Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Restart în educație. Cum se…

Restart în educație. Cum se va modifica administrarea școlilor: vor fi create Agențiile Teritoriale pentru Educație, care vor înlocui structurile raionale și municipale de gestionare a învățământului

Sursa: Parlamentul Republicii Moldova/flickr.com

În Republica Moldova vor fi create Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE), care vor înlocui actualele direcții, secții și departamente raionale și municipale de învățământ. Această prevedere se regăsește în proiectul de lege privind reforma „Restart în educație”, aprobat în prima lectură de Parlament cu votul a 53 de deputați, se arată într-un comunicat de presă emis de Parlament.

Potrivit documentului, ATE vor funcționa în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și vor administra rețeaua școlară, având calitatea de fondator al școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Acestea vor fi responsabile de selectarea și evaluarea directorilor, monitorizarea calității educației, gestionarea infrastructurii și transportului școlar, precum și de implementarea măsurilor privind incluziunea, siguranța în școli și digitalizarea proceselor administrative. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor continua să fie administrate de autoritățile publice locale.

Agențiile vor fi conduse de directori, selectați prin concurs și numiți într-o funcție de demnitate publică pentru un mandat de cinci ani. Funcția de conducător al ATE va putea fi exercitată de aceeași persoană pentru cel mult două mandate, consecutive sau nu. Funcționarii actualelor direcții raionale și municipale de învățământ vor putea fi transferați în posturile vacante din cadrul noilor agenții.

Noile modificări mai prevăd că, după transferul școlilor către ATE, acestea vor beneficia de finanțare directă din bugetul de stat, calculată pe baza costului standard per elev. În prezent, instituțiile de învățământ sunt finanțate prin intermediul bugetelor locale.

„Totodată, bugetele școlilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online, oferind părinților și comunităților posibilitatea de a urmări modul în care sunt utilizați banii publici”, se mai menționează în comunicat.

Alte prevederi ale proiectului de lege se referă la reglementarea interimatului funcțiilor de director și director adjunct al instituțiilor de învățământ, ajustarea cadrului normativ privind admiterea la studii superioare prin uniformizarea condițiilor de acces pentru candidați, precum și reglementarea cadrului financiar necesar pentru „asigurarea funcționării sustenabile” a Centrului Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație (CTICE).

De asemenea, documentul reglementează utilizarea bunurilor proprietate publică ale unităților administrativ-teritoriale de către ATE prin transmiterea acestora în folosință în baza unui contract de comodat și stabilește competența agențiilor de a aproba districtele școlare pentru instituțiile de învățământ primar și gimnazial, cu consultarea autorităților publice locale.

Documentul prevede că Guvernul va înființa, până la 30 octombrie 2026, cele 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație și va aproba structura și efectivul-limită al acestora. Transferul instituțiilor de învățământ și aplicarea noului mecanism de finanțare sunt planificate pentru 1 ianuarie 2027.

Obiectivul general al proiectului este „asigurarea accesului la educație de calitate pentru toți copiii din țară prin crearea unui sistem unitar, profesionist și responsabil de management al învățământului general”. Acesta ar urma să asigure implementarea eficientă și uniformă a politicilor educaționale, reducerea disparităților teritoriale, dezvoltarea strategică a rețelei școlare și utilizarea eficientă a resurselor publice în interesul calității educației, se menționează în nota de fundamentare a inițiativei legislative.

Mai mulți reprezentanți ai opoziției parlamentare au criticat proiectul de lege. Deputata Mișcării Alternative Naționale (MAN), Angela Cutasevici, care anterior, în calitate de viceprimară a municipiului Chișinău, a coordonat domeniul educației, a cerut Ministerului Educației să explice ce rezultate concrete va genera reforma „Restart în educație” pentru școlile și grădinițele din capitală. Angela Cutasevici a atras atenția că schimbarea administrației „nu va rezolva automat problemele din educație”.

Și vicepreședintele Parlamentului, deputatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Vlad Batrîncea, a criticat de la tribuna Parlamentului reforma „Restart în educație”. Parlamentarul a declarat că reforma propusă de guvernare nu rezolvă „problemele reale” ale sistemului educațional, ci „riscă să accelereze depopularea localităților și centralizarea excesivă a procesului decizional”.

În intervenția sa, Vlad Batrîncea a făcut referire la evoluția sistemului de administrare a educației din R. Moldova și a subliniat că descentralizarea este un principiu consacrat constituțional și un angajament al statului.

„Domnule ministru, dumneavoastră v-ați născut în iunie 1991. În 1991, în Republica Moldova, instituțiile școlare erau gestionate de RONO-uri, subordonate Ministerului Învățământului al RSS Moldovenești. Era un sistem perfect centralizat, în care era foarte clar cine gestionează ministerul, cine stabilește bugetele și cine stabilește salariile. Nu neapărat acel sistem a fost unul bun și nu neapărat trebuie idealizat. Dar mă bucur că domnul ministru, fiind născut în ultimul an al Uniunii Sovietice, revine cumva la un sens sănătos al organizării sistemului. Doar că există o diferență fundamentală: puterea sovietică a construit școli, voi le închideți. Puterea sovietică a construit universități, voi le închideți. Puterea sovietică, după război, a investit foarte mulți bani în știință, în Academia de Științe a Moldovei. Voi astăzi ați lăsat Academia de Științe doar cu denumirea și fără buget. Bugetul pentru cercetare este la domnul Perciun, iar academicienii au rămas doar cu propriile regalii”, a declarat Vlad Batrîncea.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării, urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.