De ce nu sunt neutralizate dronele care survolează ilegal spațiul aerian al R. Moldova. Explicațiile Ministerului Apărării
Drona care a explodat recent la Colonița, la doar câțiva kilometri de Chișinău, nu a fost detectată înainte să ajungă la sol. Într-o altă traiectorie, aparatul ar fi putut ajunge deasupra unei zone dens populate, însă autoritățile nu ar fi știut că se apropie. Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, explică faptul că dronele care zboară la altitudini foarte joase sunt cel mai greu de detectat, iar relieful poate crea „zone oarbe” pentru radare. Chiar și atunci când un aparat este identificat, decizia de a-l doborî nu este automată: militarii trebuie să stabilească dacă pericolul reprezentat de dronă este mai mare decât riscul ca fragmentele acesteia și ale muniției folosite pentru interceptare să cadă peste oameni sau localități.
Drona de la Colonița nu a fost detectată. Ce s-ar fi întâmplat dacă zbura spre Chișinău?
Incidentul din 18 septembrie de la Colonița a scos în evidență una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului de apărare aeriană al R. Moldova, în condițiile în care Ministerul Apărării nu anunțase inițial detectarea unei survolări neautorizate.
Întrebat cum a fost posibil ca drona care a explodat la Colonița să ajungă la doar câțiva kilometri de capitală fără să fie observată, Ghenadie Cojocaru a explicat că detectarea aparatelor care zboară la altitudini foarte joase este una dintre cele mai dificile sarcini pentru sistemele radar. Tehnologia dronelor utilizate în războiul din Ucraina evoluează, de asemenea, foarte rapid. Potrivit secretarului de stat, dacă primele aparate zburau cu viteze de aproximativ 100–200 de kilometri pe oră, noile generații de drone Shahed sau Gheran pot atinge aproximativ 600 de kilometri pe oră sau chiar mai mult.
„Tehnologiile pe câmpul de luptă din Ucraina evoluează într-așa fel și cu așa o viteză, încât noi nu mai vorbim de ani. Acum cred că vorbim de luni, de zile. Lupta cea mai complicată pentru detectarea acestor drone se dă la altitudini joase. Și atunci dacă o dronă zboară și la altitudini joase, și cu o viteză foarte mare, atunci este mai dificil”, a spus Ghenadie Cojocaru.
La aceasta se adaugă relieful și traiectoria aparatului, care pot crea zone în care radarul nu îl vede. Astfel, în cazul dronei de la Colonița, autoritățile au aflat despre aparat după ce acesta a ajuns la sol. Faptul că drona nu a fost detectată înainte de cădere ridică însă o problemă mult mai gravă: dacă traiectoria ei ar fi fost cu câțiva kilometri diferită, aparatul putea ajunge într-o zonă mult mai dens populată, inclusiv în apropierea sau deasupra Chișinăului, fără ca autoritățile să aibă posibilitatea să reacționeze din timp.
Ministerul Apărării susține că situația capacităților radar este astăzi mult mai bună decât în urmă cu câțiva ani, când acestea erau, potrivit lui Cojocaru, aproape inexistente și bazate pe tehnică depășită. Sistemele existente permit acum formarea unei imagini generale asupra spațiului aerian și, atunci când este necesar, luarea deciziei de închidere a acestuia pentru protejarea aviației civile. Problema nu este însă doar detectarea, ci și capacitatea de a neutraliza aparatele care pătrund neautorizat în spațiul aerian.
De ce dronele nu sunt doborâte
Chiar și atunci când o dronă este detectată, aceasta nu poate fi doborâtă automat. Cojocaru spune că militarii trebuie să analizeze mai întâi „iminența pericolului”.
„Cel mai mult ce ne preocupă este proporționalitatea riscului de la interceptarea acestei drone”, a explicat secretarul de stat.
Doborârea unei drone deasupra unei zone populate poate genera un pericol suplimentar: aparatul nu dispare în aer, iar fragmentele dronei, încărcătura explozivă și proiectilele folosite pentru interceptare pot ajunge la sol.
„Dacă este clar că această dronă se îndreaptă către o localitate și scade din altitudine, iminența pericolului stă la baza deciziei și proporționalitatea interceptării cu riscurile pe care le poartă”, a explicat Cojocaru.
Decizia nu este luată de o singură persoană. Potrivit secretarului de stat, există protocoale tehnice care stabilesc cum trebuie să reacționeze structurile responsabile în funcție de traiectoria aparatului, altitudine, zona pe care o survolează și pericolul pe care îl reprezintă.
„Parțial, avem capabilitate să le doborâm”
Întrebat dacă R. Moldova are rachete antiaeriene care pot fi folosite pentru neutralizarea dronelor, Cojocaru a răspuns că această capacitate există doar parțial.
„Parțial, această capabilitate este și ea este concentrată asupra obiectivelor strategice care asigură funcționalitatea economiei, care asigură funcționalitatea statului”, a declarat secretarul de stat.
Printre mijloacele disponibile, oficialul a enumerat sisteme portabile de rachete, mitraliere și sisteme de război electronic. Numărul acestora este însă limitat, iar Ministerul Apărării recunoaște că sistemul trebuie dezvoltat. Apărarea și supravegherea spațiului aerian reprezintă, potrivit acestuia, prima dintre cele 12 capacități prioritare prevăzute în Strategia militară.
Unele drone ar putea testa capacitatea de apărare a R. Moldova
Ministerul Apărării are suspiciuni și în privința scopului unor drone care nu pătrund pentru câteva secunde în spațiul aerian moldovenesc, ci traversează distanțe mari deasupra țării. Cojocaru a amintit un caz din luna mai, când o dronă a traversat R. Moldova de la nord la sud, precum și un alt incident în care un aparat a zburat de la est la vest, a intrat în România, apoi a revenit și a căzut, explodând la Mihăileni.
„Apare suspiciunea despre faptul ce au urmărit aceste drone. Și răspunsul nostru este că ele au testat, de fapt, capacitatea noastră”, a declarat secretarul de stat.
Potrivit lui, un asemenea zbor poate oferi informații despre reacția sistemului de apărare: dacă drona este interceptată, ce echipamente și armamente sunt folosite și unde sunt amplasate echipele responsabile de neutralizarea ei.
Riscul unor victime. „Ministrul știe despre ce vorbește”
În acest context, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, declara la 9 septembrie că nu pot fi excluse cazuri letale, în condițiile în care dronele care ajung în R. Moldova devin mai periculoase, inclusiv prin cantitatea de explozibil și tipurile de încărcătură transportate. Întrebat despre riscul ca un asemenea incident să provoace victime, Cojocaru a evitat să estimeze probabilitatea unui astfel de scenariu.
„Domnul ministru are o carieră de peste 30 de ani în armată, ca ofițer activ. Când vorbește de riscuri provocate de un război, el știe despre ce vorbește”, a declarat secretarul de stat.
El a precizat însă că afirmația lui Nosatîi nu trebuie interpretată ca un avertisment că autoritățile ar deține informații despre un incident grav iminent, ci ca o evaluare a riscurilor generate de războiul din Ucraina.
Cât ar costa o apărare mai puternică
Ministerul Apărării nu dezvăluie suma necesară pentru dezvoltarea capacităților de apărare aeriană. Programele de implementare a Strategiei naționale de apărare și a Strategiei militare conțin informații clasificate, inclusiv cifre privind bugetele, potrivit lui Cojocaru. Bugetul public al Ministerului Apărării este de circa două miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 100 de milioane de euro.
„Nu cred că în Europa găsim bugete mai mici. Poate doar în Malta”, a declarat secretarul de stat.
R. Moldova beneficiază însă și de sprijin din partea partenerilor bilaterali, a Uniunii Europene și, pentru anumite componente, a NATO.
40 de încălcări ale spațiului aerian numai în 2026
De la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina și până la 22 septembrie 2026, autoritățile au înregistrat 77 de cazuri de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova. Numai în 2026 au fost înregistrate peste 40, dintre care jumătate, în lunile august și septembrie. În 16 cazuri, dronele au ajuns la sol, au explodat sau au provocat incendii.
„Nu este o normalitate, este un act de agresiune”, a declarat Cojocaru. Potrivit acestuia, R. Moldova nu poate fi considerată doar un observator al războiului din țara vecină, fiind afectată direct de consecințele acestuia.
