Ultima zi de președinție, prima zi de libertate

Ieri, mandatul preşedintelui Timofti a expirat. Da, de azi, oficial, Nicolae Timofti îndeplineşte un interimat. E o perioadă de tranziţie, de plecare din oficiu, o perioadă în care diplomaţii nu mai organizează întâlniri la nivel înalt, vizite oficiale, decât dacă va fi stringentă nevoie. E o perioadă în care toţi aşteaptă să vadă cine va fi următorul, iar actualul preşedinte se va pregăti uşor pentru eliberarea de Preşedinţie.

Înainte de a-l avea pe Nicolae Timofti, Republica Moldova înregistrase un record mondial, petrecând zeci de luni fără preşedinte. Societatea era într-o aşteptare înfrigurată, mulţi considerau că, dacă Moldova va avea un preşedinte, lucrurile vor merge bine, în sfârşit. Iată că după vreo 30 de luni un preşedinte a fost ales, şi cetăţenii au putut vedea cu propriii ochi diferenţa dintre aşteptări şi realizări.

Azi e oficial prima zi de libertate la Preşedinţie, cu un interimar care e gata să plece în orice clipă. Moldova e în aşteptarea altui preşedinte, dar nu mai e înfrigurarea de cândva. Moldova aşteaptă un om cu nişte calităţi distincte: să fie integru. Acoperirea acestei aşteptări e o sarcină extrem de complicată în actuala stare de coruptibilitate politică.

Deja de o lună de zile Curtea Constituţională a decis că preşedintele trebuie ales de întregul popor, şi de o lună de zile mingea stă în curtea Parlamentului R. Moldova, dar nu se face nicio mişcare. Deşi ar fi trebuit anunţate de mult procedurile şi datele exacte ale campaniei, conducerea Parlamentului tace chitic. Pagina web a Parlamentului nu a emis un comunicat concludent la tema alegerilor parlamentare nici măcar ieri, când s-a consumat ultima zi de mandat a preşedintelui Timofti.

„Nu mai e loc de circ, oamenii s-au săturat pe bună dreptate, vor responsabilitate. Un prim semnal sunt propunerile de candidaţi pentru Preşedinte din partea variilor partide: e important să fie înaintaţi oameni care corespund profilului prezidenţial şi care pot reda cetăţenilor speranţa într-o Moldovă mai bună. În rest, facă-se voia cetăţenilor”, scria pe blogul său Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, la 5 martie, ziua în care Curtea Constituţională a anunţat că preşedintele urmează să fie ales de către popor. Ce mult aşteptam cu toţii să depăşim criza, ce mult am aşteptat după aceasta detalii, pe care trebuie să le ofere Parlamentul. Dar la 23 martie încă nu ştim nimic. Legislativul tace.

„Criza politică va putea fi depăşită în 2016 din combinaţia a doi factori: reuşita Guvernării şi un Preşedinte nou, care să fie expresia voinţei populare. Dacă cele două merg în paralel, Moldova şi cetăţenii au numai de câştigat”, scria cu exaltare Andrian Candu la 5 martie, după care – nu a mai scris nimic la tema prezidenţialelor. A scris deja despre foaia de parcurs a Guvernului, a lăudat-o.

Foia de parcurs a Guvernului include o perioadă foarte concisă, martie—iulie 2016, şi descrie acţiunile pe care trebuie să le întreprindă executivul pentru a ieşi din adâncul crizei. Foaia de parcurs, aparent, bucură ochiul: primul capitol sună fantastic: „Combaterea Corupţiei”. Şi în general, cuvântul corupţie răsună în acest document de 9 ori. Dar, aşa cum oamenii nu mai cred că un preşedinte, pur şi simplu orice preşedinte, poate salva Moldova, nu mai cred nici că scrierea sintagmei „Combaterea Corupţiei” pe o foaie, fie aceasta şi o foaie de parcurs, va asigura combaterea corupţiei, cu atât mai mult – sintagma ”integrare europeană” poate să însemne cu totul altceva în intenţiile clasei politice moldoveneşti.

Zilele trecute, Parlamentul UE a făcut public un raport privind costurile corupţiei în Uniunea Europeană. S-a făcut un studiu privind nivelul corupţiei în statele UE şi s-a stabilit că lipsa unor acţiuni specifice în cadrul UE împotriva corupţiei şi a crimei organizate ar costa pe toate statele membre împreună peste 70 de miliarde de euro în fiecare an. Suma pare impresionantă doar până facem un calcul simplu. 70 de miliarde furate de la o populaţie de 750 de milioane pare o glumă, în comparaţie cu un miliard furat de la 3 milioane de cetăţeni. 70 de miliarde furate de la cetăţenii unui sistem care are justiţie şi instituţii punitive funcţionale nu se compară cu un miliard furat de la cetăţenii celui mai sărac stat din Europa, care are şi cel mai slab şi corupt sistem judiciar din spaţiul european.

Cu toate acestea, Parlamentul UE a făcut o cercetare asupra costurilor corupţiei şi a decis o foaie de parcurs doar pe problema corupţiei. „Acest studiu demonstrează necesitatea de a aborda crima organizată şi corupţia împreună, deoarece cele două fenomene sunt legate reciproc. Grupurile de crimă organizată atentează să conducă şi să controleze anumite domenii în mod ilegal. Acţionând astfel, scopul lor este să încalce regulile şi să atragă beneficii în favoarea lor, prin coruperea funcţionarilor. Corupţia subminează supremaţia legii, şi oferă mai multe beneficii criminalilor organizaţi ca să îşi extindă controlul asupra economiei legale, dar şi asupra domeniului politic, sau chiar să îşi asume funcţii guvernamentale”.

Foaia de parcurs a Guvernului nu spune nimic despre crima organizată, despre criminali care au început cu afaceri de trafic de fiinţe umane şi au ajuns la trafic de influenţe politice. Sintagma „criminalitate organizată” figurează în lăudata foaie de parcurs a Guvernului moldovenesc doar în contextul: „Ministerul Justiţiei va elabora legi de specialitate cu privire la procuratura anticorupţie şi la procuratura de combatere a criminalităţii organizate şi a cauzelor speciale, în conformitate cu concepţia de reformare a Procuraturii şi a noii legi a Procuraturii.” Ce să înţelegem din această încrengătură de cuvinte?

Ieri, mandatul preşedintelui a expirat. Cetăţenii nu şi-au mai ales un preşedinte din 1996. E o distanţă de 20 de ani de la ultimul exerciţiu şi cetăţenii ar vrea cât mai curând să aleagă un preşedinte care să contribuie la soluţionarea crizei. Ei vor să aleagă un preşedinte/o preşedintă cu cele mai înalte note la capitolul integritate, care nu are nimic cu exponenţii organizaţiilor de crimă organizată, lăudaţi savuros la televizoare.