Vizita unor talibani în R. Moldova | Criza energetică | Dronă rusească la Văleni | Detalii noi în cazul Liudmilei Vartic | Un fost parlamentar rămâne condamnat pentru îmbogățire ilicită | Averea lui Dumitru Vangheli, sub lupa ANI | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Locuitorii capitalei vor plăti mai mult pentru apa potabilă. Care este noul tarif aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre scandalul provocat de vizita unor talibani în R. Moldova, despre criza energetică și cea hidrologică, precum și despre sentința pronunțată în cazul lui „tanti Raia” și al altor doi protagoniști ai investigației ZdG sub acoperire „În slujba Moscovei”.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Fragmente ale unui aparat de zbor fără pilot au fost descoperite, miercuri, 5 august, în extravilanul satului Văleni, raionul Cahul. În urma examinării acestora, specialiștii au stabilit că aparțin unei drone rusești de tip „Gheran-2”. Potrivit poliției, toate fragmentele și obiectele relevante au fost ridicate pentru efectuarea expertizelor necesare. La scurt timp după incident, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a condamnat războiul declanșat de Rusia în Ucraina și impactul acestuia asupra securității regionale. „Acest incident reprezintă o nouă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova și constituie un risc grav la adresa securității cetățenilor noștri”, se arată în comunicatul ministerului.
Locuitorii capitalei vor plăti mai mult pentru apa potabilă. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat, marți, un nou tarif, la solicitarea operatorului „Apă-Canal Chișinău”. Astfel, prețul unui metru cub de apă potabilă livrată consumatorilor din capitală a crescut de la 12 lei și 99 de bani la 14 lei și 3 bani. Noul tarif a intrat în vigoare pe 6 august, odată cu publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al R. Moldova.
Majorarea are loc într-un context marcat de presiuni asupra resurselor de apă și asupra sistemului energetic. Pe fondul secetei și al stării de alertă energetică, Comisia Națională de Management al Crizelor a aprobat, zilele trecute, un șir de măsuri menite să reducă consumul de apă și energie. Astfel, administratorii clădirilor publice și ai spațiilor comerciale vor trebui să reducă, acolo unde este posibil, iluminatul interior cu cel puțin 30% și să deconecteze iluminatul din încăperile neocupate. De asemenea, între orele 18:00 și 06:00 vor fi deconectate havuzurile, precum și iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar.
În ceea ce privește situația hidrologică, Comisia a instituit restricții privind utilizarea apei potabile și a apei din sursele de suprafață pentru activități neesențiale, cum ar fi spălarea străzilor și a trotuarelor sau umplerea piscinelor și a bazinelor recreative. Potrivit autorităților, apa va fi folosită cu prioritate pentru acoperirea necesităților esențiale ale cetățenilor. În ultimele zile, R. Moldova s-a confruntat cu un deficit de energie electrică. În acest context, autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să utilizeze rațional atât energia electrică, cât și apa, pentru a reduce presiunea asupra sistemelor.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Mesajul nostru este să consumăm cât mai eficient. Dacă vorbim despre energie electrică, știm că în anumite ore cumpărăm energie electrică la prețuri foarte înalte, de aceea trebuie să ne străduim cu toții să consumăm mai puțină energie în aceste ore și să încercăm să consumăm în orele în care energia este mai ieftină, pentru că altfel cu toții o să plătim tarife foarte înalte. Pe toți o să ne afecteze. Când e vorba de consumul de apă, trebuie să consumăm cu mare grijă”.
În timp ce Guvernul gestionează efectele crizei hidrologice și energetice, o altă situație a atras atenția opiniei publice. În această săptămână, mai mulți reprezentanți ai autorităților de facto din Afganistan, controlat de talibani, vizați de-a lungul timpului de sancțiuni internaționale, inclusiv pentru încălcări grave ale drepturilor omului și amenințări la adresa păcii și securității, au efectuat o vizită în R. Moldova. Informația, apărută inițial în presa din Afganistan, a stârnit reacții critice în mediul online din R. Moldova, dar și comentarii pe rețelele de socializare. Ulterior, Ministerul de Externe de la Chișinău a confirmat că unei delegații a Ministerului Agriculturii din Afganistan i-au fost eliberate vize de intrare în R. Moldova, precizând că delegația care a venit la Chișinău „nu este vizată de sancțiuni internaționale”. Totodată, instituția a anunțat că Guvernul a dispus verificarea modului în care au fost emise invitația și vizele, precum și revizuirea procedurilor interne.
Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a declarat pentru ZdG că autoritățile de la Chișinău nu au transmis o invitație oficială regimului taliban. Totuși, acesta a recunoscut că a semnat „o solicitare către Ministerul Afacerilor Externe pentru a facilita accesul a trei persoane”. Premierul Vasile Tofan a calificat situația drept „jenantă și inacceptabilă”. Potrivit acestuia, vizita delegației din Afganistan a fost solicitată de o companie din R. Moldova, iar persoanele care au ajuns în țară „nu figurau pe listele de sancțiuni” internaționale.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Eu cred că vom lua, cu siguranță, măsuri disciplinare destul de dure, dar, în primul rând, trebuie să reparăm procesul, ca astfel de lucruri să nu se întâmple, mai mult decât să găsim un pas ispășitor, dacă îmi permiteți. Ar fi fost cel mai ușor să dăm afară pe cineva de la Agricultură, dar nu cred că ar fi fost soluția corectă”.
Averea lui Dumitru Vangheli, fost administrator al întreprinderii de stat Moldatsa, va fi verificată de Autoritatea Națională de Integritate, la sesizarea Agenției Proprietății Publice. Vangheli a fost demis în urma unei investigații în care ZdG a arătat că acesta a inclus informații false în CV-ul depus la concursul organizat de Agenția Proprietății Publice, pentru funcția de administrator al întreprinderii, în 2025. Totodată, Comisia de cenzori a Moldatsa a efectuat un control privind salarizarea și achizițiile companiei. În urma verificărilor, Comisia a semnalat „riscuri instituționale privind fundamentarea deciziilor cu impact salarial și aplicarea neuniformă a componentelor variabile ale remunerației”. Mai multe detalii la subiect găsiți într-un articol publicat pe zdg.md.
Fostul deputat comunist Sergiu Stati rămâne condamnat pentru îmbogățire ilicită și urmează să achite în folosul statului peste 2,4 milioane de lei. Miercuri, Curtea de Apel Centru a respins, ca nefondate, atât apelul procurorilor, care au solicitat o pedeapsă mai severă, cât și apelul avocaților inculpatului, care au cerut achitarea acestuia. Astfel, a fost menținută sentința pronunțată de prima instanță pe 14 august 2025. Anterior, fostul deputat a fost găsit vinovat de îmbogățire ilicită și condamnat la o amendă de 450 de mii de lei. Totodată, instanța i-a aplicat interdicția de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică și de a activa în sectorul public timp de 12 ani. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în perioada februarie 2014 – iulie 2019, când deținea funcția de deputat, iar ulterior cea de ambasador cu misiuni speciale, Sergiu Stati a deținut bunuri a căror valoare a depășit cu aproape 2 milioane de lei veniturile obținute în mod legal. Fostul deputat nu și-a recunoscut vina.
Trei persoane vizate în investigația sub acoperire a ZdG „În slujba Moscovei” au fost condamnate pentru coruperea alegătorilor. Raisa Surdu, cunoscută drept „tanti Raia”, Alexandr Martinovici, alias „Sașa”, și Oleg Krîlov au primit pedepse de trei ani, doi ani și șase luni și, respectiv, doi ani de închisoare. Executarea pedepselor a fost, însă, suspendată. Cei trei au fost reținuți în octombrie 2024, în urma perchezițiilor efectuate după publicarea investigației ZdG „În slujba Moscovei”, care documenta mecanisme de influențare și corupere a alegătorilor.
Tatiana Vozian, fosta șefă a Direcției generale metodologie, planificare și raportare din cadrul Curții de Conturi a R. Moldova, urmează să fie repusă în funcție, după ce a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel Centru. Anterior, Tatiana Vozian a declarat că a fost retrogradată din funcție, iar ulterior concediată, după ce făcut public faptul că ar fi primit „avansuri sexuale” din partea fostului președinte al Curții de Conturi, Marian Lupu. Instituția a respins acuzațiile, calificându-le drept „calomnii și insinuări”. Prin decizia din 4 august, Curtea de Apel Centru a dispus reîncadrarea Tatianei Vozian în funcție și obligarea Curții de Conturi să-i calculeze și să-i achite salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă, începând cu 13 septembrie 2023 și până în ziua reîncadrării în funcție. Hotărârea este executorie, însă poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.
Într-un comentariu pentru ZdG, Tatiana Vozian a calificat decizia instanței de apel drept „legală, corectă, întemeiată și fondată”. De cealaltă parte, reprezentanții Curții de Conturi au declarat pentru ZdG că măsura administrativă contestată în instanță a avut la bază, „rezultatele unei proceduri disciplinare desfășurate în conformitate cu prevederile legale aplicabile și circumstanțele constatate în cadrul acesteia”.
Fostul polițist care a întocmit procesul-verbal contravențional pe numele Liudmilei Vartic a fost trimis în judecată, fiind acuzat de confecționarea, deținerea și folosirea unor documente oficiale false, inclusiv în format electronic. Potrivit procurorilor anticorupție, la momentul comiterii faptelor, învinuitul activa în calitate de subofițer superior al Secției patrulare „Centru”. Pe 3 martie 2026, acesta ar fi oprit în trafic un șofer care a încălcat indicatoarelor rutiere. Pentru a evita sancțiunea, șoferul i-ar fi solicitat polițistului ca procesul-verbal să fie întocmit pe numele soției sale. În urma acestei înțelegeri, polițistul ar fi întocmit, cu ajutorul echipamentelor electronice de serviciu și prin aplicarea propriei semnături electronice, un proces-verbal contravențional pe numele soției șoferului, utilizând datele personale furnizate de acesta. Pentru fapta imputată, fostul polițist riscă o amendă de la 47 500 la 75 000 de lei sau o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 6 ani.
Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, a efectuat, în această săptămână, o vizită de lucru în R. Moldova. Demnitara a avut întrevederi cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Vasile Tofan și cu ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Potrivit Administrației Prezidențiale, discuțiile purtate cu șefa statului s-au axat pe aprofundarea relațiilor moldo-letone și cooperarea dintre cele două țări în contextul procesului de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană. Șefa statului a mulțumit Letoniei pentru sprijinul acordat țării noastre în parcursul european și pentru asistența oferită în consolidarea instituțiilor statului.
„R. Moldova are mai multe zile libere decât alte țări”. Declarația îi aparține prim-ministrului R. Moldova, Vasile Tofan, care este de părere că acestea ar trebui revizuite. Afirmația a lansat noi discuții în spațiul public privind numărul sărbătorilor legale. O analiză bazată pe date comparative pentru statele UE arată, însă, că o astfel de evaluare nu poate lua în calcul doar zilele de sărbătoare legală, ci trebuie să includă și durata concediului anual plătit, precum și zilele suplimentare acordate prin negocieri colective.
Numărul zilelor de sărbătoare legală diferă semnificativ de la o țară europeană la alta. Potrivit datelor oficiale pentru anul 2026, cele mai puține zile libere legale sunt înregistrate în Spania – 8 zile, urmată de Belgia și Germania – 9 zile. Țări precum Austria, Portugalia, Suedia, Slovenia, Polonia și Republica Cehă au 13 zile libere legale, în timp ce Croația și Malta au câte 14 zile, iar Bulgaria, Letonia și Cipru oferă câte 15 zile. În fruntea clasamentului se află România și Lituania, cu câte 16 zile de sărbătoare legale în 2026.
Fosta președintă a Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a fost numită în funcția de directoare a Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, după demisia Anei Revenco din fruntea instituției. Liliana Vițu a declarat că una dintre prioritățile mandatului său este „o instituție care inspiră încredere prin competență și capacitate de a explica publicului, în timp util, ceea ce facem ca să întărim unitatea R. Moldova”. Liliana Vițu are peste 25 de ani de experiență în domeniul mass-mediei și al comunicării, iar în ultimii aproape cinci ani a condus Consiliul Audiovizualului. Între timp, funcția de președinte al Consiliului Audiovizualului a fost preluată de vicepreședinta instituției, Aneta Gonța.
În noaptea de 4 spre 5 august, forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete balistice și drone asupra Kievului și a regiunii învecinate. Autoritățile ucrainene au anunțat că cel puțin 17 persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva zeci au fost rănite. În acest context, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sisteme de interceptare a rachetelor balistice ar fi putut salva viețile oamenilor care au murit în urma atacului.
Echipa Ziarului de Gardă a mers în Autonomia Găgăuză pentru a descoperi oamenii, tradițiile și realitățile regiunii. Am îmbrăcat haine tradiționale. Am gustat din vinul produs de localnici. Ne-am îndulcit cu pepene galben. Am vizitat Muzeul Găgăuz de Istorie și Etnografie. Am ajuns la morile de vânt de la Beșalma și Gaidar și…. am căutat răspunsuri la 22 de întrebări despre trecutul, prezentul și viitorul Găgăuziei. Reportajul a fost realizat cu ocazia celor 22 de ani de activitate ai Ziarului de Gardă.
