Impozit de 12% pe moșteniri? | Dronă-rachetă la Crocmaz | Refuzul unui ministru de a vorbi în rusă | Cine controlează piața metalelor din R. Moldova | Noutăți din justiție | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Un nou tip de dronă folosită de Rusia în Ucraina a explodat în raionul Ștefan Vodă. Cum au reacționat autoritățile de la Chișinău, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre cine controlează piața deșeurilor de metale din R. Moldova și vă spunem de ce un fost director trebuie să restituie Agenției „Moldsilva” peste 66 de mii de lei.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Incidentele cu drone continuă să afecteze R. Moldova, în contextul războiului provocat de Rusia în Ucraina. În această săptămână, ambasadorul R. Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost rechemat la Chișinău pentru consultări, după ce, pe 9 august, o dronă a căzut și a explodat în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au precizat pentru ZdG că rechemarea pentru consultări este o măsură diplomatică „prin care autoritățile își coordonează poziția și analizează eventualele acțiuni ulterioare”. Potrivit oamenilor legii, căderea dronei a provocat o explozie puternică în localitatea Crocmaz, în urma căreia a izbucnit un incendiu de vegetație. Poliția a stabilit că nicio persoană nu a avut de suferit. Specialiștii au constatat că fragmentele depistate prezintă caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate, ceea ce indică faptul că aparatul ar putea fi de tip „dronă-rachetă”.
Pavel Horea, expert în securitate la Comunitatea WatchDog, susține că, cel mai probabil, este vorba despre „Banderol”, un nou tip de rachetă produsă de ruși, mult mai periculoasă decât o dronă Shahed și care se deplasează de trei ori mai rapid. Incidentul a fost condamnat de autoritățile de la Chișinău. Președinta Maia Sandu a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne afectează direct. „Rusia este cea care poartă acest război de agresiune și poartă întreaga vină pentru pericolul adus la casele oamenilor noștri”. La rândul său, premierul Vasile Tofan a precizat că aparatul de zbor a lovit un copac, însă „la unele gospodării le-au sărit sticle din casă”. Drona a provocat distrugeri pe o rază de 800 de metri. Ulterior, Ambasada Rusiei în R. Moldova a invocat faptul că autoritățile de la Chișinău au căutat „în mod intenționat” un pretext pentru a restrânge și mai mult relațiile dintre cele două țări”. Iar în noaptea de 10 august, un aparat de zbor similar dronei rusești Gheran-3 a survolat neautorizat spațiul aerian al R. Moldova, după ce a intrat din regiunea Odesa. Autoritățile recomandă cetățenilor să nu se apropie de obiecte suspecte și să anunțe imediat organele de drept.
Vitalii Iankovski, care conduce așa-numita reprezentanță a Osetiei de Sud, nu a ajuns în stânga Nistrului prin punctele de trecere ale R. Moldova. Declarația a fost făcută de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.
Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne: „Ipotezele sunt multiple, noi avem situații în care sunt utilizate alte acte cu altă identitate sau eventual putea să intre prin zona verde. Deci, scenariile ar putea fi din această categorie. Cu certitudine, prin punctele de trecere a frontierei R. Moldova, această persoană nu a intrat din ianuarie până în prezent”.
Potrivit jurnaliștilor de la Zona de Securitate, Vitalii Iankovski a participat, pe 29 iulie, la evenimentele organizate la Tiraspol cu prilejul aniversării începerii operațiunii de „pacificare”. Anterior, Iankovski a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova și i-a fost interzis accesul în țară pentru o perioadă de cinci ani. Acesta deține cetățenia Federației Ruse și a Ucrainei, iar de-a lungul timpului a fost surprins inclusiv în compania fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon, la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău. Rămânem la știri din regiunea transnistreană și vă spunem că, începând cu 1 septembrie, fiecare săptămână de studii din instituțiile de învățământ din stânga Nistrului ar urma să înceapă cu arborarea așa-numitului „drapel de stat” și intonarea așa-zisului „imn de stat” al regiunii – simboluri nerecunoscute de autoritățile constituționale. Măsura a fost anunțată pe 11 august de pretinsul minister al Educației de la Tiraspol.
A doua zi, pe 12 august, Biroul politici de reintegrare a publicat mai multe cifre care arată că, în ciuda impedimentelor, procesul de reintegrare între cele două maluri de Nistru continuă. Biroul a anunțat o creștere cu aproximativ 67% a persoanelor cu domiciliul în regiunea transnistreană care erau angajate oficial pe malul drept al Nistrului în primul semestru al anului 2026. Conform datelor, peste 23 de mii de persoane zilnic stau în cozi la posturile ilegale de control pentru a merge la muncă în propria țară. Regiunea transnistreană nu este recunoscută de niciun stat din lume. Teritoriul și-a declarat așa-numita independență în 1991, dar este controlat de facto de Federația Rusă, a cărei armată staționează ilegal în regiune. Zvonurile recente apărute în spațiul public despre introducerea unui impozit de 12% pe moșteniri pentru moldovenii din afara țării sunt false. Moștenirile nu se impozitează pentru cetățenii R. Moldova, indiferent dacă aceștia locuiesc acasă sau în străinătate. Deși în ultimele zile, o prevedere din Politica fiscală pentru anul 2027 a generat mai multe discuții și reacții critice în mediul online, ministra Finanțelor a calificat drept „abuzive” aceste interpretări.
Victoria Belous, ministra Finanțelor: „Ceea ce s-a propus prin politica fiscală este să fie impozitată moștenirea primită de cetățenii străini care nu locuiesc pe teritoriul R. Moldova 183 de zile. Toți cetățenii R. Moldova care trăiesc în țară sau peste hotare, atunci când primesc moștenire, acest venit nu se impozitează, și Guvernul, în Politica fiscală 2027, nu schimbă nimic”.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a refuzat să răspundă unei întrebări adresate de o jurnalistă în limba rusă, susținând că nu o înțelege. În CV-ul său oficial, ministrul indică româna drept limbă maternă și menționează că vorbește, de asemenea, rusa și engleza. Reportera a reformulat, la scurt timp, întrebarea în limba română. Ministrul a reacționat zâmbind și a declarat că apreciază faptul că aceasta a ales să vorbească în română. Incidentul a avut loc în timpul discuțiilor cu presa de după ședința Guvernului din 12 august. Atitudinea ministrului a provocat dezbateri aprinse în mediul online.
Autoritatea Națională de Integritate a refuzat inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Dumitru Vangheli, fost administrator al Întreprinderii de Stat „Moldatsa”. În urma unor verificări, instituția a constatat că Vangheli a dobândit și a înstrăinat mai multe bunuri mobile, printre care un BMW și un Land Cruiser. Totuși, inspectorii de integritate au stabilit că bunurile au fost dobândite înainte ca Vangheli să devină subiect al declarării, astfel că acestea „se situează în afara perioadei de control”. Vangheli a fost demis în urma unei investigații în care ZdG a arătat că acesta a inclus informații false în CV-ul depus la concursul organizat de Agenția Proprietății Publice, pentru funcția de administrator al întreprinderii, în 2025.
După 13 ani de examinare în prima instanță și cu doar un an înainte de intervenirea termenului de prescripție, Grigore Gacikevici, fost șef al Băncii de Economii a Moldovei, a fost condamnat la 13 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedepse cu închisoarea au primit și alți patru foști membri ai Comitetului de creditare al BEM. Hotărârea a fost pronunțată de magistrata Ana Cucerescu, care i-a recunoscut vinovați de încălcarea regulilor de creditare și a politicilor de acordare a împrumuturilor. Potrivit sentinței analizate de ZdG, care se întinde pe 1725 de pagini, prejudiciul cauzat în acest dosar se ridică la peste 3,1 miliarde de lei. Judecătoarea a mai decis arestarea preventivă a tuturor celor condamnați la închisoare. Apărarea inculpaților a invocat, printre altele, caracterul vag al acuzațiilor, lipsa individualizării acțiunilor fiecăruia dintre ei, precum și lipsa intenției de a cauza un prejudiciu. Grigore Gacikevici a fost reținut de organele de drept cu o zi înainte de a fi condamnat la închisoare, fiind arestat într-un alt dosar de spălare de bani.
Întreprinderea cu capital de stat „Metalferos” activează în pierdere de patru ani la rând, iar piața liberă a ajuns să fie împărțită între câteva grupuri private, care încearcă să se extindă, inclusiv utilizând atacuri și acuzații reciproce. Timp de jumătate de an, Ziarul de Gardă a documentat piața deșeurilor de metale din R. Moldova și a constatat că firma cu cele mai mari profituri de pe piață este „BPM-Trade” SRL a lui Oleg Babii, dealer al Uzinei Metalurgice Moldovenești de la Rîbnița, care și-a reluat recent activitatea. Acesta este acuzat că ar monopoliza și livrările de deșeuri metalice spre uzină.
La sfârșitul lunii iulie a fost deschis un dosar penal pentru corupere pasivă și evaziune fiscală în care este vizată compania „Sofilarex Plus” SRL a omului de afaceri Valentin Eșanu. ZdG a aflat că dosarul are la bază denunțul depus de un fost partener de afaceri al acestuia, care susține că fostul deputat PAS Alexandr Trubca ar fi cerut și primit de la Eșanu 200 de mii de euro pentru a promova o modificare legislativă prin care firma acestuia și-ar fi „curățat” contabilitatea de banii nedeclarați. Și Eșanu, și fostul deputat resping însă aceste afirmații. Totodată, un inculpat în dosarul „Metalferos” al cărui dosar se află acum în instanță, Andrei Țulea, își continuă activitatea în domeniul deșeurilor de metale, controlând un grup de companii. Una dintre ele a fost dirijată anterior de Nicolae Pelin, despre care procurorii afirmau că era capul uneia dintre grupările care ar fi prejudiciat „Metalferos” în perioada când aceasta era controlată de oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc.
Dumitru Cojocaru, fost director al Agenției „Moldsilva”, urmează să achite instituției un prejudiciu material de peste 66 de mii de lei, potrivit unei hotărâri a Curții Supreme de Justiție. Decizia a fost luată după ce, în 2021, Autoritatea Națională de Integritate constata că Dumitru Cojocaru a încălcat regimului juridic al conflictelor de interese, după ce s-a desemnat președinte în consiliile de administrație a trei întreprinderi de stat și a încasat indemnizații în această calitate.
Reprezentanții Ministerului Mediului au precizat pentru ZdG că urmează să solicite eliberarea titlului executoriu în acest litigiu, iar ulterior va fi inițiată procedura de executare pentru recuperarea prejudiciului material. De cealaltă parte, avocatul lui Dumitru Cojocaru, Andrian Fetescu, susține că hotărârea instanței este „nefondată” și că urmează să depună o cerere de revizuire, inclusiv să se adreseze la CtEDO. Dumitru Cojocaru a condus Agenția „Moldsilva” din ianuarie 2020 până în septembrie 2021, când raporturile sale de muncă au încetat în baza unui ordin emis de Ministerul Mediului. În iunie 2021, ZdG a publicat o anchetă în care arăta că o înregistrare audio din timpul unei ședințe cu silvicultorii de la Edineț scotea la iveală faptul că Dumitru Cojocaru îi învăța pe pădurarii și șefii de ocoale silvice vizați de controale cum să scape de pedepse.
Un bărbat este cercetat de Centrul Național Anticorupție într-un dosar de trafic de influență, după ce ar fi pretins 30 de mii de euro de la o persoană pentru a influența angajați ai unui penitenciar. Potrivit CNA, bănuitul ar fi susținut că poate determina funcționarii unui penitenciar să perfecteze documentele necesare și să adopte deciziile corespunzătoare pentru ca în instanță să fie înaintat un demers privind liberarea unui condamnat de la executarea pedepsei, pe motiv de boală gravă. O parte din suma pretinsă i-a fost transmisă bănuitului sub controlul ofițerilor CNA. Bărbatul a fost reținut pe 10 august, în urma unor percheziții la domiciliul acestuia, unde oamenii legii au ridicat probe relevante pentru cauza penală. Organele de drept susțin că investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea eventualelor persoane implicate.
Autoritățile de la Chișinău trebuie să îndeplinească până pe 31 august mai multe angajamente asumate în procesul de integrare europeană, a declarat premierul Vasile Tofan în ședința Guvernului din 12 august.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Avem foarte multe lucruri de livrat până la sfârșitul lunii august pentru procesul de integrare europeană, ca să dăm rapoartele la timp. Înțeleg că e perioada vacanțelor, toată lumea se gândește la alte lucruri, dar sunt foarte multe de făcut și vreau să trimit un sincer mulțumesc pentru toți funcționarii care acum își anulează vacanțele, își amână vacanțele și totuși ne asigurăm că livrăm tot ce trebuie să livrăm până pe 31 august. Este foarte, foarte important”.
De asemenea, Vasile Tofan le-a cerut miniștrilor să fie mai atenți la aprobarea deplasărilor în străinătate ale angajaților Guvernului, venind și cu câteva exemple recente.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Aprobare de vizită în India, într-o zonă unde sunt și plaje frumoase, pentru șapte zile, plus o zi încolo, o zi înapoi – sunt nouă zile în total. La nivelul secretarilor de stat. Alta – aprobare vizită în Mongolia – la nivelul secretarilor de stat. Nouă zile în total. Deci, nu cred că este o utilizare bună a timpului nostru să fim în Mongolia pentru nouă zile”.
Tot în această săptămână, premierul a avut o convorbire telefonică cu omologul său ceh, Andrej Babiš. Oficialii au vorbit despre sprijinul pentru parcursul european al R. Moldova și dezvoltarea relațiilor bilaterale. Potrivit Guvernului, cei doi au subliniat că integrarea europeană contribuie la creșterea competitivității, atragerea investițiilor și dezvoltarea economică. Vasile Tofan a menționat că R. Moldova este pregătită să avanseze în procesul de aderare la UE, în baza rezultatelor obținute și a reformelor implementate.
Autoritățile de la Chișinău și cele de la Kiev au ajuns la un acord privind reducerea cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene, începând cu 10 august și până la sfârșitul anului 2026. Presa internațională scrie că cerealele ucrainene ar urma să fie transportate pe cale ferată prin R. Moldova până în portul Constanța din România, de unde vor fi exportate mai departe pe cale maritimă. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova a precizat că reducerea de 50% se aplică exclusiv transportului feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit către piețele externe. „Tranzitul nu înseamnă import și nu pune automat producția moldovenească în concurență directă cu produsele ucrainene”, subliniază instituția.
Pe fondul secetei și al stării de alertă hidrologică, Comisia Nistreană, organism interguvernamental de cooperare între R. Moldova și Ucraina, a decis zilele trecute reducerea debitului de apă deversat din lacul de acumulare Novodnistrovsk în râul Nistru, de la 85 la 75 de metri cubi pe secundă. Măsura va fi valabilă până la sfârșitul lunii august și are drept scop economisirea rezervelor de apă și prevenirea unui scenariu critic. Autoritățile de la Chișinău îndeamnă cetățenii să utilizeze responsabil resursele de apă și recomandă evitarea strictă a folosirii apei potabile din rețeaua publică în scopuri secundare, precum udarea gazonului, irigarea grădinilor sau umplerea piscinelor. Pe 28 iulie, R. Moldova a intrat în stare de alertă energetică și hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile.
În municipiile Chișinău, Bălți și în Autonomia Găgăuză, aplicarea reformei „Restart în educație”, prin care școlile urmează să treacă din subordinea consiliilor locale în cea a Ministerului Educației și Cercetării, ar urma să fie amânată cu un an, până în 2028. Ministrul Dan Perciun a anunțat joi că a transmis Parlamentului amendamentele în acest sens, motivele fiind diferite pentru cele trei cazuri. În Chișinău, amânarea este motivată de opoziția autorităților municipale și de blocarea pregătirilor pentru reformă. În cazul municipiului Bălți, autoritățile din educație susțin că au avut loc discuții constructive cu autoritățile locale, însă s-a decis o abordare uniformă pentru cele două municipii cu statut special. Pentru Autonomia Găgăuză, amânarea este justificată prin statutul juridic special al autonomiei.
Orașele ucrainene continuă să fie ținta atacurilor armatei ruse. În ultimele zile, au fost vizate inclusiv Odesa, Harkiv și Kiev, în urma atacurilor fiind raportate morți și răniți. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent, într-un interviu acordat presei internaționale, că doar o zecime din stocurile americane de rachete Patriot ar fi suficientă pentru Kiev pentru a opri toate atacurile cu rachete ale Rusiei. Liderul de la Kiev a mai afirmat că, în acest an, Ucraina dispune de două ori și jumătate mai puține rachete interceptoare decât în 2025, în timp ce Rusia are, dimpotrivă, de două ori mai multe rachete balistice decât anterior. Zilele trecute, Volodimir Zelenski a transmis Statelor Unite propuneri pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, solicitând autorităților americane să consolideze apărarea antiaeriană a țării sale. Între timp, autoritățile ruse susțin că ar fi pregătite să reia negocierile de pace, dacă Statele Unite vor fi interesate de obținerea „unor rezultate concrete”.
Alexandr Stoianoglo este primul și singurul procuror general din istoria R. Moldova care a fost reținut și arestat în timpul mandatului, fiind acuzat de corupere pasivă, abuz de putere sau fals în declarații. Deși în ultimii ani a scăpat de câteva acuzații, fiind scos de sub urmărire penală sau achitat, numele său figurează și în alte dosare aflate la faza de urmărire penală sau în instanță, pe care încă nu există soluții.
