Opt ani de la expulzarea a șapte profesori turci: victimele – fără dreptate, responsabilii de ilegalitate – în libertate
La opt ani de la operațiunea prin care șapte cetățeni turci, angajați în rețeaua de licee „Orizont”, au fost expulzați ilegal din R. Moldova în Turcia, ajungând direct la pușcărie, cu acuzații de terorism, responsabilii de acea ilegalitate se bucură de libertate și au parte de anchete fără finalitate și de procese care se întrec în amânări.
Ilegalitatea expulzării profesorilor turci a fost constatată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a condamnat R. Moldova, și recunoscută chiar de singurul condamnat pentru realizarea operațiunii – fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari.
Sancționat cu o amendă de 88 de mii de lei în mare taină în 2020, dosarul lui Botnari este departe de a fi finalizat, fiind reîntors în primă instanță pentru „stabilirea proporționalității și individualizării pedepsei”. În paralel, dosarele altor participanți la operațiune au fost clasate sau trenează la faza de urmărire penală, în timp ce termenul de prescripție se scurge.
Mersul anevoios al procesului privind tragerea la răspundere a celor implicați în expulzarea ilegală a profesorilor turci a fost semnalat și de Cabinetul de Miniștri al Consiliului Europei, care a oferit termen R. Moldova până la 12 septembrie 2026 pentru a comunica despre măsurile întreprinse. Nici public însă, nici în răspunsul pentru ZdG, Procuratura R. Moldova nu a comunicat despre evoluția investigației.
Soarta profesorilor turci, discutată între autoritățile din R. Moldova și Turcia
Mai 2017. Binali Yildirim, premierul Turciei de la acea etapă, aflat într-o vizită oficială în R. Moldova, i-a cerut premierului R. Moldova de atunci, Pavel Filip, să închidă rețeaua de licee „Orizont”, pe motiv că aceasta ar face parte dintr-o grupare teroristă, condusă de clericul Fethullah Gülen, aflat de mai mulți ani în autoexil în SUA, din cauza relației sale tensionate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.
Filip a recunoscut solicitarea omologului său turc.
„Am discutat cu premierul Yildirim și subiectul ce ține de unele licee. Trebuie să înțelegeți că R. Moldova are propriul său cadru legal și toate instituțiile, din domeniul educației inclusiv, trebuie să respecte și să se conformeze acestuia. În același timp, dacă sunt evidențe, desigur că noi așteptăm experți din Turcia să vină și să ia legătura cu instituțiile de forță, cum ar fi SIS sau MAI, ca să putem aborda această întrebare exact în albia legală”, declara acesta în cadrul unei conferințe de presă comune.
La o lună după o nouă întâlnire oficială moldo-turcă, cu participarea lui Andrian Candu, președinte al Parlamentului la acea etapă, și Vladimir Plahotniuc, președinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM) – pe de o parte, și Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei – pe de altă parte, autoritățile de la noi păreau să fi găsit o abordare „în albia legală”, așa cum menționa Candu – un dosar intentat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), pe motivul „finanțării terorismului” și „recrutării, instruirii sau acordării de alt suport în scop terorist” – cauză fără vreo finalitate.
Următoarea încercare de a răspunde solicitărilor autorităților turce, care s-a și soldat cu succes, a fost declararea profesorilor turci indezirabili pe teritoriul R. Moldova. S-a întâmplat la 5 septembrie 2018, prin decizii ale Biroului Migrație și Azil, semnate de șefa instituției, Olga Poalelungi.
O zi mai târziu, la 6 septembrie 2018, fără a fi înștiințați oficial și fără drept de a alege țara în care urmau să ajungă, șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” au fost trimiși în Turcia cu un zbor charter, fiind predați serviciilor speciale locale direct din avion de către ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova.
După șase luni, toți au fost condamnați la închisoare, cu sentințe de la 6 la 12 ani. Ei au fost acuzați de autoritățile turce că ar fi avut legături cu clericul islamic Fethullah Gulen, considerat vinovat de o tentativă de lovitură de stat în Turcia, care ar fi avut loc în vara anului 2016.
Proces penal încetat, redeschis peste un an
Expulzarea celor șapte cetățeni turci a provocat un val de indignare publică în R. Moldova. Presiunea socială a fost catalizator pentru intentarea, în octombrie 2018, a unui proces penal, însă nu și pentru finalizarea lui – a fost încetat peste o lună pe motiv că „faptele nu întrunesc elementele infracțiunii”.
Condamnată la CtEDO și cu o nouă guvernare, în septembrie 2019, R. Moldova a reluat dosarul privind expulzarea celor șapte cetățeni turci, după ce noul procuror general interimar de atunci, Dumitru Robu, a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale.
Avocatul Promo-Lex Vadim Vieru, care reprezintă interesele familiei unuia dintre cetățenii turci expulzați, consideră că investigația a fost una superficială chiar și după reluarea cazului.
„Evident, a fost o investigație superficială, pentru că nimeni atunci nu dorea să clarifice ce s-a întâmplat și a fost un element destul de important, pentru că lipsa de investigații și inacțiunea care a fost la etapa când s-a întâmplat această tragedie și infracțiune ne-a jucat festa ulterior, cu consecință până în prezent”, explică Vieru.
Printre cei vizați de anchetă în primă fază se numărau doi foști vicedirectori ai SIS, Alexandru Balan și Alexandru Baltaga, precum și Olga Poalelungi, șefa de atunci a Biroului de Migrație și Azil – toți trei scoși de sub urmărire penală în februarie 2020, la scurt timp de la punerea sub învinuire a lui Vasile Botnari, șeful SIS de atunci.
Botnari, singurul trimis în judecată
Dosarul lui Botnari a fost transmis în judecată în februarie 2020, iar după șapte ședințe cu ușile închise, unele dintre ele – nelucrative, Botnari și-a aflat pedeapsa – o amendă în mărime de 88 de mii de lei.
De asemenea, inculpatul a achitat benevol, până la pronunțarea sentinței:
– 125 de mii de euro în folosul Ministerului Finanțelor, drept prejudiciu cauzat statului prin condamnarea R. Moldova la CtEDO;
– 348 432 de lei în folosul SIS, pentru închirierea navei care a transportat victimele de pe teritoriul R. Moldova în Turcia.
Sentința din iulie 2020 a fost pronunțată în mare taină, nefiind făcută publică nici măcar pe portalul instanțelor. Am aflat despre ea doar după declarațiile procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo, care a vorbit despre dosar în septembrie 2020.
Jurnalistă: Vasile Botnari și-a recunoscut vinovăția?
A. Stoianoglo: Da, el și-a recunoscut vinovăția.
Jurnalistă: Dar dumneavoastră considerați că cercul de persoane care au luat decizia e mai larg?
A. Stoianoglo: Decizia, cu siguranță, a luat-o el, dar la această decizie era influențată din afară, pentru că eu nu cred că directorul SIS, în acea perioadă, putea lua o decizie independentă. […]
Jurnalistă: Cine la acel moment putea influența directorul SIS?
A. Stoianoglo: Eu cred că doar domnul Plahotniuc.
Pedeapsă neprivativă și necontestată (de procurori)
Deși a cerut pentru Botnari o pedeapsă mai dură – 3 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, procurorul Victor Plugaru, care a gestionat dosarul, nu a contestat decizia.
Decizia de necontestare a ridicat suspiciuni în baza cărora a fost intentată o anchetă internă pe numele lui Plugaru, soldată însă cu nimic. Un an mai târziu, Plugaru și-a depus demisia, plecând din sistem.
Totuși, dosarul a ajuns la Curtea de Apel (CA), sentința fiind contestată de avocatul Vadim Vieru, care reprezintă familia profesorului Feridun Tüfekçi, soției acestuia fiindu-i retras statutul de parte vătămată.
„Deja când dosarul a fost transmis în instanța de apel, am constatat că dosarul este secretizat – mare secret de stat. Și am realizat anumite proceduri ca să obținem acces la dosar. După care, după o perioadă destul de îndelungată de timp și doar după ce Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a făcut solicitări exprese în adresă Guvernului ca dosarul să fie desecretizat și să facă justiție în acest caz, deci, au avut anumite mișcări și ne-au oferit acces la materialele dosarului. Ca să vedem că în acel dosar, de fapt, nu era nimic, era o mimare a urmăririi penale. Deci nu au fost acțiuni care, cel puțin mie, să mi se creeze impresia că s-a dorit cu adevărat să se întâmple, să se documenteze ce s-a întâmplat”, spune Vadim Vieru.
Dosarul lui Botnari, trimis la rejudecare pentru stabilirea unei alte pedepse
Timp de cinci ani dosarul a fost purtat de la o instanță la alta, iar în februarie 2026, CA Chișinău a decis casarea parțială a sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de fond, pentru individualizarea pedepsei și stabilirea prejudiciului cauzat părților civile.
Noul procuror de caz, Pavel Vinițchi, spune că lipsa unei decizii definitive permite rejudecarea dosarului și stabilirea unei noi sentințe, fără a fi încălcate drepturile celui vizat în dosar.
„Există principiul de bază non bis in idem care nu permite astfel de situații. Dar în speța în care dumneavoastră vorbiți nu există o sentință definitivă. Deci, ea a mers ierarhia judecătorească până în Curtea Supremă, a fost întoarsă înapoi la rejudecare, deci nu există o sentință definitivă și executorie în acest sens. […] Aici nu merge termenul prescripției. Termenul prescripției ar fi fost în cazul în care persoana nu ar fi fost condamnată. Se consideră persoana condamnată, doar că asupra pedepsei este necesar să se expună instanța de fond”, explică Vinițchi.
De cealaltă parte, avocatul lui Botnari, Vasile Nicoară, menționează, într-o notă adresată Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei, că, după modificările suferite în 2024 de articolul 327 din Codul Penal, care prevede infracțiunea imputată clientului său, și anume noua formulare care punctează că „fapta trebuie să fi fost comisă din interes material, dintr-un alt interes personal sau în interesul unei terțe persoane”, rejudecarea cauzei i-ar putea leza drepturile lui Botnari.
În prezent, dosarul se află în primă instanță, iar următoarea ședință a fost stabilită pentru sfârșitul lunii octombrie 2026.
Dosarele de la faza de urmărire penală
În martie 2026, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care supraveghează executarea deciziei CtEDO în cauza Ozdil și alții vs. R. Moldova, a emis o notă prin care „a invitat autoritățile să prezinte informații despre rezultatele concrete obținute până în prezent în legătură cu implicarea altor funcționari de nivel înalt, precum și să accelereze această anchetă și să o finalizeze într-un mod care să clarifice pe deplin circumstanțele cauzei”.
Succesiv, Pavel Viniţchi, procurorul care reprezintă acuzarea de stat în dosarul lui Vasile Botnari, a solicitat reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase de sub urmărire penală în perioada mandatului de procuror general al lui Stoianoglo și identificarea altor participanți la operațiune – cerere acceptată de instanță. Acesta însă a evitat să ne ofere detalii.
P. Vinițchi: Deci, acțiunile de urmărire penală sunt duse de un alt grup de procurori, din care eu nu fac parte.
ZdG: Este vorba despre doamna Poalelungi, este vorba despre domnul Balan?
P. Vinițchi: Nu vă supărați, dar vă spun încă o dată, este cu parafa strict secret și eu nu pot să relatez nimic. Aș prejudicia atât urmărirea penală, cât și cauza penală aflată pe rol.
„Aveam oameni care erau implicați, dar i-am scos de sub urmărire penală, considerând că nu este corect să-i tragem la răspundere penală în condițiile în care ei au îndeplinit indicațiile cuiva”, declara în 2020 Stoianoglo.
Această decizie i-a adus lui Alexandr Stoianoglo, pentru scurt timp, statutul de învinuit într-un dosar pentru pretinse acțiuni de amestec în înfăptuirea justiției. Din lipsă de probe însă, dosarul pe numele lui Stoianoglo a fost clasat în iulie 2022.
Și un alt dosar, intentat încă în 2022, în care sunt vizați mai mulți ofițeri SIS, nu are finalitate.
„Aceleași probe au fost suficiente pentru condamnarea lui Vasile Botnari, dar nu suficiente pentru punerea sub învinuire a vreunei alte persoane”
Deși investigațiile privind primii învinuiți în dosar scoși de sub urmărire penală au fost reluate în iunie 2026, iar Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a oferit termen R. Moldova să prezinte informații privind evoluția dosarului până la 12 septembrie 2026, Procuratura nu a comunicat public despre mersul investigațiilor și nu a oferit detalii nici în urma unei solicitări a Ziarului de Gardă.
În notă transmisă autorităților europene, și avocatul lui Vasile Botnari punctează asupra mersului anevoios al investigațiilor în privința altor funcționari.
„În cazul de față, o investigație îndreptată în mod expres împotriva tuturor celorlalte persoane implicate, inclusiv a celor aflate ierarhic deasupra SIS, a produs, în patru ani, identificări, audieri și desfășurarea unor măsuri nespecificate, dar nicio acuzație împotriva vreunei persoane. Documentele necesare pentru ambele investigații sunt aceleași și se află în posesia statului încă din 2018: nota SIS, deciziile BMA, contractul de închiriere a aeronavei, lista pasagerilor, lanțul de ordine. Acestea au fost suficiente pentru condamnarea domnului Botnari în 2020. În patru ani, nu au fost suficiente pentru punerea sub învinuire a vreunei alte persoane”, a comunicat avocatul lui Botnari, Vasile Nicoară.
Avocatul Vadim Vieru susține că, nici la opt ani de la acțiunile ilegale comise, autoritățile nu investighează cu seriozitate cele întâmplate. „Nu există o intenție, nici pe departe serioasă, de a investiga și de a oferi un statut procesual acestor persoane care au participat sau au executat ce au executat în circumstanțele acestui caz”, concluzionează Vieru.
Între timp, potrivit unor informațiii făcute publice la reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din martie 2026, patru dintre cei șapte profesori turci expulzați ilegal din R. Moldova au fost eliberați din închisorile turcești. Între timp, unii, reveniți în țara noastră, încearcă să obțină cetățenia R. Moldova. Ei au evitat să discute cu ZdG din motive personale.
