Principală  —  IMPORTANTE   —   2011, 2015, 2016 și 2020:…

2011, 2015, 2016 și 2020: Falsurile electorale, arma preferată a oamenilor lui Dodon în campaniile electorale

Foro: Colaj ZdG

În toate campaniile electorale în care a participat Igor Dodon sau un om apropiat Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au fost răspândite mai multe informații care ulterior s-au dovedit a fi false. Sunt șiretlicuri la care Igor Dodon recurge și în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2020, după ce a făcut-o în 2011, 2015, 2016. Practica a fost folosită în trecut de Partidul Democrat din Moldova (PDM), cea mai recentă mostră fiind alegerile parlamentare din 2019, când formațiunea a distribuite pliantele electorale cu informații false despre PSRM și blocul ACUM.

Mai jos vă prezentăm o cronologie a celor mai mari falsuri folosite de socialiști și Igor Dodon în campaniile electorale.

2011: Igor Dodon este candidatul PCRM la funcția de primar al capitalei.

În timpul unor dezbateri electorale de la Pro TV, Igor Dodon, l-a acuzat pe contracandidatul său, Dorin Chirtoacă, înaintat de Partidul Liberal (PL), că ar fi cumpărat cele 102 troleibuze din Belarus prin intermediul unei firme din România și că, astfel, Chirtoacă a prejudiciat bugetul municipal cu peste 2 milioane de euro. Dodon a prezentat ca dovadă în sprijinul afirmațiilor sale niște extrase din Monitorul Oficial (MO) al României. Chirtoacă a respins acuzațiile și a făcut o sesizare la Procuratura Generală prin care cerea să fie verificată posibila falsificare a MO al României de către candidatul comuniștilor. „Igor Dodon este falsificator de documente oficiale şi va trebui să răspundă în faţa judecăţii.  A adus la cunoştinţa opiniei publice documente false şi aşteptăm scuzele lui Dodon în faţa tuturor alegătorilor”, declara atunci liberalul Chirtoacă. Ulterior, Dodon a recunoscut că acele pagini au fost falsificate, însă a dat vina pe colegii săi de partid. „Acest Monitor Oficial mi l-au băgat ai mei din partid și mi l-au dat să-l semnez ca să-l duc la Centrul Național Anticorupție și la Procuratură”, afirma Dodon. La 15 iunie 2011, cu doar câteva zile înainte de turul doi al alegerilor locale, Dorin Chirtoacă l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru „apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale”. Chirtoacă a pretins atunci încasarea unui „prejudiciu moral de 12,5 milioane de euro, care vor fi utilizați în întregime pentru procurarea a 100 de troleibuze pentru mun. Chișinău”.

Procesul de judecată nu are nici până astăzi o finalitate. Inițial, judecătoria sect. Râșcani, mun. Chișinău, la 16 decembrie 2013, a scos de pe rol cererea lui Dorin Chirtoacă pe motiv că acesta nu a respectat procedura de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară. Chirtoacă a contestat decizia primei instanțe și, la 10 martie 2014, Curtea de Apel (CA) Chișinău a retrimis cauza la Judecătoria sect. Râșcani pentru rejudecare. La 16 mai 2016, judecătoria Râșcani a dispus încetarea procesului argumentându-și decizia prin faptul că, potrivit legii cu privire la libertatea de exprimare, nu pot fi calificate drept defăimare afirmațiile făcute de către un deputat (funcție deținută de Dodon în acel moment). Dorin Chirtoacă a făcut și de această dată apel precizând că declarațiile lui Dodon au fost făcute în calitatea sa de concurent electoral și nu de deputat în exercitarea mandatului. La 30 iunie 2016, Colegiul Civil al CA Chișinău a admis recursul lui Chirtoacă și a trimis, din nou, dosarul în prima instanță, la Judecătoria sect. Râșcani, unde se află, în prezent, în proces de examinare.

Publicitate
Publicitate

Alegerile locale din iunie 2011 au fost precedate și de denigrarea unor concurenți electorali, în special a lui Dorin Chirtoacă, prin tipărirea și răspândirea copiilor falsificate ale unor ziare naționale precum „Ziarul de Gardă” și „Timpul”.

Mai întâi, la sfârșitul lunii aprilie 2011, o copie falsificată a Ziarului de Gardă (ZdG), intitulată Ziarul de Chișinău (ZdC) a fost distribuită în Chişinău şi în suburbiile sale. Copia falsificată a ZdG, cu denumirea de ZdC – având o singură literă schimbată (G înlocuit cu C), folosea toate însemnele pe care le foloseşte ZdG din iulie 2004, de la momentul înfiinţării sale. Falsul ziar conţinea logoul, corpul de literă, numele de rubrici al ZdG, dar avea un conţinut impropriu și manipulator și abunda în atacuri la adresa lui Dorin Chirtoacă. ZdG scria atunci că, în tipărirea acestor ziare false, erau implicate persoane din afara R. Moldova, iar scopul principal era dis­tru­ge­rea ima­gi­nii candidatului liberal, pro­vo­ca­rea de dis­pu­te şi intri­gi între can­di­da­tul PL şi can­di­datul PLDM, dar şi între Chir­toa­că şi auto­ri­tă­ţi­le publi­ce cen­tra­le. În docu­men­te­le des­co­pe­ri­te de oamenii legii în urma per­che­zi­ţi­ilor erau indi­ca­te obiec­ti­ve­le şi stra­te­gia, dar şi nume­le can­di­da­tu­lui elec­to­ral pen­tru care se făcea cam­pa­nia, care însă nu a fost făcut public. Valen­ti­na Buli­ga, can­di­da­ta Partidului Democrat la acele alegeri, afir­ma, în cadrul unei con­fe­rinţe de pre­să, că echi­pa de PR negru a PCRM ar sta în umbra aces­tor sche­me.

Peste doar două săptămâni de la apariția copiei ZdG, în Chișinău a fost distribuit un nou fals mediatic – „TIMPUL Chişinăului”, care copia ziarul naţional TIMPUL. Ca şi în cazul cu „Ziarul de Gardă”, „Timpul Chişinăului” reproducea cu exactitate designul, logo-ul, corpul literei şi rubricile din „TIMPUL de dimineaţă”.  De această dată ținta principală, supusă denigrării în paginile ziarului falsificat, era candidatul Partidului Liberal Democrat, Victor Bodiu. Alegatorii erau îndemnați să nu-l voteze pe Bodiu pentru că acesta ar putea autoriza paradele gay.

În urma acelor alegeri locale, din iunie 2011, învingător a ieșit Dorin Chirtoacă. În turul doi de scrutin candidatul liberalilor a adunat 50,6% din sufragii, deși primul tur fusese adjudecat de candidatul comuniștilor Igor Dodon, care acumulase 48,07%, pe când Chirtoacă s-a clasat pe locul doi cu 46.51%.

2015: Zinaida Greceanîi candidează în alegerile locale pentru funcția de primar al capitalei din partea PSRM-ului lui Igor Dodon.

Prezent la o dezbatere electorală televizată, socialistul Ion Ceban, reprezentantul candidatei Zinaida Greceanîi, a declarat că Dorin Chirtoacă, primar în exercițiu și candidat pentru un nou mandat, a cumpărat troleibuze din Belarus la un preț exagerat în timp ce troleibuzele marca Skoda, din Cehia, ar fi avut un preț mai bun. Ceban prezenta în emisiune și o ofertă comercială, semnată de un angajat Skoda, un oarecare James Raj, în care se preciza că prețul unui troleibuz era de 90 de mii de euro. Ulterior, Chirtoacă a primit un răspuns oficial de la reprezentanții Skoda în care se preciza că prețul unui troleibuz este de 420.000 – 560.000 de euro. De asemenea, se menţiona că în cadrul întreprinderii din Cehia nu activează nicio persoană pe nume James Raj. Și de această dată Chirtoacă i-a acționat în judecată pe reprezentanții socialiștilor Ion Ceban și Zinaida Greceanîi. Pe 30 iunie 2016 Judecătoria Râșcani i-a respins însă cererea de chemare în judecată.

2016: Igor Dodon candidează din partea PSRM la funcția de președintele al R. Moldova.

Campania prezidențială din 2016 a fost marcată de lansarea în presă a diferitor informații cu caracter manipulator. La 3 noiembrie 2016, în cadrul unei confruntări televizate între cei doi candidați rămași în cursa prezidențială, Igor Dodon a acuzat-o pe contracandidata sa, Maia Sandu, că, în rezultatul reformelor în educație făcute de aceasta și a instalării camerelor de supraveghere la examenele de bacalaureat, „au fost înregistrate peste 400 de cazuri de suicid și tentative de suicid în rândul copiilor”. Datele statistice arată însă că rata sinuciderilor este constantă în ultimii 15 ani, iar reformele din învățământ nu au dus la creșterea numărului de sinucideri a minorilor.

Totodată, mai multe televiziuni, ziare și site-uri de știri afiliate Partidului Socialiștilor, au publicat informații conform cărora, în cazul în care Maia Sandu va ajunge președinte, aceasta va permite imigranților sirieni să se stabilească pe teritoriul R. Moldova. Instituțiile media pro-Dodon au mediatizat și un clip video în care trei studenți sirieni de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițeanu” din Chișinău își declară susținerea pentru Maia Sandu și spun că și-ar dori ca în Moldova să ajungă cât mai mulți sirieni. De asemenea, Igor Dodon, dar și instituții media apropiate socialiștilor, au subliniat că Maia Sandu va sprijini căsătoriile persoanelor de același sex și că, în schimb, aceasta este susținută la alegeri de comunitatea LGBT din Moldova. Totodată, socialiștii au lansat zvonuri precum că Maia Sandu va închide bisericile. Toate aceste informații nu au niciun suport factologic, având doar rolul de a discredita contracandidatul lui Igor Dodon.

Alegerile însă au fost câștigate de Igor Dodon cu 52.11% din voturi.

2020: Igor Dodon candidează drept independent pentru al doilea mandat de președinte, fiind susținut de PSRM

Sâmbătă și duminică, 7 și 8 noiembrie, atât în Capitală, cât și în raioane au fost distribuite pliante cu mesaje manipulatorii la adresa candidatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. În foile volante este scris despre o eventuală închidere a școlilor și spitalelor, lichidarea raioanelor și unirea satelor în județe, legalizarea căsătoriilor „dintre homosexuali”, precum și stoparea plăților pentru pensii și salarii. Pliantele conțin informații cum că au fost achitate din fondul electoral al candidatului susținut de PSRM, Igor Dodon. În raportul financiar prezentat de Igor Dodon Comisiei Electorale Centrale (CEC) la 6 noiembrie nu sunt, însă, indicate cheltuieli pentru tipărirea pliantelor. Informațiile din pliante sunt atacurile lansate de Igor Dodon în cadrul unui briefing de presă de la 3 noiembrie.

În briefingul de presă de la 3 noiembrie, într-un discurs de jumătate de oră, el a făcut o serie de afirmații false, cum că Maia Sandu ar fi închis mai multe școli, primării, spitale și că ar fi scos limba rusă din curricula școlară. Datele statistice și informațiile oficiale dezmint falsurile lui Igor Dodon, scrie Stop Fals.

FALS: Maia Sandu a închis 200 de școli

Una din dezinformările spuse la 3 noiembrie este că Maia Sandu, când fost ministră a Educației, a închis aproape 200 de școli. „Cuiva nu-i place de Maia Sandu pentru că a închis aproape 200 de școli. Dar aceste alegeri vor trece, la fel ca și emoțiile și slăbiciunile cuiva, dar problemele rămân”, a spus el la un moment dat, pentru ca ulterior să scadă cifra la 180: „Cine a închis școlile în peste 180 de sate? Maia Sandu! Ce înseamnă acest lucru pentru aceste sate? Lichidarea satelor în Republica Moldova”.

Această afirmație este falsăPotrivit datelor Biroului Național de Statitistică (BNS), în perioada 2012-2015 (când Maia Sandu a fost ministră a Educației), în Republica Moldova au fost închise 73 de instituții de învățământ de zi, în mare parte licee cu un număr mic de elevi. În același timp, în procesul de optimizare a instituțiilor de învățământ, a fost majorat numărul școlilor primare, dar și al gimnaziilor.

De fapt, Planul de acţiuni privind implementarea Concepţiei optimizării numărului angajaţilor din sectorul bugetar în anii 2008-2010 a fost contrasemnat de Zinaida Greceanîi, pe când era în funcția de prim-viceprim-ministră și de Igor Dodon, când acesta era Ministru al economiei şi comerţului.     

Unele școli au fost închise și în perioada mandatului de președinte al lui Igor Dodon. Aceleași date ale BNS arată că în perioada 2016-2020 au fost închise 36 de instituții de învățământ cu studii de zi. Dacă pe timpul când Maia Sandu era ministră a Educației s-a micșorat numărul liceelor, majorându-se numărul școlilor primare și gimnaziale, în perioada mandatului lui Igor Dodon a fost în scădere și numărul școlilor primare, al celor gimnaziale, dar și al liceelor.

FALS: După școli, Maia Sandu va închide spitale

O altă afirmație falsă enunțată de I. Dodon este că Maia Sandu, alături de alți funcționari din alte guverne, intenționau închiderea spitalelor. „Am stopat lichidarea spitalelor raionale, așa cum o făceau cei din guvernele precedente, așa numita optimizare, numai că Maia Sandu o făcea la școli, pe urmă la spitale”, a spus Dodon la briefingul de presă. Maia Sandu nu a fost ministra Sănătății ca să decidă optimizarea sau închiderea spitalelor. În ultimii ani nu a existat nici un plan de închidere a spitalelor, așa cum spune Dodon, ci s-a discutat despre introducerea managementului administrativ comun în sistemul spitalicesc. Astfel, conform Conceptului reformei spitalelor în Republica Moldova, reforma spitalicească nu prevedea închiderea spitalelor, ci reorganizarea și modernizarea acestora: cele raionale să capete statut de spitale regionale, altele – de spitale locale. În concept era motivat că acest lucru ar asigura un standard înalt și uniform al serviciilor spitalicești pe întreg teritoriul țării, în special, pentru tratarea afecțiunile acute și situațiilor critice (accidente vasculare cerebrale, complicațiile bolii ischemice, traumatismele si traumele asociate).

De menționat că în campania prezidențiale din 2016 au fost împărțite o serie de foi volante care promovau informații false la adresa Maiei Sandu. Spre deosebire de acum, în 2016 pliantele nu conțineau informații despre cine le tipărește, în ce tiraj și din ce resurse, fapt care contravine legislației electorale

Într-o investigație, Anticorupție.md a scos la iveală că repartizarea fluturașilor se făcea chiar la câțiva pași de MAI, în biroul Uniunii Ofițerilor din Republica Moldova, organizație cu care liderul PSRM Igor Dodon are legături strânse de ani buni.

Publicitate
Publicitate