Războiul de marţi – Ziarul de Gardă
  • Războiul de marţi

    Războiul de marţi
    12 septembrie 2013 | 12:46
    “Potrivit unor surse neoficiale, Rogozin a fost la Chişinău să dea de ştire oficialilor moldoveni că Rusia ar putea să accepte asocierea R. Moldova la UE, dar cu anumite cerinţe. Iar “cerinţele” Rusiei presupuneau privatizarea unui şir întreg de instutuţii cu capital majoritar de stat, care trebuiau preluate, în urma privatizării, de firme şi companii ruseşti”.

    Marţi seara, Moscova a declarat un nou război comercial Chişinăului. Prin vocea medicului sanitar-şef al Rusiei, Ghenadi Onişcenko – dregătorul şi purtătorul de cuvând al lui Putin pentru războaiele comercial-economice în spaţiul CSI, a fost anunţată o nouă interdicţie la vinurile moldoveneşti pe piaţa rusă. Onişcenko a dat vina pe calitatea băuturilor, deşi tot el, acum trei luni, le elogia. În opinia mai multor analişti politici de la Chişinău, dar şi din Rusia, decizia Moscovei trădează interese politice şi nu comerciale sau de securitate alimentară, aşa după cum pretinde sanitarul rus. Moscova încearcă, prin constrângeri economice, să ne frîngă sau, cel puţin, să ne strîngă cu uşa, în speranţa că ne va putea determina să dăm înapoi, să refuzăm, asemeni Armeniei, proiectul Vilnius-2013 şi asocierea la UE.

    Vinul sau reglările de conturi

    Cel de-al doilea “război al vinurilor”, după cel din 2006, nu a venit peste noi în mod neaşteptat. Avertismentele pe linia serviciului sanitar rus “Rosspotrebnadzor” au pornit să curgă la scurt timp după vizita în Rusia a Nataliei Gherman, ministrul Externelor de la Chişinău, cînd, acum două luni şi ceva, aceasta declara în conferinţa de presă de la Moscova, alături de omologul său rus, S. Lavrov, că R. Moldova e decisă să semneze în toamnă, la Vilnius, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE. Moscova a încercat atunci, dar şi până la asta, să tulbure mai multe ape la Nistru şi în Bugeac, acuzând Chişinăul că “a proclamat obiectivul strategic de integrare europeană, fără a ţine cont de opinia celor de la Comrat şi Tiraspol”. Moscova ajunsese în faza în care era cât pe ce să arunce în aer pacea la Nistru. Să ne amintim de conflictul provocat la Varniţa, în zona de securitate, cu instalarea unui nou punct de control, după care Rusia a dat curs unor aplicaţii militare la Nistru cu tehnică blindată şi artilerie grea, iar la Comrat a fost lansat proiectul unui referendum suspect de retragere a Găgăuziei din componenţa R. Moldova. Din momentul în care Rusia nu a putut convinge Chişinăul, la nivel diplomatic, să se retragă din proiectul Vilnius-2013, iar reglările de conturi Moscova-Chişinău pe calea forţei ar fi scandalizat prea mult lucrurile şi lumea, Rusia a ales să meargă pe calea războaielor economice. Dacă în cazul Ucrainei au fost puse la bătaie bomboanele, în cazul Georgiei apa minerală, în cazul Belarusiei carnea, atunci pentru Moldova s-au ales din nou vinurile. 60 de milioane de dolari anual (volumul exporturilor de vinuri pe piaţa rusă) e ceva. şi Rusia a decis să bată unde costă. Deşi nu costă mai mult decât renunţarea la UE.

    Kiril, şi în Moldova, s-a rugat pentru Rusia

    Ziceam că “Rosspotrebnadzorul” a pornit a da semnale că vinurile moldoveneşti nu mai plac acum două luni. Între timp R. Moldova a fost vizitată de D. Rogozin, vicepremier de război şi emisarul lui Putin pentru Transnistria, care a avut şi el grijă să ne ameninţe ba cu sistarea gazelor, ba cu închiderea pieţei ruse pentru mărfurile şi muncitorii din Moldova, ba cu Transnistria. După plecarea lui Rogozin la Chişinău a venit Patriarhul Rusiei Kiril. “Ca să se roage pentru pacea şi binele Moldovei” – aşa a zis Patriarhul. Dar de fapt s-a rugat pentru ostăşimea rusă, care a trecut cu războaie pe aici, de la Suvorov încoace, se prea poate că şi pentru căzăcimea care a invadat Transnistria cu război în 1992 – iar asta înseamnă că şi în Moldova Kiril s-a rugat tot pentru Rusia. Orice ar zice Biserica, subtextul vizitei a fost unul politic. şi asta o recunosc inclusiv marii experţi ruşi în probleme religioase. Ziarul Komersant scrie cu referire la Anatoli Pcelunţev şi Roman Lunkin că prin vizita sa la Chişinău şi Tiraspol Patriarhul a ţinut să demonstreze că R. Moldova este teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar, în viziunea lor, asta înseamnă că ceea ce este rusesc pe plan bisericesc nu poate fi nerusesc şi pe plan politic. “Cu siguranţă, – susţin cei doi, Kiril a căutat să convingă autorităţile moldoveneşti să se orienteze mai mult spre Rusia decât spre România şi UE”. A reuşit? Nu a reuşit? De primit ştim că a fost primit regeşte. Nu ştim, însă, şi cât de regeşte a câştigat din ceea ce a avut în plan să câştige. Dacă ar fi să reieşim din faptul că doar la o zi după plecarea Patriarhului de la Chişinău, Moscova a pornit cel de-al doilea război al vinurilor împotriva R. Moldova, s-ar putea întâmpla ca planurile de acasă ale Ierarhului rus să nu fi coincis întocmai cu cele din “târg”. Sau, poate, pentru Putin contează mai mult Rogozin decât Kiril, iar Rogozin, nu-i exclus să fi avut mult mai multe dovezi în favoarea războiului, decât Patriarhul în favoarea păcii pentru Moldova?

    200 de întreprindri – preţ pentru UE

    După vizita lui Rogozin în R. Moldova, s-a auzit, printre altele, că agenda emisarului rus pentru Chişinău a fost una mult mai plină decât ceea ce a aflat presa. Se presupune că dincolo de declaraţiile scandaloase făcute public, Rogozin ar fi ajuns la înţelegeri destul de grele cu cei de la guvern. Potrivit unor surse neoficiale, Rogozin a fost la Chişinău să dea de ţtire oficialilot moldoveni că Rusia ar puzea aproba asocierea R. Moldova la UE, dar cu anumite cerinţe. Iar aceste “cerinţe” ale Rusiei presupuneau privatizarea unui şir întreg de instutuţii cu capital majoritar de stat, care trebuiau preluate, în urma privatizării, de firme şi companii ruseşti… În aceste condiţii, se presupune, a fost privatizată Banca de Economii (BE) şi tot în aceleaşi condiţii concesionat Aeroportul Internaţional Chişinău (AIC). Lista trebuia să crească. Marţi Guvernul s-a întrunit în şedinţă pentru a decide asupra privatizării altor aproape 200 de obiective importante din domeniul bancar, agricol, industrial şi transporturi. Probabil, după aceeaşi schemă şi condiţii aplicate şi în cazul BE şi AIC. Ceva, însă, nu a mers. Nu ieri, ci după afacerile cu BE şi AIC. Declaraţia făcută zilele trecute în presă de ambasadorul Germnaniei la Chişinău, Matthias Meyer, care s-a arătat deranjat şi a făcut critici tăioase la adresa celor ”implicaţi” în afacerile de la BE şi Aeroprt , crează impresia că în marile cancelarii europene, tranzacţia Chişinăului cu ruşii a fost rebutată şi trecută la “roşu”. Iar decizia Curţii Constituţionale (CC) de marţi seara (sistarea deciziilor guvernului de privatizare a BE şi concesionare a Aeroportului) avea să răstoarne situaţia definitiv. Scenariul se pare că a eşuat. Rusia, care conta să ia sub control întreaga economie a R. Moldova şi sub pavilion moldovenesc în UE să-şi facă interesele pe piaţa şi în spaţiul european, s-a pomenit de pe val pe mal. şi reacţia Moscovei a fost una promptă: război comercial. Declarat imedeiat după decizia CC, în aceeaşi seară de marţi.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură