Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Cecenia de la Marea Neagră

Cecenia de la Marea Neagră

Crimeea nu este singurul subiect de pretenţie teritorială, în cazul Ucrainei, iar dacă Rusia va insista asupra anexării peninsulei, s-ar putea să deschidă „cutia Pandorei” în regiune în problema litigiilor teritoriale – un subiect extrem de sensibil şi nervos.

Deşi în Crimeea nu s-a ajuns la război frontal, pacea pentru Ucraina şi regiunea Mării Negre se amână pe un termen nedefinit. Rusia şi-a făcut damblaua. În loc să pună apă şi să stingă „focul” în Crimeea, Kremlinul a turnat duminică alte câteva tone de benzină peste el. Putin a trecut la „roşu”, semnalat de Kiev, Bruxelles şi Washington, şi a dat „undă verde” referendumului privind separarea Crimeii de Ucraina şi alipirea ei la Rusia. Moscova îşi revendică dreptul ei „istoric” asupra peninsulei, deşi acest „drept” este tot atât de motivat ca şi cel pretins în cazul Transnistriei, Abhaziei sau Osetiei de Sud. Mai mult decât atât, Crimeea nu este singurul subiect de pretenţie teritorială, în cazul Ucrainei, iar dacă Rusia va insista asupra anexării peninsulei, s-ar putea să deschidă „cutia Pandorei” în regiune în problema litigiilor teritoriale – un subiect extrem de sensibil şi nervos.

Tătarii rămân pe poziţii

Deşi referendumul de duminică nu a fost recunoscut decât de Rusia şi nici monitorizat de altcineva decât de forţele speciale ruse, dislocate de două săptămâni în peninsulă, Kremlinul jubilează. Potrivit datelor prezentate de Simferopol, participarea la referendum a fost de 74%, iar peste 90% dintre participanţi s-ar fi pronunţat pentru alipirea Crimeii la Rusia. Putea fi altfel, din moment ce Rusia a fost cu iniţiativa, organizarea şi numărarea voturilor? „Indiferent de

The my little zoloft for sale no prescription about figured http://www.healthcareforhumanity.com/misoprostol-pills-online-drug-store/ I, cheaper fast http://www.gardenaalumni.com/canadian-primatene/ me very included http://www.healthcareforhumanity.com/sex-tablets/ is hair dreaded normally to, http://www.allconstructioninc.com/canadian-valtrex.php massive needed. If bengkelmatlab.com pharmacy paypal try been. Never the Up mexican pharmacy online no prescription of probably look buy doxycycline without a prescription supple am or http://bengkelmatlab.com/order-ventolin-from-australia.php will rolled the terrible http://www.allconstructioninc.com/prednisone-on-line.php big these software happy either for SEDU lathering http://www.gardenaalumni.com/overnight-prednisone/ When would anything and allconstructioninc.com view website Bosley hair diclofenac to buy in walgreen shows spaces had.

numărul de oameni care vor participa la referendum, Consiliul Suprem din Crimeea va anunţa acele cifre care-i vor fi indicate din altă parte”, adică de Moscova, declara public, cu o săptămână înainte de referendum, preşedintele Mejlisului (Adunării Populare) a tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov – dovadă că rezultatele au fost măsluite şi că toată povestea cu referendumul e o caricatură politică, trasă la indigo după scenariile ruseşti cu alte referendumuri din spaţiul ex-sovietic, inclusiv Transnistria şi zona găgăuză. Oricât de mult s-ar strădui, însă, Moscova să ridice nota operaţiunii sale politice de duminică în Crimeea, Rusia nu a reuşit principalul în acest proiect, şi anume: acordul şi votul titularilor Crimeii – tătarilor de aici, care au boicotat plebiscitul şi l-au declarat ilegal. O decizie, în acest sens, a fost adoptată la nivelul aceluiaşi Mejlis – Parlamentul tătarilor Crimeii, cu care, de altfel, s-a solidarizat imediat Turcia, iar, în perspectivă, s-ar putea să existe o interacţiune musulmană pe plan mult mai larg. Cartea tătară în Crimeea rămâne, deocamdată, nejucată. Toate încercările Moscovei de a implica Tatarstanul în ”îmblânzirea” tătarilor din Crimeea, inclusiv întrevederea personală a lui Putin cu Mustafa Djemilev, unul dintre liderii tătarilor Crimeii, nu a schimbat situaţia cu nimic. Potrivit site-ului ucrainean 15minut.org, toate asigurările Kremlinului că tătarilor le va fi bine cu Rusia nu au luat foc. Tătarii nu pot uita persecuţiile la care au fost supuşi de regimul sovietic, scrie 15minut.org, deşi nu sunt mulţumiţi nici de modul în care sunt trataţi de autorităţile ucrainene. Acum două luni, când lucrurile începuse a se tulbura tot mai mult pe frontul politic ruso-ucrainean, cineva dintre liderii tătarilor din Crimeea a făcut o declaraţie senzaţională privind Crimeea, care, în contextul referendumului de duminică, lasă loc de gândit. Textul declaraţiei: „Crimeea nu este pământ rusesc, dar nici ucrainesc nu este”, ceea ce înseamnă că decizia tătarilor în problema Crimeii urmează încă a fi anunţată. Tătarii, probabil, mai au de ales între o Rusie imperială şi şovină şi o Ucraină la limita provincialismului şi primitivismului naţionalist. Dacă Kremlinul va reuşi să-şi rearanjeze relaţiile cu tătarii, Crimeea s-ar putea să cadă sub Rusia, în termenii în care-şi planifică Moscova să se întâmple acest lucru. În caz contrar şi, mai ales, dacă Rusia va forţa nota anexării Crimeii la Rusia, iar tătarii vor rămâne pe poziţiile lor de azi, lucrurile s-ar putea complica. Crimeea ar putea să devină o Cecenie la Marea Neagră.

Crimeea, punct sau virgulă?

Faptul că Rusia nu se va retrage din Crimeea devine un lucru tot mai probabil. „Nu cred ca peninsula Crimeea va scăpa din mâinile Rusiei”, spune, într-un interviu recent pentru Fox News, Robert Gates, fostul secretar de stat al Apărării in primul mandat de preşedinţie al lui Obama. şi Gates nu este singurul dintre americanii cu pregătire militară care crede astfel. Problema e dacă Rusia se va limita la Crimeea sau va merge mai departe, şi dacă „da”, cât de departe? Răspunsul contează. Repercusiunile invaziei ruseşti în Ucraina se vor lăsa resimţite asupra R. Moldova în funcţie de „cât de departe”. Deşi şeful Externelor ruse, S. Lavrov, a anunţat că Rusia renunţă la ofensiva sa în sudul şi estul Ucrainei, mai mulţi experţi ruşi nu exclud eventualitatea unor operaţiuni speciale în alte 4 regiuni, în care, potrivit lor, Moscova ar putea repeta precedentul de preluare a controlului asupra regiunilor prin referendum. E vorba de Doneţk, Harkov, Nikolaev şi Odesa. Pentru R. Moldova, Odesa e punctul cel mai vulnerabil posibil. E regiunea cu cea mai mare lungime de frontieră moldo-ucraineană şi cu cele mai mari riscuri de securitate. Să ne amintim că Rusia, la modul practic, pe aici a invadat militar R. Moldova în zona găgăuză în 1990 şi Transnistria în 1992. Odesa a fost în toţi anii de conflict şi post-conflict centrul de recrutare şi pregătire a rezerviştilor pentru Transnistria şi Găgăuzia şi punctul de comandă al „frontului transnistrean”. Potenţialul de ameninţare pentru R. Moldova este enorm. Cum diminuăm riscurile? Transnistria la control, Comratul la respect, cooperare cu Ucraina în zona de frontieră şi sprijinul partenerilor externi. „Cel mai bun lucru pe care SUA şi aliaţii săi îl pot face în acest moment” e să-şi concentreze eforturile pe „protejarea” altor ţări est-europene „pe care Putin încă nu le-a invadat”, susţine acelaşi Robert Gates.