Judecătorii „cu nouă vieţi”

În ultimii zece ani, preşedinţii R. Moldova au respins rând pe rând candidaturile a aproape 80 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat nu mai puțin de 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat mai multe acte pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă – 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

Dosare examinate în câteva zile

Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

Tehnică „însușită” de judecător?

Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Gutu, judecator de instructie la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu la functia de preeședinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.
535-Alexandru-Spac

Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

535-nichifor-corochiiRefuzat de președinte, promovat de sistem

În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

„De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

„Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

„După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori – Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

„…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

În 2007, Stefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani„Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

535-psenita3Apartament de la stat pentru judecător

Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, “fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

535-eugeniu-psenita-si-parintiiTranzacțiile imobiliare ale familiei

O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

535-psenita5Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

„Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Tonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

535-marcela-nicorici-csm.mdDemisă de un președinte, primită înapoi de altul

Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

„Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008,Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

Vladimir Cravet este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

535-aurelia-plesca-(2)Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. “S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. “S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

„După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

535-melniciuc-si-turcanDe ce a fost respins „finul” Melniciuc

Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

„Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi – Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

„Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

535+-gubenco,-colev,-starciucÎn mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

„Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

Preşedinţia are mâinile legate

Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

„Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

„Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

„Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

„Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Anastasia NANI, Centrul de Investigaţii Jurnalistice 
Victor MOȘNEAG, Ziarul de Gardă

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Iacob Tofan

    Continuarea meditațiilor publice

    Domnilor, oamenii mor din cauza gripei. Ca de obicei, vinovat e cadavrul. Rușine!!!!
    Cauza: În anii ’90, anii prihvatizărilor masive, au fost distruse și furate întreprinderi întregi de Stat. Demnitarii de Stat nu fac nimic pentru a le pune în funcție, măcar la capacități minime. Lor le este bine, mersi, și așa. Lumea simplă n-are locuri de muncă și n-are salarii. Ce mai agonisesc cumva se cheltuie pentru nu muri de foame. Bani nu mai rămîn. Fără bani nu te poți prezenta la medicul, care așteaptă mită, ( cer scuze și mă închin pînă la Pămînt
    în fața medicilor ONEȘTI și, la fel și în fața demnitarilor ONEȘTI ), dar nici medicamente nu pot procura fără bani.
    Am muncit o viață. Mi-am amenajat un cabinet de fizică, care a servit drept exponat pentru toți directorii de școli din raionul Edineț. Domnilor, am muncit și noaptea, fără să cer adaos la salariu ca judecătorii, pentru a-mi face condiții de muncă la Stat, remunerată după cei mai mici indici.
    Domnilor și Doamnelor, participați la Adunările Naționale și susțineți oamenii deștepți și cu simțul omeniei.
    Eu nu-mi pot permite să plătesc drumul 200 de lei, fiindcă unica sursă de existență a mea este pensia, obținută conform Legii Discriminatorii de pensionare a RM după 43 de ani de muncă.
    Lămuresc, de ce Discriminatorie? Anumite categorii obțin dreptul la pensie după 25 de ani de muncă și cu o contribuție de 75 % din salariu la calcularea pensiei, pe cînd majoritatea folosesc numai 27 % din salariu la calcularea pensiei. Mulți indivizi din aceste categorii, folosesc experiența acumulată nu pentru a favoriza societatea, a aplica experiența mai departe în munca, dar în dauna ei. Fiind asigurați cu o pensie bunișoară (comparativ cu a muritorilor de rind, după 40 și ceva de ani de muncă ), formează cartele criminale, deoarece, chiar dacă își pierd locul de muncă, au cu ce trăi mai bine decît mine și alții ca mine. Deci, Legea Discriminatorie de Pensionare a RM este un ”instrument de producere” a criminalilor cu experiență.
    Dovadă: Convorbirea telefonică a criminalului Șoltoianu cu Procurorul-adjunct al capitalei, polițiști – vînzători de droguri, care, sigur că-s pensionari, contrabanda cu alcool în proporții deosebit de mari, sacul cu bani căzut din automobil, ș. a. m. d. Frauda legiuitorilor se multiplică.
    În Republica Moldova avem o mulțime de departamente și alte organizații, care consumă din bugetul Statului, însă nu rezolvă nimic. Haltura e ”regină” în activitatea tuturor strucrurilor de Stat.
    Exemplu: Departamentul de poliție de frontieră Edineț. Am avut necesitatea de o informație foarte simplă. N-am obținut nimic. Deci, eficiența – ZERO.
    M-am adresat cu sesizare pe acest domeniu, și alte domenii, la mult stimata Curte de Conturi a RM, însă la fel eficiența a fost egală cu ZERO. Consider, rezultatele auditelor Curții de Conturi a RM în Parlament și la guvern sînt plasate direct în lada de gunoi.
    Alt departament – CPDOM. Consider, acești oameni n-au înțeles pentru ce primesc salarii. Ei n-au înțeles, că au fost
    angajați pentru servicii poporului simplu, dar nu pentru protejarea Demnitarilor de Stat. Pentru popor trebuie un răspuns simplu și cu îndrumări. Ei pentru aceasta se adresează la CPDOM.
    Și aici la putere sînt HALTURA și CORUPȚIA. De la cinci adresări am avut încă un asemenea răspuns – spălare pe
    mîini. Restul – tăcere.
    Concluzii:
    Statul Republica Moldova trebuie să plătească dividende pentru condiții nocive cetățenilor, care riscă să mai trăiască în acest Stat. Din cauza tuturor situațiilor create de incompetența dominantă în RM, care a distrus economia țării, a fugărit jumătate din populația Moldovei peste hotare. Și mai continuă.
    Domnilor și Doamnelor guvernanți, dacă lipsesc alte metode de percepere, măcar din faptul, că la alegeri căpătați careva voturi, sesizați, că și muritorii de rînd ai Republicii tot sînt oameni, dar nu animale. De fapt, OAMENII cu simțul
    omeniei și cu animalele se comportă tot omenește.
    Este valabilă unica propunere: Domnilor Guvernanți, procedați OMENEȘTE și ve-ți fi considerați OAMENI. Consider, că RĂUL cel MARE îl reprezintă listele de partide, după care noi alegem demnitarii de Stat. Dacă măcar peste jumătate din Demnitarii de Stat vor fi pătrunși adînc de simțul OMENIEI și CUMSECĂDENIEI, poate atunci va fi ceva adevăr și ordine în ȚARĂ.
    Cei lipsiți de omenie activează complet sau parțial contra societății moldovenești.
    Omenia, Cumsecădenia, Simțul Datoriei, și ele au fost fugărite din Moldova.
    Cazul Gheorghe Papuc, Perju, Botnari și altele, următoarele potlogării în activitatea Justiției Moldovenești.
    La 29.07.2015 l-am privit la Publika TV pe D-l Victor Pușcaș, care a “fugit” de la caracterizarea activității Curții Constituționale, care s-a transformat într-un SRL – emițător de Hotărîri Anti-Constituționale. Păcat. Atitudine moldovenească.
    Primii Demnitari de Stat au reacționat cu lașitate și incompetență la semnalele despre furtul miliardului. Ei la sigur sunt părtași la acest furt.
    La 6 septembrie tot ei s-au întors cu fundul spre cerințele a celor peste 100 de mii de cetățeni din PMAN. Iată ce Demnitari de Stat avem. JOS cu EI!
    Domnul Timofti nici după 10 zile nu apare. Probabil e închis într-un coteț.
    Așa piele groasă ca pe obrajii lor nici elefantul pe fund nu are.
    P. S. La data de 10.09.2015 s-au împlinit 170 de zile de cînd meditațiile mele au devenit publice și citite de pe diferite site-uri și din poștele electronice (reactualizate de cîteva ori) ale Demnitarilor de Stat, la care se referă chestiunile abordate.
    A nași “Vasiki” ne citaiut, a edeat. Lor și așa li-e foarte, foarte bine.
    De ce? Onoarea le lipsește. Repet: Onoarea, Demnitatea și Cumsecădenia au fost fugărite din Moldova.

  2. Iacob Tofan

    Ce am făcut Eu pentru Stat ?
    Ce a făcut Statul pentru Mine ?

    17.09.2015

    Meditații publice, sau ripostă Demnitarilor de Stat, care au scuipat în toate cele fundamentale, sfinte și în sufletul
    fiecărui cetățean moldovean într-un mod sau altul

    Eu aşi vrea să vorbesc despre o pătură socială foarte umilită, batjocorită şi furată, care cu greu mai supraviețuiește în condițiile actuale din RM, și anume – pensionarii.
    Pensia lor a fost indexată cu o mare exactitate, mare scrupulozitate și anume, cu 7,95%! Aceasta înseamnă, că
    la fiecare leu al pensiei s-a adăugat mai puțin de 8 bănuți.
    Din cauza furtului miliardului, leul s-a devalorizat cam cu 100%, iar prețul medicamentelor a crescut cu 75%, costul
    unui kW * oră de energie electrică a crescut cu 1 leu. Prețul produselor alimentare crește ca pe drojdii. Situație și mai gravă e cu gazul (nejustificat), iar prețul medicamentelor a crescut cu 75%, fiind mai mari decît în Statele cu salarii mai onorabile. Alte prețuri cresc ca pe drojdii.
    Consider, că aceasta indexare este o MARE, MARE BĂTAIE DE JOC de pensionari, mai ales, de pensionarii – muritori de rînd și cei invalizi.
    Pe scurt pățania mea:
    Exact în ziua împlinirii a 50 de ani de activitate pedagogică (am petrecut circa 50 de mii de ore academice în fața elevilor, fără haltură), am fost „FELICITAT” printr-un „şut în fund” de la locul de muncă de către directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din or. Cupcini, chiar dacă activam cu jumătate de salariu. „Șutul” s-a petrecut conform modificării discriminatorii și neconstituționale a Codului Muncii al RM, care este foarte comfortabilă pantru managerii corupți. Acest „Șut” m-a deprimat pentru tot restul vieții. Rezultatele proceselor judiciare m-au deprimat și mai mult. O viață am avut încredere în Justiție, am studiat legislația individual și am participat la concursuri. Martor mi-e D-l Victor
    Pușcaș, care mi-a strîns mîna la Televiziunea Moldovenească.
    Avînd încredere în Constituţia RM, ca Lege Fundamentală a Statului, am mers în toate instanțele de judecată fără avocat. Martori mi-s Judecătorii instanțelor, care m-au umilit, demonstrîndu-mi, că în secolul al 21-lea în Moldova, pentru ei Constituţia este altceva. Ce-i aceea altceva las pe seama lor să spună.
    Actuala Justiție este sluga politicienilor și, prin urmare, umilește a cîta oară poporul simplu obijduit prin legile strîmbe, alcătuite tot de juriști. Domnilor Juriști, sesizați, că și poporul simplu contribuie la formarea salariilor D-voastră. Poate mai puțin, dar și aici e tot vina Legiuitorilor, care nu modifică Legea despre Salarizare, care admite pentru unii salarii de sute de mii de lei iar alții nu ajung nici la patru mii, iar pensia abea dacă trece de o mie.
    Aliaţii guvernanților și altor incompetenți, Magistraţii de toate nivelele au scuipat și continuă să scuipe în prevederile Legii Fundamentale a Statului, Constituţia RM, scuipînd și în sufletul cetățenilor de rînd. În sufletul meu personal mi-au scuipat apărînd minciuna spusă bîlbîit de Preşedintele Nicolae Timofti în faţa milioanelor de telespectatori ai canalului TV Moldova 1 la 1 octombrie 2012 în cadrul emisiunii “Moldova în Direct”. Magistrații sînt foarte solidari. Chiar şi reprezentantul Moldovei la CEDO, Radu Panţîru a fost fidel și a apărat aceeaşi minciună, motivînd cu o
    ticăloșenie de grad superlativ inadmisibilitatea cererii mele la CEDO. Probabil, D-l Radu Panţîru va primi de la Preşedinte o medalie cu titlul: ”Pentru luptă înverșunată contra condamnării Moldovei la CEDO”. Cred că mai are medalii.
    Eduard Baghirov, Gheorghe Papuc, Ion Perju și altele – reprezintă crime grave ale Justiției moldovenești în
    secolul al 21-lea.
    Autosesizarea – acțiune inexistentă în activitatea organelor de Stat ale RM.
    Exemplu: Magistraţii Curţii Constituţionale trebuie să fie străjeri la core-ctitudinea legilor adoptate în Parlament, însă ei așteaptă să fie sesizați după anumit calapod.
    Ei au “dormit” atunci cînd D-l Mihai Șleahtițchi – „cel mai abil” cumpă-rător de autobuze școlare și cel care, timp de mai mulți ani a strîns dijmă din “sector”, a propus modificarea neconstituţională şi discriminatorie a Codului Muncii al RM.
    Ei au “dormit” încă aproape nouă luni după sesizarea depusă de deputatul Sergiu Sîrbu la 6 septembrie 2012. Deoarece sesizarea a fost „clocită” la CC nu chiar nouă luni, hotărîrea discriminatorie din 23 aprilie 2013 a ieşit neghioabă și anti-Constituţională, care apără aceeași minciună bîlbîită. Despre autosesizare, oare mai poate fi vorba?
    Neadmiterea D-nei Maia Sandu – un fost Ministru de categorie siperioară la funcția de Prim-Ministru arată foarte bine intenția Demnitarilor noștri de Stat de a continua discrininarea poporului simplu.

    Continuarea urmează

  3. Iacob Tofan

    Ce am făcut Eu pentru Stat ?
    Ce a făcut Statul pentru Mine ?

    17.09.2015

    Rezumat mai conchis la meditațiile publice

    Domnilor și Doamnelor, Demnitari de Stat!
    Domnilor și Doamnelor, Stimații mei concetățeni!
    La începutul anului 2015 ( nu la jumătate sau la final de an), în rezultatul furtului miliardului din Bănci, leul s-a devalorizat cam cu 100%, iar prețul medicamentelor a crescut cu 75%. Alte prețuri cresc ca pe drojdii.
    De ce în această situație pensia a fost indexată NUMAI cu 7,95%?
    De ce și-a permis fostul Ministru al Educației D-l Mihail Șleahtițchi („cel mai abil” cumpărător de autobuze școlare și cel care, timp de mai mulți ani, a strâns dijmă din “sector” ) să facă o inițiativă legislativă Anti-Constituționa-lă (mă refer la concedierea pedagogilor la atingerea vîrstei de pensionare, chiar dacă starea sănătății le mai permite de a munci) ? Această inițiativă legislativî este foarte comodă managerilor corupți. Constituția doar n-a fost modificată.
    De ce Parlamentul RM, care este un organ legislativ Suprem, a acceptat așa o crimă legislativă Anti-Constituțională?
    De ce și-a permis Președintele Nicolae Timofti să pronunțe în fața întregii țări, în cadrul emisiunii “Moldova în Direct” de la 1 octombrie 2012, la o întrebare legislativă foarte simplă un răspuns pe nota unu, chiar dacă a fost bîlbîit (întrebarea se referea la legimitatea concedierii pedagogilor la atingerea vîrstei de pensionare)?
    De ce Curtea Constituțională, după ce sesizarea deputatului Sergiu Sîrbu (mă refer la aceeași concediere a pedagogilor la atingerea vîrstei de pensionare ) a fost „clocită” aproape nouă luni, a admis Hotărîrea anti-Constituțională din 23 aprilie 2013 ?
    De ce nu se efectuiază modificări în Legea Discriminatorie de Pensionare, care servește drept “mijloc” de producere
    a criminalilor bine instruiți și care se pricep la comiterea crimelor din orice domeniu vital ?
    De ce nu se efectuiază modificări în Legea despre Salarizare, care permite ca unele persoane să primească salarii de milioane iar cei de rînd abea să ajungă la 2-3 mii de lei lunar?
    De ce Demnitarii de Stat primesc Îndemnizații pentru anii munciți în cazul ieșirii la pensie iar poporul simplu n-are acest drept ?
    De ce cetățenii de rînd sînt trimiși chiar și după 50 de ani de muncă cu un “Șut în fund” la o pensie mizerabilă, iar Demnitarii de Stat – cu o pensie admisibilă, și în plus, cu o îndemnizație de sute de mii de lei pentru anii munciți, chiar și după ce au fost prinși cu luare de mită?
    De ce Domnul Radu Panțîru, reprezentantul Moldovei la CEDO, atît de ticălos a respins cererea înaintată de mine. Consider, medalia-i va fi acordată.
    De ce activitatea Departamentelor RM este inefectivă și bazată pe HALTURĂ?
    De ce Demnitarii de Stat emit Decizii, Hotărîri și Legi strîmbe și nechibzuite?
    De ce nu este considerat Criminal de Stat sponsorul lui Ilan Shor, care este patriot al altui Stat, și i-a deschis calea spre mai mari posibilități de evadare de la condamnare, iar recent l-au asigurat și cu imunitate ? Mă refer la liderul Ravnopraviei și ceilalți.
    De ce Demnitarii de Stat, care au știut despre furtul banilor cu sacii de la băncile Statului au tăcut, adică, de ce hoții de bănci sînt protejați ?
    De ce sînt protejați separatiștii din Tiraspol și cei din țară?
    De ce POPORUL SIMPLU este protejat numai în ZIUA VOTĂRII ?
    După fiecare Hotărîre Judecătorească, cu argumentele corespunzătoare, au fost informați: Guvernul, Parlamentul, Președintele, Ministerul Justiției, CSM, Procuraturele, CPDOM, Sindicatele și alte instanțe. însă reacțiile lor de tipul “spălare pe mîini” au fost după al 11-lea sau al 16-lea apel. Culmea a făcut-o Radu Panțîru, considerînd cererea mea la CEDO inadmisibilă, fiindcă n-au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. art. 34 și 35 din Convenție. AIUREALĂ!!!
    La 19.05.2015 am primit și un răspuns mai omenesc de la Ministrul Muncii, însă cu midificări uneficiente și termene de intrare în vigoare, care nu-s acceptbile din punctul de vedere al Democrației și al BUNULUI SIMȚ. Termenele de intrare în vigoare prelungesc Discriminarea poporului simplu, care foarte greu este sesizată de Demnitari.
    Ei nu vor să înțeleagă că Legea actuală de Pensionare discriminează poporul simlu, care reprezintă majoritatea populației RM.
    Cel mai sensibili Demnitarii noștri au fost la Discriminarea gay-lor, care, în viziunea mea sînt niște criminali sau rătăciți în Științele Naturii. Sfînta Natură, printre vietăți are două genuri, masculin și femenin. Restul –aberații proaste.
    Punctele de recepție a metalului uzat funcționează după parodia D-lui Gheorghe Urschi cu sticlele: asta nu intră în standard, asta iese din standard, și în rezultat tot la el rămîne. Documentație la mînă – zero. Amăgeală ca în codru.
    De ce? De ce? De ce? Primii din acest material, nu răspund.
    Ei au alte ocupații. Și deaceea au ajuns la gradul superlativ al incompetenței, insuportabilității, incredibilității și ineficienței.
    Aceasta se întîmplă din cauza că:
    Demnitarii de Stat ne consideră pe noi “GUNOAIE”, sau altceva din această categorie.
    Haltura mîrșavă guvernează Republica Moldova timp de 24 de ani, ceea ce a dus la un mare haos, iresponsabilitate, dezorganizare, distrugere totală și promovarea incompetenței și tîlhăriei.
    HALTURA, CORUPȚIA, LIPSA OMENIEI ș. a. m. d. sînt GROPARII Republicii Moldova!!!!!!!
    Demnitarii de Stat ne-au creat această mocirlă, implementîndu-și interesele lor personale și de partid.
    Neadmiterea D-nei Maia Sandu – un fost Ministru de categorie siperioară la funcția de Prim-Ministru arată foarte bine intenția Demnitarilor noștri de Stat de a continua discrininarea poporului simplu.
    Cazul Gheorghe Papuc, Perju, Botnari și alții – următoarele potlogării în activitatea Justiției Moldovenești. Justiție de buzunar.
    La 29.07.2015 l-am privit la Publika TV pe D-l Victor Pușcaș, care a “fugit” de la analiza activității Curții Constituționale, care s-a transformat într-un SRL – emițător de Hotărîri Anti-Constituționale. Păcat. Indiferență moldovenească.
    Primii Demnitari de Stat au reacționat cu lașitate și incompetență la semnalele despre furtul miliardului. Ei la sigur sunt părtași la acest furt.
    La 6 septembrie tot ei s-au întors cu fundul spre cerințele a celor peste 100 mii de cetățeni din PMAN. Iată ce Demnitari de Stat avem. JOS cu EI!
    Domnul Timofti nici după 10 zile nu apare. Probabil e închis într-un coteț.
    Așa piele groasă ca pe obrajii lor nici elefantul pe fund nu are.
    P. S. La data de 10.09.2015 s-au împlinit 170 de zile de cînd meditațiile mele au devenit publice și citite de pe diferite
    site-uri și din poștele electronice (reactualizate de cîteva ori) ale Demnitarilor de Stat, la care se referă chestiunile abordate.
    A nași “Vasiki” ne citaiut, a edeat. Lor și așa li-e foarte, foarte bine.
    De ce? Onoarea le lipsește.
    Repet: Onoarea și Cumsecădenia au fost fugărite din Moldova.

    DOMNULE Stéphane Bridé !

    În numele tuturor Cetățenilor Republicii Moldova, instruiți de mine timp de 50 de ani, Vă rugăm foarte, foarte frumos.

    Onorați-Vă demisia. Faceți un Exemplu Major pentru Demnitarii Moldoveni în numele Poporului Statului D-vostră.

  4. Iacob Tofan

    17.09.2015

    Referitor la incapacitatea Statului de achitare a pensiilor

    На днях министр труда, социальной защиты и семьи Руксанда Главан в интервью газете Timpul заявила, что сейчас обсуждается предложение, согласно которому молдавские пенсионеры должны будут выбирать: либо работа, либо пенсия.
    12 июня 2015 Ксения Флоря

    Ca de obicei, numai nu cum e mai reușit și mai echitabil.
    Această propunere e de tipul de a turna din gol în pustiu sau invers.
    Cea mai relevantă, mai echitabilă rezolvare o găsiți în rîndurile următoare.
    Prin Legea Nr. 56 din 09.06.2011, privind modificarea şi completarea unor acte legislative au fost operate modificări în stilul HALTURĂ în Legea Discriminatorie de Pensionare Nr. 156-XIV din 10.04.1998.
    Ar fi fost mult mai OMENEȘTE, mai democratic, ca din acea Lege de exclus complet privilegierea cuiva în privința pensionării și de unificat procentul salariului la calcularea pensiei pentru toți cetățenii. Toți sîntem egali.
    Aplicarea Legii Discriminatorii de Pensionare Nr. 156-XIV din 10.04.1998, guvernînd defectuos în ultimii 24 de ani, fugărind jumătate din populația autohtonă peste hotarele țării, guvernarea a contribuit la atingerea situației critice,
    cînd la un pensionar revin 1,2 lucrători.
    Excluzînd privilegierea în privința pensionării și unificînd procentul salariului la calcularea pensiei pentru toți cetățenii, Parlamentul ar apropia RM de noțiunea de Stat de Drept. Spun ar apropia, deoarece Adevărul și Dreptatea sînt
    “încătușate” de către Magistrații corupți ai Statului.
    La emiterea deciziilor Magistrații se inspiră nu din prevederile Constituției RM, dar din interesele lor personale sau de partid.
    Achitarea pensiei categoriilor privilegiate sînt suportate după cum urmează: 50% din mărimea stabilită – de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi 50% – de la bugetul de stat.
    Mărimea stabilită a pensiei categoriilor privilegiate reprezintă circa 75 % din salariul lunar.
    Mărimea stabilită a pensiei categoriilor neprivilegiate reprezintă circa 27% din salariul lunar.
    Oare, ajungînd la vîrsta de pensionare Valoarea și Demnitatea cetățeanului simplu e de patru ori mai mică decît Valoarea și Demnitatea juriștilor ? NU !
    Așa au hotărît legiuitorii, adică juriștii, parlamentarii și alți demnitari de Stat, pielea de pe obrajii cărora e mai groasă decît pielea oricărui animal de pe Pămînt.
    Avem în față dubla discriminare la gradul superlativ a cetățeanului simplu: la vîrstă de pensionare și la procentul salariului la calcularea pensiei. Este OMENEASCĂ așa o situație ? Se înțelege că NU.
    Cel mai sensibili Demnitarii noștri au fost la Discriminarea gay-lor, care, în viziunea mea sînt niște criminali sau rătăciți în Științele Naturii. Sfînta Natură, printre vietăți are doar două genuri, masculin și femenin. Restul –aberații proaste.
    Excluderea categoriilor privilegiate în privința pensionării, ar provoca nemulțumirea acestor categorii, însă toți sînt inteligenți și trebuie să înțeleagă, că cu toții sîntem oameni și trebuie să avem aceleași drepturi.
    Adăugînd cele 50% – de la bugetul de stat și cele 50% – de la bugetul asigurărilor sociale de stat, folosite pentru viitorii criminali la pensia celor legitim pensionați, ar permite ameliorarea situației mizerabile a oamenilor în etate, care au contribuit substanțial la prosperarea Republicii Moldova, iar guvernnții ultimilor 24 de ani au distrus și au furat totul ceea ce au vrut, chiar și bonurile patrimoniale ale cetățenilor.
    Din cauza pensiei mizerabile, bătrînii evită moartea din cauza foamei prin abandonarea procurării medicamentelor pentru sănătate. Rezultatul: Mor chiar și din cauza gripei.
    Prin excluderea completă a privilegiilor în privința pensionării s-ar mai rezolva încă o problemă arzătoare pentru Republica Moldova.
    După cum se știe, mulți indivizi din categoriile privilegiate, fiind asigurați cu o pensie bunișoară, nu prea regretă în cazul pierderii locului de muncă și se aventuriază la săvîrșirea faptelor criminale. Experiența este prezentă.
    Exemple: Convorbirea telefonică a criminalului Șoltoianu cu Procurorul-adjunct al capitalei, polițiști – vînzători de droguri, contrabanda cu alcool în proporții deosebit de mari, care-s săvîrșite de pensionarii privilegiați, ș. a. m. d. Sacul cu bani, căzut din automobil, e tot din domeniul pensionarilor privilegiați. Nicolae Vicol – încă un fugar condamnat.
    Frauda legiuitorilor se multiplică.
    Parlamentul și întregul corp al Guvernării au săvîrșit, săvîrșesc și continuă să săvîrșească încă o crimă, discriminînd cetățenii simpli, întreținînd cu suprapensii ( comparativ cu pensia cetățenilor simpli ) a unei “armate” de “pensionari”
    relativ tineri și sănătoși, capabili la fapte criminale.
    Domnilor și Doamnelor, Stimații mei concetățeni!
    Vom scăpa de corupție ? Nu.
    Corupția e susținută și propagată de către demnitarii de Stat prin exemplele lor personale.
    Vom scăpa de criminalitate ? Nu.
    Criminalitatea este popularizată de către demnitarii de Stat prin exemplele lor personale.
    Guvernarea criminală, nu modifică Legea Discriminatorie de Pensionare, nu ameliorează discrepanța nivelelor de
    salarizare, nu face nimic pentru întoarcerea miliardului furat, susține discriminarea poporului simplu, permite Halturei să “domnească” în toate departamentele.
    Cazul Gheorghe Papuc și Botnari – următoarea potlogărie în activitatea Justiției Moldovenești. Justiție de buzunar.
    P. S. La data de 10.09.2015 s-au împlinit 170 de zile de cînd meditațiile mele au devenit publice și citite de pe diferite site-uri și din poștele electronice (reactualizate de cîteva ori) ale Demnitarilor de Stat, la care se referă chestiunile abordate.
    A nași “Vasiki” ne citaiut, a edeat. Lor și așa li-e foarte, foarte bine.
    De ce? Onoarea le lipsește. Repet: Onoarea și Cumsecădenia au fost fugărite din Moldova.

    DOMNULE Stéphane Bridé !

    În numele tuturor Cetățenilor Republicii Moldova, instruiți de mine timp de 50 de ani, Vă rugăm foarte, foarte frumos.

    Onorați-Vă demisia. Faceți un Exemplu Major pentru Demnitarii Moldoveni în numele Poporului Statului D-vostră.

  5. =Tenuță Unionistu delaTighina=

    FOAIA B.U.N.-ă UNIONISTĂ – / 4
    Luna lui Răpciune/sau vinițel/-2015
    ——————————————–––––––––
    o publicație independentă bilunară on-line,
    -cronica și actualitatea unionistă
    din toată Basarabia istorică și din Bucovina de Nord,
    autori: Generația Flacăra Unionistă Anonimă
    –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––——
    motto:
    NUMAI RE-UNIREA CU ROMÂNIA MARE EUROPEANĂ –
    VECHEA DACIE STRĂBUNĂ
    NE ESTE SALVAREA ȘI REVENIREA LA NORMALITATE !
    – ÎN BAZA RESTABILIRII ACTULUI RE-UNIRII DIN 27 MARTIE 1918
    VOTAT DE SFATUL ȚĂRII DE LA CHIȘINĂU !
    ——————————————————————–––––––––-
    Editorial-
    EVENIMENTUL LUNII SEPTEMBRIE UNIONISTE-
    La 5 Septembrie 2015 la Chișinău s-a creat un nou partid
    -Dreapta Unionistă-
    care își propune realizarea Re-Întregirii națiunii românești
    prin RE-Unificarea juridico-politică, economică, militară,
    diplomatică și socială a Rep. Moldova cu România.
    Grupul de inițiativă – Anica Guțu
    Dorin Dușciac, Anatol Arhire, Vitalie Marinuța,
    Gheorghe Șalaru, Ilie Ilașcu, Alina Ghețiu,
    Maxim Guțu, Victor Sandu, Dan Nicu, etc.
    La deschidere a participat doamna Monica Macovei, europarlamentară de la București și fondatoarea partidulu M10, care a salutat noua formațiune unionistă și a citat din cuvântarea la Bruxelles a Patriarhului Filaret al Ucrainei care a declarat că dușmanul intern
    al Ucrainei este corupția, iar cel extern este Federația Rusă.
    Declarație care se referă și la Rep. Moldova.
    -Un alt vorbitor – liderul ecologist Alecu Reniță a menționat faptul că populația Basarabiei își mai amintește de calitatea școlii românești din perioada interbelică spre deosebire de faptul că la momentul Re-Unirii cu România din 1918 și ieșirea din Imperiul Rusesc, 90% din populația Basarabiei era analfabetă.
    La Noua Dreaptă Unionistă se așteaptă aderarea și a altor personalități unioniste din Chișinău – foștii ambasadori Tudor Panțâru,
    Ștefan Gorda, Iorgu Munteanu, Victor Guzun, ziarista Lenuța Robu,
    colonelul Ion Costaș, scriitorul Ion Druță din Moscova,
    colonel (r) KGB Nicolae Lupașcu, Dumitru Gabura și Mihai Ciubotaru de la basarabialiterara md etc.
    Notă-
    – SIS-temul KGB diversionist din Chișinău a întrerupt curentul electric din aula Universitîții Libere unde s-au ținut lucrărle
    acestui grup de inițiativă.
    – Tot SIS-temul KGB diversionist bălănist
    cu ajutorul teroriștilor de la Tiraspol și Kremlin prin metode psihotronice au creat nori chimici artificiali de-asupra Chișinăului
    ca să descurajeze populația să participe la protestele pașnice
    anti-mafiote din 6 Septembrie.
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    =====BUCOVINA DE NORD========
    ——— ♥ȘI TOATĂ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA♥ ———–
    —————♥—♥—♥—RE-U N I R E!—♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    Nota Noastră
    ––––––––––––
    Este imperios necesar
    – ca Dreapta Unionistă cu doamna Anica Guțu
    – și PNL cu doamna Vitalia Pavlicenco, plus Consiliul Re-Unirii,
    – plus aripa unionistă din PL cu Dorin Chirtoacă și Vicu Untilă
    – plus Forumul Democratic al Românilor din RM
    condus de scriitorul Nicolae Dabija, etc.
    să adere la Blocul Unității Naționale = B.U.N =
    o platformă unionistă creată recent acum în mai 2015,
    sub auspiciile tinerilor unioniști
    IMPERIOS !
    UNIREA TUTUROR FORȚELOR UNIONISTE !
    –––––––––––––––––––
    2.
    Academia Cațavencu de Chișinău –

    După mai mulți ani de demagogie și fățărnicie
    iată că și Mihai Ghimpu, lider PL se declară unionist.
    Oare de ce ? Îi fuge pământul de sub picioare ?

    13 septembrie 2015
    http://infoprut.ro/41127-mihai-ghimpu-mesaj-pentru-unionistii-din-pman.html#comment-12363

    ,,Salut curajul unioniștilor veniți în PMAN! Bravo!!!
    „Vrem Țara înapoi” – spun cei din platforma DA!
    De ce, pentru ca s-o poată fura deja ei, stăpânii lor din umbră.
    Nu, aceasta nu se va întâmpla, pentru că în accepția noastră,
    a unioniștilor, „Vrem Țara înapoi” înseamnă cu totul altceva
    și anume – RE-UNIREA.

    Iată care ar trebui să fie adevăratul sens al sloganului
    VREM ȚARA ÎNAPOI !!!
    Și noi, unioniștii, trebuie să ni-l asumăm,
    nu cei, care în interes meschin, manipulează cu lumea,
    care are tot temeiul să fie nemulțumită…
    Așadar, să ne luăm Țara înapoi,
    pentru a o scăpa de trădători, hoți și nevoi!!!”,
    ––––––––––––––––––––––—————————-
    a scris președintele PL pe contul său de Facebook.

    4.
    Un alt punc de vedere
    referitor la invazia migranților musulmani în Europa,
    un text de profesor Ion Coja din București

    http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/unire-cu-basarabia-in-regim-de-urgenta-maxima/

    Lasă un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *