Raport CJI: „Subiectele politice sunt un prilej de manipulare informaţională”

Pe parcursul a trei luni (februarie – aprilie 2016), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a monitorizat 12 instituţii media şi modul în care acestea produc şi prezintă materialele informaţionale. Rezultatele investigaţiilor au fost incluse într-un raport, prezentat la 19 mai, curent. „Mass-media din R. Moldova continuă să facă uz de elemente de manipulare informaţională şi propagandă, în special la prezentarea subiectelor politice”, este concluzia celui de-al doilea raport de monitorizare „Elemente de propagandă, manipulare informaţională şi încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spaţiul mediatic autohton”.

Actorii politici, favorizaţi în ştiri

Printre subiectele care s-au aflat în vizorul expertei media Viorica Zaharia se numără evenimente de actualitate internă, cum ar fi: votarea Legii cu privire la Procuratură, eliberarea din arest a „grupului Petrenco”, protestul organizat de Platforma „Demnitate şi Adevăr” la 24 aprilie, examinarea în instanţa de judecată a dosarului de corupţie deschis pe numele fostului prim-ministru Vlad Filat etc.

„Şi de această dată am constatat că unele agenţii mass-media au apelat la tehnici de manipulare, la tehnici de propagandă, şi de multe ori nu au ţinut cont de normele Codului Deontologic în prezentarea subiectelor de interes public”, susţine Nadine Gogu, directoarea CJI.

Astfel, potrivit raportului, o parte din instituţiile media monitorizate au reflectat evenimentele ce au făcut obiectul acestui studiu cu abateri de la Codul Deontologic al Jurnalistului, şi anume: au transmis informaţii dintr-o singură sursă, au exagerat faptele, au prezentat informaţie comentată, au folosit etichetări, în detrimentul informării echilibrate şi a pluralismului de opinii. Cazuri de încălcare a normelor deontologice şi de folosire a tehnicilor de manipulare informaţională au fost constatate, în special, la relatarea evenimentelor interne cu încărcătură politică majoră şi a subiectelor de politică externă referitoare la situaţii de conflict. Elemente de manipulare informaţională şi propagandă au fost observate, cel mai des, în ştirile Publika TV, RTR, REN TV, Jurnal TV, Sputnik.md, Accent TV. „În subiectele ce aveau legătură cu domeniul politic, o parte dintre instituţiile monitorizate au favorizat unii actori politici şi i-au defavorizat, prin text şi imagini, pe alţii, prezentând, astfel, distorsionat faptele”, menţionează Viorica Zaharia.

Mediatizarea protestului din 24 aprilie

Pe data de 24 aprilie 2016, la Chişinău a avut loc o acţiune de protest organizată de Platforma „Demnitate şi Adevăr”, la care s-a cerut desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate în aceeaşi zi cu scrutinul prezidenţial din 30 octombrie 2016. Manifestaţia a început în Piaţa Marii Adunări Naţionale, după care protestatarii au înconjurat clădirea Guvernului. Apoi, ei au mers în marş la domiciliul democratului Vlad Plahotniuc de pe str. Bulgară şi la sediul Companiei GBC, care aparţine acestuia, de pe bd. Cantemir. În ambele locuri între manifestanţi şi poliţiştii care formau cordoane de protecţie au avut loc ciocniri, cineva din mulţime aruncând în apărătorii ordinii publice cu ouă şi cu pietre. A doua zi, ministrul de Interne, Alexandru Jizdan, a anunţat că 17 poliţişti au fost răniţi, şi a fost deschis un dosar penal pentru dezordini în masă.

În urma monitorizării materialelor informaţionale despre acest eveniment, experta media Viorica Zaharia a constatat că Jurnal TV a apelat la măsuri de accentuare nejustificată, intensificare artificială a amplorii faptelor şi exagerare a sentimentelor cu scopul de a promova anumite mesaje sau a discredita persoane . În acelaşi timp, în ediţia de ştiri de la Jurnal TV de la ora 19.00, ştirilor despre protestul desfăşurat la Chişinău le-au fost alocate 45 de minute din cele 49, cât a durat emisiunea. Astfel, vorbitorii de la tribună şi simpatizaţii lor din mulţime au beneficiat de spaţiu extins în jurnal, chiar dacă mulţi dintre ei au exprimat unele şi aceleaşi idei.

În acelaşi timp, experta media a observat că în ştirea difuzată în seara de 24 aprilie de Publika TV pot fi distinse elemente de tăinuire a faptelor, amestec dintre adevăr şi minciună, şi prezentare selectivă a faptelor. Jurnaliştii au tăinuit motivul pentru care oamenii au protestat pe strada Bulgară. Faptul că informaţia cu pricina a fost omisă din ştire a putut induce consumatorul în eroare, creându-i impresia că mulţimea scăpată de sub control devastează tot ce îi stă în cale şi atacă poliţiştii. Acelaşi lucru a fost făcut şi în ştirea în care jurnaliştii acestei instituţii media spuneau că „protestatarii au mers spre o clădire de birouri, au rupt cordonul de poliţie, au aruncat cu pietre şi au încercat să răstoarne un autobuz”, fără a spune că anume acolo se află sediul Companiei „Global Business Center”, ce ar aparţine politicianului şi omului de afaceri Vlad Plahotniuc, pe care manifestanţii îl acuză că ar fi acaparat statul. Totodată, din ştirile Publika TV au lipsit şi alte informaţii relevante despre protest, cum ar fi aprobarea unei rezoluţii, revendicările formulate de protestatari, acuzaţiile aduse guvernării etc. Astfel, consumatorul nu a aflat decât informaţii selective despre eveniment.

În unele ştiri de la Sputnik.md, difuzate la 24 aprilie, faptele au fost comentate, iar textele au prezentat opinia autorilor, cum ar fi: „Un canal TV, apropiat Platformei „Demnitate şi Adevăr”, pregăteşte terenul pentru ca organizatorii protestului de duminică să iasă basma curată în cazul în care manifestaţia va degenera în violenţe”. Prezenţa opiniei reporterului în ştire este contrară Codului Deontologic, care obligă jurnaliştii să prezinte faptele neutru, fără aprecieri.

În acest context, CJI le recomandă jurnaliştilor să evite prezentarea unilaterală a faptelor, folosirea surselor anonime fără a verifica informaţiile şi să se abţină de la comentarea informaţiilor. În cazul proprietarilor şi managerilor instituţiilor media, recomandarea este ca subiectele să fie selectate în funcţie de interesul public, şi nu în funcţie de interesul politic, astfel ei reuşind să evite transformarea mijloacelor de informare în masă în instrumente de propagandă şi manipulare a opiniei publice.

Mijloacele de informare în masă – instrumente de manipulare a opiniei publice

Raportul mai relevă că instituţiile media care difuzează conţinut în limba rusă au prezentat evenimentele din Rusia, Ucraina şi Siria într-o lumină exclusiv favorabilă Rusiei, fără să asigure o informare completă şi echidistantă.

De asemenea, potrivit CJI, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar trebui să monitorizeze modul în care radiodifuzorii locali asigură pluralismul de opinii şi respectă legislaţia cu privire la informarea corectă, obiectivă şi pluralistă, şi să se autosesizeze în caz de necesitate.

Scopul monitorizării celor 12 instituţii media a fost să contribuie la sporirea vigilenţei consumatorilor de presă faţă de riscurile informării din surse nesigure, ajutându-i să înţeleagă în ce mod presa poate manipula, să distingă un produs jurnalistic manipulator de unul ce reflectă echidistant realitatea şi încurajându-i să consulte mai multe surse de informare atunci când au dubii asupra credibilităţii unor informaţii.