ORA DOSARELOR din R. Moldova și Franța ale ex-premierului Vladimir Filat: condamnat, achitat, învinuit
Vladimir Filat este primul și singurul premier din istoria Republicii Moldova condamnat la închisoare. Deși instanța a dispus, încă în 2017, confiscarea mai multor bunuri, inclusiv a unor clădiri din capitală, la final de 2026, unele dintre bunuri sunt în continuare sub sechestru, fără însă a fi înstrăinate de către stat, iar casa familiei Filat a ajuns în posesia totală a fostei lui soții, Sanda Diviricean.
Deși a ispășit deja o pedeapsă definitivă pentru corupere pasivă și trafic de influență, numele său figurează și în alte dosare penale pentru spălare de bani sau corupere pasivă. Acestea se află la faza de urmărire penală sau în instanță, în R. Moldova sau în Franța, și nu au deocamdată soluții definitive.
Ridicarea imunității și reținerea lui Filat: „O solicitare care nu a mai fost în istoria R. Moldova”
15 octombrie 2015. Parlamentul R. Moldova era înconjurat de polițiști și mascați. În sala de plen venea procurorul general Corneliu Gurin pentru a cere ridicarea imunității deputatului Vladimir Filat, fost premier și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, membru al Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), care guverna țara în acel moment.
„Vin în fața dumneavoastră cu o solicitare care nu a mai fost în istoria R. Moldova. Cerem ridicarea imunității parlamentare a deputatului în Parlament Vladimir Filat, ex-prim-ministru al R. Moldova, pentru punerea sub învinuire și ulterioara trimitere în judecată pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și implicarea directă în fraudele financiar-bancare care au afectat direct situația economică, socială și politică a R. Moldova”, declara Gurin de la tribuna Parlamentului.
Majoritatea deputaților au susținut cererea procurorului general, iar Filat și-a încheiat mandatul de deputat ridicat de mascați, nu înainte de a ține un discurs de la tribuna Parlamentului, în care amenința cu dezvăluiri care vor face clasa politică să sară în aer.
„Spuneam într-un interviu mai devreme că, în momentul în care am să vorbesc, o să sară în aer tot sistemul ăsta politic din R. Moldova. Și poate a venit timpul să sară naibii odată în aer și să construim ceva sănătos, funcțional”, declara Filat în cadrul ultimului său discurs de la tribuna Legislativului.
N-a mai făcut niciodată dezvăluirile promise, deoarece, argumenta el ulterior, „dumneavoastră considerați că noi mai avem sistem politic și mai are ce sări în aer?”
Reținerea sa avea loc la trei zile după ce Ilan Șor, în prezent condamnat la 15 ani de detenție pentru implicare în „Frauda bancară”, a depus un autodenunț în care îl acuza pe Filat că ar fi beneficiat de 250 de milioane de dolari în schimbul unor favoruri care ar fi facilitat inclusiv fraudarea Băncii de Economii a Moldovei (BEM), deținută de stat.
Autodenunțul lui Șor a venit pe fundalul neînțelegerilor dintre Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc, care erupeau deseori prin runde de atacuri reciproce, și a fost catalogat de Filat drept un târg între Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, prin care primul „și-a negociat libertatea”.
„Voi știți cine-i păpușarul în țara asta sau nu? […] Păi, vă spun dar. Este Plahotniuc. Ce nu este clar? Cât trebuie să umblăm așa… Să spunem lucrurilor. Dacă a fost necesar, vă spun acum”, declara Filat în 2011, în cadrul unei ieșiri publice.
Replica lui Vladimir Plahotniuc nu s-a lăsat mult așteptată.
„Dacă m-aș fi coborât și eu la acest nivel, așa limbaj de bulevard, ar fi trebuit să operez și eu cu noțiuni gen «regele contrabandei», «IPTEH» sau chiar citate din renumita carte a domnului Roșca: «gangsterul tranziției», «contrabandistul secolului», «țigareta 1», «țigareta 2» și multe-multe altele”, a replicat Plahotniuc.
Procesul fulger și condamnarea la nouă ani de detenție
Punerea sub acuzare și reținerea fostului premier Vladimir Filat s-au produs într-un ritm accelerat.
Recunoașterea lui Filat drept vinovat pentru corupere pasivă și trafic de influență și condamnarea la nouă ani de detenție a venit la nouă luni de la reținere, după un proces desfășurat cu ușile închise. În paralel, spațiul public era împânzit de informații compromițătoare în adresa lui Filat: de la imagini intime la interceptări telefonice ale discuțiilor atribuite ex-premierului și lui Ilan Șor, distribuite de canale afiliate lui Vladimir Plahotniuc.
Potrivit rechizitoriului, Filat ar fi primit de la Ilan Șor, direct sau prin intermediari, beneficii în valoare totală de aproximativ 798 de milioane de lei. Suma trecută în rechizitoriu era însă mai mică decât cea indicată în autodenunțul lui Șor.
Astfel, printre beneficiile obținute de Filat, acuzatorii enumerau automobile de lux, servicii de transport aerian, servicii hoteliere în orașe precum New York, Tel Aviv, Bruxelles, București sau Geneva, carduri bancare cu disponibilități financiare și mai multe transferuri.
În schimbul acestor beneficii, procurorii susțineau că Filat ar fi promis influențarea conducătorilor unor instituții financiare și de control, ar fi intervenit în favoarea intereselor economice ale companiilor lui Ilan Șor sau ar fi contribuit la luarea unor decizii legate de Banca de Economii (BEM), inclusiv la operațiunea de majorare a capitalului acesteia – care a permis devalizarea instituției bancare.
În instanță, Filat a recunoscut că a beneficiat de unele dintre bunuri și servicii, negând însă existența transferurilor și cardurilor bancare cu disponibilități financiare, precum și favorurile imputate.
„Ceea ce ține de sume, sunt un șir de companii care mi-au fost atribuite, cum să vă spun…, așa, ca să fie la grămadă. […] Ceea ce am declarat în instanță, și încă o dată, eu puteam să neg și mașina, și zborurile, eu recunosc, încă o dată. Regretabil, dacă aș întoarce timpul înapoi, sigur, dar eu pentru aia trebuie să răspund, nu pentru ceea ce s-a dorit în încercarea de a-mi pune furturile miliardului în responsabilitate”, a declarat Filat într-o discuție cu ZdG.
Întrebat de ce un om de stat ar fi acceptat mașini de lux de la un om de afaceri cu care spune că nu erau în relații de afinitate, Filat a menționat că „în primul rând, nu eram premier. Nici deputat. Foarte important că toate faptele care mi s-au imputat mie s-au întâmplat când eu nu dețineam nicio funcție în statul ăsta. Iar încercarea de a asimila sau a pune pe același cântar funcția de președinte de partid cu funcția de prim-ministru este nedreaptă.”
După apelul depus atât de acuzare, cât și de apărare, sentința primei instanțe a fost menținută și de Curtea de Apel (CA) Chișinău. Însă valoarea cumulată a beneficiilor obținute de Filat de la Șor a fost aproape înjumătățită, ajungând la 472,5 milioane de lei – decizie menținută, în februarie 2017, și de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Solicitarea de revizuire a cauzei în care a fost condamnat – respinsă
În 2019, în timp ce Filat își executa pedeapsa, după adresările avocaților săi, magistrații au emis două încheieri prin care au constatat că Vladimir Filat a fost deținut în „condiții inumane și degradante” și au recompensat aceste prejudicii prin reducerea pedepsei cu 709 zile.
În noiembrie 2019, Filat ispășise deja 2/3 din pedeapsă și, conform Codului penal, putea pretinde la „liberarea condiționată înainte de termen”. Astfel, la 3 decembrie 2019, Vladimir Filat era eliberat condiționat din Penitenciarul nr. 13 după aproape patru ani și două luni de aflare în pușcărie.
În ianuarie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că lui Vladimir Filat i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât dosarul său a fost examinat cu ușile închise fără o justificare pertinentă. Curtea nu s-a pronunțat însă asupra fondului cauzei.
Decizia CtEDO a fost urmată de o solicitare de revizuire a cazului înaintată de Vladimir Filat. În decembrie 2024 însă, CSJ a respins solicitarea de revizuire a cauzei, menționând că „hotărârea din 31 ianuarie 2023 CtEDO nu s-a referit la oportunitatea redeschiderii procedurilor naționale. Chiar dacă un asemenea text ar fi existat în hotărârea din 31 ianuarie 2023, acesta nu poate fi interpretat ca o obligație de a redeschide procesul.”
Unul dintre judecători, Ghenadie Eremciuc, a avut opinie separată, menționând că „suntem în prezența tuturor condițiilor de intervenție a unei nulități absolute, care prevede posibilitatea remedierii încălcării admise prin refacerea actului în condițiile publicității procesului penal, de către instanța de apel, la o nouă rejudecare.”
„Dincolo de faptul că mă declar nevinovat, eu mi-am ispășit pedeapsa. Așa nedreaptă cum mi-a fost stabilită, eu am ispășit-o total. Deci eu… – și prin închisoare, și detenție condiționată și așa mai departe. […] Da, această decizie este în vigoare, doar că eu în continuare consider și mă voi lupta ca această condamnare să fie rejudecată”, susține fostul premier, chiar și după decizia CSJ.
Bunurile dispuse spre confiscare, cu o situație juridică neclară
Deși Vladimir Filat susține că și-a ispășit total pedeapsa, bunurile imobile dispuse spre confiscare, care valorau, conform sentinței, 110 milioane de lei, inclusiv clădirea cu nouă etaje din centrul capitalei, cunoscută sub numele IPTEH, n-au intrat niciodată în posesia statului, astfel încât să fie recuperat prejudiciul.
Potrivit sentinței definitive, trei terenuri amplasate în capitală și construcțiile aferente acestora, toate afiliate lui Filat, au fost supuse „măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială”.
Casa foștilor soți Filat se număra printre bunurile supuse măsurii. Din 2017 însă, în urma unor litigii, imobilul a ajuns în posesia Sandei Diviricean, fostă Filat, fiind impasibil de a fi supus confiscării.
Celelalte două terenuri și construcțiile aferente sunt din 2019 sub interdicție, prin încheierea executorului judecătoresc Oleg Ungureanu, fără a fi vândute însă.
„Conform Registrului bunurilor imobile, dumnealui nu deținea careva bunuri imobile pe teritoriul R. Moldova. […] Din deciziile instanței de judecată nu s-a constatat că aceste bunuri aparțin dumnealui”, explică executorul judecătoresc.
Achitat în dosarul de spălare de bani. Procurorii contestă: „Instanţa nu a intrat în esenţa circumstanţelor descrise de acuzare şi cercetate în cadrul şedinţei de judecată”
Condamnarea și ispășirea pedepsei în dosarul privind coruperea pasivă și traficul de influență nu a încheiat șirul investigațiilor care îl vizau pe Vladimir Filat.
La începutul lui 2019, în timp ce se afla încă în Penitenciarul nr. 13 din capitală, un alt dosar pe numele fostului premier a fost transmis în instanță: o cauză conexă celei în care a fost condamnat definitiv și anume – un dosar în care procurorii invocă modul în care Filat ar fi spălat anumite sume din banii primiți de la Ilan Șor.
Potrivit procurorilor, PLDM a beneficiat, în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2014, de un contract de consultanță în sumă de aproape 13 milioane de lei. Acuzatorii susțin că banii au fost virați către compania de consultanță de pe conturile bancare administrate de cumnatul ex-premierului, Ion Rusu – acolo ar fi fost depozitate unele dintre mijloacele financiare provenite din coruperea lui Vlad Filat.
După un proces desfășurat pe parcursul a cinci ani, în mai 2024 instanța a dat verdictul: „Se achită Vladimir Filat, învinuit de comiterea infracțiunii de spălare de bani, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune.”
Conform sentinței analizate de Ziarul de Gardă, magistrații au reținut că „învinuirea formulată inculpatului Vladimir Filat nu conține date concrete, ci se limitează la fraze generale”, iar „lipsa unor elemente obligatorii a conturat un caracter confuz, neclar şi arbitrar al învinuirii aduse lui Vladimir Filat.”
Sentința a fost contestată cu apel de procuroarea Nadejda Busuioc, care susține că instanța a făcut constatări cu caracter „incoerent și contradictoriu”.
Totodată, acuzatoarea de stat menționează în apelul formulat că „instanţa de judecată nu a studiat rechizitoriul, ordonanţa de punere sub învinuire, nu a intrat în esenţa circumstanţelor descrise de acuzare şi cercetate în cadrul şedinţei de judecată”, ci „doar a copiat și a inserat în prezenta sentință cele indicate în pledoaria apărătorilor inculpatului Filat Vladimir”.
Dosarul este examinat de circa doi ani la CA Chișinău, iar o următoare ședință a fost stabilită abia la începutul anului 2027.
„Eu sunt judecat la apel de un judecător care nu a trecut de două ori vettingul, dar pe care l-a trecut CSM-ul și acum e la CSJ. Doi judecători delegați din primă instanță care au mandat atâta cât CSM-ul dorește. […]”, acuză Filat.
Aceste argumente invocate de Filat au stat la baza unei solicitări de strămutare a dosarului la o altă instanță. Cererea însă a fost respinsă.
„Toți judecătorii permanenți ai tuturor curților de apel sunt supuși în prezent evaluării externe”, a argumentat completul CSJ.
Condamnat la 2 ani de închisoare în Franța pentru spălare de bani
Achitarea pronunțată de justiția din R. Moldova în 2024 a fost urmată însă de condamnarea lui Vladimir Filat în Franța la doi ani de detenție, tot pentru spălare de bani.
Potrivit sentinței pronunțate în decembrie 2025, pe care Ziarul de Gardă a consultat-o, obiectul spălării banilor îl constituie o vilă de lângă Geneva. Tranzacția de achiziționare a imobilului a fost finalizată în 2012, cu 1,3 milioane de euro, acesta fiind înregistrat pe numele Anei Roșca, nepoata Sandei Filat, actuală Diviricean, fosta soție a lui Filat.
Conform probelor administrate de procurori, 550 de mii de euro din suma totală au provenit de la Kapital Invest Kompany, firmă deținută la acel moment de soții Filat. Alți 750 de mii de euro, deși transferați prin intermediul unui offshore, au venit din conturile Amaya Gaming Group.
Numele companiei „Amaya Gaming Group” nu este străin R. Moldova, fiind firma cu care Societatea pe Acțiuni „Loteria Națională a Moldovei”, înființată în 2011, cu votul Guvernului Filat, a încheiat un contract de colaborare la doar 18 luni de la fondare.
Potrivit contractului, profitul obținut direct din jocurile de noroc urma să fie împărțit în cote egale: 50 % pentru Loteria Națională și 50 % pentru Amaya Gaming Group.
ZdG: Să ne spuneți cum a ajuns o companie care este în tot lanțul financiar să achite pentru o casă a cărui beneficiar final era soția dumneavoastră, respectiv, copiii?
V. Filat: Eu nu cred că aceste clarificări acum trebuie să le fac nu din lipsă de respect față de dumneavoastră sau de telespectatori. Doar că demonstrarea nevinovăției eu trebuie să o am totuși în fața instanței. Eu am pledat nevinovat, pledez în continuare. Deci, a fost o achiziție, într-adevăr. Ea a rezultat, de fapt, în urma înțelegerii de predivorț.
Imediat după pronunțarea sentinței din Franța, presa titra că Vladimir Filat a fost anunțat în căutare internațională.
„Deci, în primă instanță, autoritățile franceze au solicitat Interpol să fiu dat în căutare. Ulterior, aceleași autorități, în urma intervenției avocaților, au solicitat Interpolul și am fost scos din acea urmărire”, a explicat Filat.
R. Moldova – parte civilă în procesul din Franța, cu pretenții de milioane de euro
Sentința din Franța a fost contestată de statul R. Moldova, care, după o solicitare din 2022, semnată de ministrul de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco, a intervenit ca parte civilă în proces.
„Dacă vorbim de prejudiciul material, vorbim de suma de 3 milioane de euro. Prejudiciul moral – 15 milioane de euro. Și cheltuieli de asistență – 32 de mii de euro”, explică Constantin Cachița, șef al Direcţiei Contencios la Ministerul Justiției, pretențiile R. Moldova în proces.
Tribunalul din Paris a respins cererea privind prejudiciul material, dar a admis parțial acțiunea pentru prejudiciul moral, obligându-l pe Vladimir Filat, împreună cu fosta lui soție, să plătească un prejudiciu de 10 mii de euro R. Moldova.
„De fapt, toate părțile au contestat această sentință din decembrie 2025. […] Acesta, de fapt, este și motivul de contestare în ordine de apel a sentinței menționate de dumneavoastră – e prejudiciul material și, respectiv, prejudiciul moral. Or, prejudiciul moral, 10 mii de euro, este o sumă infimă, o sumă care nu este proporțională daunei de imagine adusă R. Moldova în urma activității infracționale a persoanei”, spune Cachița.
Dosar închis și apoi reluat – de un deceniu pe masa procurorilor
Un dosar conex celui din Franța se prăfuiește pe masa procurorilor din R. Moldova de mai mulți ani. Este o cauză care, inițial, în iulie 2017, fusese încetată printr-o ordonanță semnată de procuroarea Adriana Bețișor.
La 21 august 2019, urmărirea penală a fost reluată după „apariția unor elemente noi, în special a unei noi cereri de asistență judiciară internațională formulată de autoritățile franceze în august 2019”.
Solicitați de ZdG, reprezentanții Procuraturii Anticorupție ne-au confirmat existența dosarului penal.
„În gestiunea Procuraturii Anticorupție, la faza de urmărire penală, în privința lui Vladimir Filat se află o cauză penală. Acesta este învinuit de comiterea infracțiunilor de corupere pasivă, trafic de influență și spălare de bani”, au menționat aceștia, precizând că „la această etapă nu pot fi furnizate informații suplimentare”.
Din 2020, Vladimir Filat a revenit în viața politică, fiind reales la șefia PLDM. În 2024, acesta a intenționat să participe la alegerile prezidențiale, dar s-a retras din cursă, cu acuzații în adresa guvernării. În 2025, PLDM a intenționat să participe la scrutinul parlamentar, dar Comisia Electorală Centrală a refuzat înscrierea formațiunii, invocând faptul că Agenția Servicii Publice a înregistrat modificările referitoare la conducerea și organele executive centrale ale partidului pe 15 iulie 2025, cu o zi mai târziu decât termenul legal prevăzut.
