilor, fenomenul copiilor străzii sunt strâns legate fie de lipsă de protecție acasă/neglijare, fie de probleme de sănătate mentală a copiilor, care la fel ar fi în răspunderea părinților. Soluții simple pentru astfel de situații nu sunt, cu regret. Ba dinpotrivă. Soluțiile sunt complexe: mecanisme de identificare timpurie a cazurilor suspecte de violență și neglijare asupra copiilor, asistență/ suport familiilor, educație parentală, pedepse pentru agresori, servicii de asistență psiho-socială pentru copii și familii, informarea copiilor, dezvoltarea rezilienței copiilor, etc.
Anul trecut, poliția a înregistrat 1.587 de cazuri de plecare voluntară a copiilor. În acest context, două tragedii au marcat societatea. Un copil de 6 ani s-a înecat, iar un altul de 13 ani s-a sinucis după ce fugise din centrul de protecție ca să-și viziteze mama decăzută din drepturi.
Totodată,