De unde au apărut cei „2 miliarde de lei pentru propaganda PAS”. Un răspuns greșit în Parlament –  transformat de politicieni, formatori de opinie și canale de Telegram într-un fals despre banii UE

O explicație greșită oferită în timpul unei ședințe parlamentare și preluată ulterior, cu rezerve, chiar de președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost suficientă pentru a genera un nou val de falsuri. Timp de câteva zile, politicieni, formatori de opinie și canale de Telegram au anunțat că Uniunea Europeană ar urma să ofere 100 de milioane de euro presei și organizațiilor neguvernamentale din R. Moldova. În unele versiuni, banii au devenit direct „100 de milioane pentru propagandă”, „2 miliarde de lei pentru propaganda PAS” sau dovada că presa „independentă” ar fi, de fapt, finanțată pentru a lăuda guvernarea. În realitate, în Planul de Creștere nu există 100 de milioane de euro destinați presei sau ONG-urilor. Confuzia a pornit de la felul în care este construit financiar Planul de Creștere al UE pentru R. Moldova.

De unde au apărut cei „100 de milioane de euro”

Totul a pornit la 22 iulie, în timpul ședinței Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.

În cadrul prezentării Planului de Creștere pentru R. Moldova, președintele Comisiei, Marcel Spatari, a remarcat o aparentă neconcordanță între cifre. Planul este prezentat drept un pachet de aproximativ 1,9 miliarde de euro, însă într-un slide erau indicați 1,5 miliarde de euro sub formă de credite preferențiale și 520 de milioane de euro sub formă de granturi. Adunate, cele două cifre depășesc două miliarde de euro. Spatari a întrebat de unde vine diferența.

Raportoarea nu a putut oferi pe loc o explicație exactă și a afirmat că diferența de aproximativ 100 de milioane de euro ar urma să fie utilizată pentru comunicare și colaborarea cu societatea civilă.

Întrebat ulterior despre acești bani, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a clarificat confuzia. Dimpotrivă, răspunsul lui a contribuit la perpetuarea ei, deși acesta a precizat că nu cunoaște exact situația.

„Nu știu. Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnaliști de investigații, pentru societate civilă, în sensul ăsta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Mureșan, care a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu, nu știu, 20 de milioane, dacă nu greșesc. Asta era în primăvară, la începutul verii. Deci și pentru societate civilă, pentru mass-media, da, asta ar fi”, a declarat Grosu.

Secvențele au început rapid să circule pe rețelele sociale și pe Telegram. Rezerva din răspunsul lui Grosu – „nu știu” – a dispărut însă în numeroase postări, iar presupunerea a devenit certitudine: UE ar fi alocat 100 de milioane de euro presei și ONG-urilor.

De la un răspuns greșit la „100 de milioane pentru propagandă”

KP Moldova și Первый в Молдове au publicat mesajul sub titlul „100 de milioane pentru opinia corectă?”, afirmând că în Parlament „s-a constatat că UE a alocat Moldovei 100 de milioane pentru implementarea strategiei de comunicare și cooperarea cu societatea civilă”.

Autorii au mers apoi mai departe de afirmațiile făcute în Parlament: „În spatele formulărilor complicate despre «comunicarea reformelor» și «cooperarea cu societatea civilă» nu se ascunde nimic altceva decât finanțarea ONG-urilor loiale, a campaniilor informaționale și a unei părți a presei care susține PAS.” Canalul a sugerat că ar fi vorba inclusiv despre influențarea alegerilor și „un element de corupție politică”.

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a prezentat și el informația drept un fapt confirmat: „Igor Grosu a recunoscut că UE alocă 100 de milioane de euro presei de partid, ONG-urilor și bloggerilor. Cu alte cuvinte, pentru propagandă.” „Acum Galbenii vor fura și mai mult, iar această presă de buzunar îi va lăuda. Pe banii Uniunii Europene, desigur. Așa sunt prostiți și, în același timp, jefuiți moldovenii”, a mai scris Țîrdea.

Canalul WTF Moldova a transmis că „președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că 100 de milioane de euro (două miliarde de lei) din fonduri europene sunt alocate proiectelor de finanțare a presei, jurnalismului de investigație și organizațiilor neguvernamentale”, adăugând: „Asta da, jurnalism cu adevărat independent: cine plătește fata, acela o și dansează.”

Jukov Online a scris, la rândul său: „Grosu: 100 de milioane de euro de la UE vor fi direcționate pentru finanțarea presei, jurnalismului de investigație și ONG-urilor.” Canalul a citat declarația lui Grosu – „nu știu exact, dar sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă” – după care a prezentat presupusa destinație a celor 100 de milioane drept certitudine: „Acum măcar este oficial. Data viitoare când vi se va vorbi despre «jurnalism independent» și «ONG-uri independente», amintiți-vă pur și simplu de aceste 100 de milioane de euro.”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a preluat și el cifra. „Atât trebuie să cunoaștem! 100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS”, a scris Ceban. El a comparat cele „100 de milioane de euro” cu costurile unor proiecte de infrastructură și a afirmat că „acești bani se vor duce pe «experți și propagandiști PAS»”, numindu-i pe cei care se declară „liberi și independenți” „niște lipitori pe corpul Moldovei”.

Sputnik Moldova 2 a scris cu privire la „peste 100 de milioane de finanțare europeană pentru societatea civilă”, relatând despre solicitarea deputatului Alexandr Verșinin de a afla cine gestionează banii, după ce acesta a pornit de la premisa că suma ar exista separat de cei 1,9 miliarde de euro. Potrivit postării, Verșinin a cerut să afle „cine gestionează de fapt banii, după ce criterii sunt selectați beneficiarii – ONG-uri, mass-media și alte organizații – și dacă există o listă publică a celor care au primit deja finanțare.” Deputatul a solicitat inclusiv informații despre partea din cele „peste 100 de milioane” care ar fi fost deja cheltuită și cine ar fi primit banii.

KP Moldova și Первый в Молдове au revenit ulterior cu o altă postare intitulată „100 de milioane de euro pentru propagandă?”, susținând că „Grosu a confirmat că banii UE vor merge către presă, ONG-uri și jurnalismul de investigație”. „O sută de milioane de euro pentru sfera informațională pentru o țară atât de mică precum Moldova este deja o sumă”, au scris autorii, pentru a conchide: „Pentru compensații la gaz bani nu sunt, dar pentru propagandă – sunt.”

Canalul „Молдавский вагон” a afirmat și el că „aproximativ 100 de milioane de euro, echivalentul a circa 2 miliarde de lei, din fonduri europene sunt prevăzute pentru comunicare și cooperare cu societatea civilă”, susținând că informația „a fost confirmată de Igor Grosu”. „Deci, există de unde câștiga niște bani”, a comentat canalul.

Bogdan Țîrdea a revenit ulterior asupra subiectului: „2 miliarde de lei pentru propagandă? Igor Grosu a confirmat că 100 de milioane de euro (aproximativ 2 miliarde de lei) din fondurile europene vor fi direcționate către mass-media, jurnalismul de investigație și organizațiile neguvernamentale.” „Apare o întrebare firească: nu reprezintă aceasta o finanțare indirectă a PAS?” a adăugat el.

Numai că premisa de la care pornesc toate aceste postări – existența unui fond de aproximativ 100 de milioane de euro din Planul de Creștere destinat presei și ONG-urilor – este falsă.

Unde sunt, de fapt, „milioanele lipsă”

La o zi după ședința parlamentară, pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu o precizare privind structura financiară a Planului de Creștere.

Potrivit instituției, Planul de Creștere este structurat astfel: 1,5 miliarde de euro reprezintă suport bugetar sub formă de împrumut în condiții preferențiale, iar 520 de milioane de euro reprezintă componenta de asistență financiară nerambursabilă prevăzută la nivelul instrumentului european.

Din cei 520 de milioane de euro, Cancelaria de Stat a indicat 250 de milioane de euro pentru asistență tehnică destinată consolidării capacităților instituționale ale autorităților responsabile de implementarea reformelor și a angajamentelor de aderare la UE și 135 de milioane de euro – pentru proiecte de investiții finanțate prin Neighbourhood Investment Platform.

Alți 135 de milioane de euro reprezintă garanții și nu sunt transferați în conturile R. Moldova.

„Prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în R. Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul R. Moldova”, a precizat Cancelaria de Stat.

Documentele europene confirmă mecanismul. Regulamentul european care instituie Facilitatea de Reformă și Creștere prevede 520 de milioane de euro suport nerambursabil și maximum 1,5 miliarde de euro în împrumuturi. Din componenta de 520 de milioane însă, 135 de milioane sunt destinate constituirii unei rezerve pentru împrumuturi. Parlamentul European precizează explicit că aceste 135 de milioane sunt păstrate în bugetul UE drept garanție, iar suma maximă pusă efectiv la dispoziția R. Moldova prin Facilitate este de 1,885 miliarde de euro – 1,5 miliarde sub formă de împrumuturi și 385 de milioane sub formă de  suport financiar nerambursabil.

Așadar, simpla adunare a celor 1,5 miliarde de euro cu cele 520 de milioane produce o imagine înșelătoare, deoarece include și cele 135 de milioane păstrate la nivelul UE pentru garantarea împrumuturilor.

Regulamentul prevede, într-adevăr, și „sprijin pentru organizațiile societății civile și asistență tehnică” în cadrul componentei de suport complementar. Asta însă nu înseamnă că diferența de aproximativ 100 sau 135 de milioane de euro este destinată ONG-urilor sau presei. Nici Regulamentul, nici explicațiile instituțiilor europene nu prevăd un fond de „100 de milioane de euro pentru presă și ONG-uri”.

Delegația UE: 30 de milioane de euro, nu 100 de milioane, pentru societatea civilă și presa independentă

În contextul controverselor generate de cei „100 de milioane de euro”, Delegația UE la Chișinău a oferit un comentariu pentru Newsmaker.md, precizând că Planul de Creștere pentru R. Moldova include, într-adevăr, finanțare pentru sprijinirea societății civile și a presei independente, însă aceasta este de 30 de milioane de euro, nu de 100 de milioane. 

Potrivit Delegației UE, 135 de milioane de euro sunt destinați investițiilor prin Neighbourhood Investment Platform, 215,8 milioane de euro sunt alocați pentru asistența  tehnică în implementarea reformelor, 30 de milioane de euro sunt destinați continuării sprijinului pentru organizațiile societății civile și presa independentă, iar alți 4,2 milioane de euro acoperă cheltuielile tehnice și administrative necesare implementării Facilității.

Spatari: „Cazul arată că autoritățile trebuie să comunice mai clar toate componentele sprijinului european acordat R. Moldova”

Contactat de ZdG, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, afirmă că situația a pornit de la un răspuns inexact oferit în timpul audierilor și ulterior exploatat în scop politic.

Potrivit lui, în cadrul audierilor organizate periodic de Parlament privind implementarea agendei de integrare europeană, este posibil ca unele explicații oferite de raportori să nu fie întotdeauna exacte. Anume acest lucru s-a întâmplat și în cazul discuțiilor despre Planul de Creștere, spune Spatari. El susține că „un răspuns inexact oferit de raportoare a fost exploatat de opoziție pentru a tiraja informații false cu scopul de a inflama spiritele în societate.”

În opinia sa, „cazul arată că autoritățile trebuie să comunice mai clar toate componentele sprijinului european acordat R. Moldova, iar instituțiile media să verifice informațiile în surse oficiale, astfel încât să nu contribuie la răspândirea falsurilor promovate intenționat.”

Solicitat de ZdG pentru un comentariu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a evitat să răspundă.

Stas Madan: „E bine să nu lăsăm tot felul de oportuniști să crească prin minciună”

Economistul Stas Madan, expert al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, a explicat, la rândul său, de unde vine diferența dintre cifre. Potrivit lui, neînțelegerea pornește de la modul în care sunt prezentate componentele Planului de Creștere. Din pachet fac parte 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale și 520 de milioane de euro – asistență financiară nerambursabilă. Din această ultimă sumă, 250 de milioane sunt destinate asistenței tehnice pentru consolidarea capacităților instituțiilor care implementează reformele și angajamentele legate de aderarea la UE, iar 135 de milioane reprezintă granturi pentru proiecte de investiții finanțate prin Neighbourhood Investment Platform.

Expertul susține și el că alți 135 de milioane de euro sunt prevăzuți ca garanții și nu ajung în conturile R. Moldova. „Aceste fonduri sunt gestionate direct de Comisia Europeană și servesc la reducerea riscurilor pentru instituții financiare precum Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, astfel încât acestea să poată finanța mai ușor proiecte în R. Moldova.”

Madan compară mecanismul cu situația unui IMM care nu dispune de suficient gaj pentru a contracta un credit și beneficiază de o garanție care acoperă diferența. În mod similar, cele 135 de milioane nu sunt bani cheltuiți în R. Moldova, ci o garanție care poate facilita atragerea altor investiții.

Expertul subliniază că nu ar fi fost o problemă în sine dacă UE ar fi acordat 100 de milioane de euro societății civile. Problema este că în acest caz, informația, pur și simplu, nu este adevărată. „Nu era o problemă nici dacă 100 de milioane de euro veneau către societatea civilă. Avem destule organizații, pe diferite domenii, care puteau asigura alocarea eficientă a acestor resurse. Dar aceasta nu este adevărat și e bine să nu lăsăm tot felul de oportuniști să crească prin minciună”, subliniază Madan.

Totodată, expertul critică reacția autorităților, considerând că Guvernul ar trebui să intervină mult mai rapid și mai activ atunci când apar greșeli sau răspunsuri nesigure, mai ales atunci când este vorba despre un subiect atât de important precum Planul de Creștere.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.