Propunerea PAS pentru funcția de premier | Directorul Penitenciarului nr. 9, reținut și plasat în arest | Parlamentul European cere deschiderea negocierilor pentru toate clusterele cu Moldova | Avertismentul MAE | Noutăți din justiție | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
După căderea Guvernului Munteanu, președinta Maia Sandu a convocat consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Opoziția parlamentară a boicotat consultările, iar partidul de guvernământ este așteptat la discuții sâmbătă, 11 iulie. Vineri, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că fracțiunea îl va propune președintei pe antreprenorul Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Până la învestirea unui nou prim-ministru, interimatul funcției este exercitat de Eugeniu Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, după ce Alexandru Munteanu a renunțat și la interimat.
Parlamentul European solicită Consiliului European deschiderea oficială a negocierilor cu R. Moldova pe toate clusterele. Raportul anual privind R. Moldova a fost adoptat miercuri, la Strasbourg, cu o largă majoritate de voturi. Eurodeputații subliniază că Chișinăul este „fruntaș în procesul de aderare”, iar progresele sale trebuie răsplătite prin accelerarea procesului de negociere. Totodată, europarlamentarii condamnă încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza R. Moldova, inclusiv prin încercări de a influența rezultatul alegerilor democratice. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele Delegației pentru relațiile cu țara noastră, a evidențiat că viitorul european al Republicii Moldova este „una dintre marile priorități ale Parlamentului European, deoarece o Moldovă sigură, stabilă și integrată în Uniunea Europeană este în beneficiul securității întregii Europe”.
În declarația sa de încheiere, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a afirmat în plenul Parlamentului European că R. Moldova a dat dovadă de determinare și a implementat reforme importante „în circumstanțe excepțional de dificile”.
Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere: „Obișnuiam să spun că Moldova este cel mai bun elev din clasa mea. După ultimul parcurs reușit al reformelor, spun acum că Moldova este cel mai performant elev din clasa mea”.
Tot în această săptămână, președinția irlandeză a Consiliului UE a invitat R. Moldova să-și prezinte poziția de negociere privind Clusterul 6, care se referă la „relații externe”. Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru integrare europeană, a declarat că R. Moldova este pregătită pentru acest pas „de mai bine de un an”. „Moldova are astăzi o șansă reală de a se ancora în marea familie europeană, acolo unde este pace, securitate, numeroase oportunități pentru cetățeni și o viață mai bună”, a subliniat Cristina Gherasimov după anunțul de la Bruxelles.
Uniunea Europeană rămâne principala piață de desfacere pentru produsele fabricate în stânga Nistrului. În primul semestru al anului 2026, exporturile realizate de agenții economici din regiunea transnistreană către statele membre ale Uniunii Europene s-au menținut la același nivel ca în perioada similară a anului 2025, reprezentând 76,9% din volumul total al tranzacțiilor comerciale externe. Principalele destinații ale exporturilor din regiunea transnistreană sunt România, Italia și Slovacia. Potrivit Biroului Politici de Reintegrare, importurile din spațiul UE au constituit 41,5% din volumul total al bunurilor introduse în stânga Nistrului.
Discuțiile privind scandalul de la Moldatsa au continuat și în această săptămână. Înaintea ședinței Parlamentului din 9 iulie, președintele Legislativului, Igor Grosu, a declarat că Anastasia Taburceanu, verișoară cu președinta Maia Sandu, a restituit 500 de mii de lei la bugetul de stat și că va continua să facă acest lucru. Anterior, Anastasia Taburceanu a anunțat că va restitui toate sumele primite sub formă de sporuri și adaosuri la salariul de bază pentru întreaga perioadă în care a activat la Moldatsa, începând cu iunie 2025. În 2026, remunerarea Anastasiei Taburceanu a depășit 120 de mii de lei pe lună.
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova avertizează cetățenii moldoveni care intenționează să călătorească sau se află deja pe teritoriul Federației Ruse că, în ultima perioadă, a fost înregistrată o creștere a numărului de verificări extinse la trecerea frontierei Federației Ruse și a Republicii Belarus. Potrivit instituției, aceste situații îi vizează în special pe bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, pe cei care dețin pașapoarte eliberate recent, au călătorit în Ucraina, se deplasează singuri sau dețin și cetățenia Federației Ruse. Astfel, cetățenii moldoveni pot fi supuși unor proceduri precum verificări și chestionări care pot dura între trei și 12 ore, precum și solicitării de a semna documente privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Ministerul de Externe atenționează că a primit informații despre cazuri în care persoane aflate în detenție administrativă au fost supuse unor presiuni pentru a semna contracte de înrolare în forțele armate ale Federației Ruse. Autoritățile de la Chișinău îi îndeamnă pe cetățenii moldoveni să evalueze cu atenție necesitatea deplasărilor în Rusia, să se informeze din timp și să consulte recomandările oficiale de călătorie.
Directorul Penitenciarului nr. 9 – Pruncul, Eduard Timofei, a fost reținut miercuri de oamenii legii într-un dosar de corupție, viol și hărțuire sexuală. Ulterior, acesta a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, a confirmat Procuratura Anticorupție pentru ZdG. „Administrația Națională a Penitenciarelor cooperează pe deplin cu organele de urmărire penală și va acorda tot sprijinul necesar pentru desfășurarea investigațiilor, în conformitate cu prevederile legale”, a anunțat instituția într-un comunicat. Eduard Timofei conducea Penitenciarul nr. 9 – Pruncul din mai 2018.
Fostul președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrca, rămâne condamnat la 10 ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Centru a menținut sentința pronunțată în prima instanță. Acesta nu a fost prezent la ședința în care a fost pronunțată decizia. În ianuarie 2024, Viorel Bîrca a fost găsit vinovat în prima instanță de delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța l-a obligat să achite Băncii de Economii un prejudiciu material în valoare de 100 de milioane de dolari. Conform procurorilor, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, în timp ce exercita funcția de președinte interimar al Băncii de Economii și făcea parte dintr-un „grup criminal”, acesta a falsificat șapte ordine de plată SWIFT, după care ar fi sustras din instituția financiară 100 de milioane de dolari. Bîrca nu și-a recunoscut vinovăția.
Tot în această săptămână, organele de drept au efectuat percheziții într-o cauză penală pornită pentru infracțiuni contra mediului. Potrivit Procuraturii Generale, investigațiile vizează diminuarea suprafețelor fondului forestier și exploatarea neautorizată a solului pe terenuri din trupul de pădure „Doina”, situat la marginea municipiului Chișinău, care au fost date în arendă unor persoane fizice și juridice. Conform procurorilor, pe parcursul mai multor ani pe aceste terenuri au fost executate lucrări de construcție, au fost ridicate edificii și au fost efectuate lucrări de defrișare și degradare a fondului forestier. Aceștia susțin că au fost afectate peste 8 800 de metri pătrați de teren forestier, iar prejudiciul estimat adus mediului ar depăși 4 milioane de lei. De asemenea, procurorii documentează construirea unui edificiu cu o suprafață la sol de peste 850 de metri pătrați. Deși lucrările ar fi fost autorizate pentru edificarea unei „terase de tip închis”, verificările preliminare efectuate la fața locului indică o construcție de mari dimensiuni, realizată din elemente de beton.
Magistrații Alexandru Negru, Gheorghe Stratulat, Sergiu Stratan, Ana Cucerescu și Elena Croitor au fost numiți în funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. Judecătoarea Ana Cucerescu a ajuns în atenția publică după ce a pronunțat două sentințe în dosare de rezonanță. În septembrie 2025, ea l-a condamnat la 6 ani de închisoare pe fostul politician Iurie Roșca, iar în august 2025, a condamnat-o pe bașcana Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare. Totodată, Cucerescu a făcut parte din completul de judecată care l-a trimis după gratii pe Vladimir Plahotniuc.
Compania de stat Energocom anunță că facturile pentru consumul de gaze naturale pentru luna iunie 2026 vor fi emise începând cu 1 august, iar cele pentru luna iulie vor fi expediate consumatorilor din 10 august. Compania precizează că această amânare are loc în contextul tranziției la propriul sistem de procesare a plăților, al testării suplimentare a acestuia și al verificării datelor. Potrivit Energocom, consumatorii pot efectua plăți în avans pentru gazele naturale consumate în luna iunie. Sumele achitate vor fi înregistrate în sistemul informațional drept plăți în avans și vor fi luate în calcul la emiterea facturii.
Forțele ruse continuă să lanseze atacuri asupra regiunilor ucrainene, în ultimele zile fiind vizate în special orașele Kiev, Odesa și Herson. În urma unui atac lansat de Rusia asupra capitalei Ucrainei pe 6 iulie, 11 persoane au murit, iar aproximativ 60 au fost rănite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Statele Unite și partenerii europeni să grăbească livrările de rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot. În cea de-a doua zi a summitului NATO din Turcia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost întrebat de liderul american Donald Trump dacă ar participa la negocieri de pace organizate la Moscova. Zelenski a avut un răspuns sarcastic, făcând întreaga sală să râdă. Liderii statelor membre NATO, reuniți la summitul de la Ankara, au adoptat pe 8 iulie o declarație prin care își reafirmă „sprijinul ferm” pentru Ucraina. Totodată, pentru anul 2026, aliații se angajează să ofere Ucrainei echipamente militare, asistență și instruire în valoare de 70 de miliarde de euro. Un sprijin similar este anunțat și pentru 2027.
Cele trei valuri de deportări, din 1941, 1949 și 1951, au vizat strămutarea forțată în vagoane de vite a peste 56 de mii de persoane. Cel de-al doilea și cel mai masiv val de represiuni politice staliniste din Basarabia a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când au fost ridicate forțat 35 796 de persoane. Serviciile rusești colectează date despre cetățenii R. Moldova și folosesc pe larg criptomonede pentru a finanța acțiuni de interferență în țara noastră, spune directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă.
Șeful SIS a mai fost întrebat ce măsuri întreprinde instituția în contextul escrocheriilor prin telefon, prin ce se manifestă în prezent influența rusă în R. Moldova și cum ar trebui să ne pregătim, ca stat, pentru următoarele alegeri.
