R. Moldova vs R. Kazahstan: 35 de acorduri și 15 întrevederi bilaterale de nivel înalt în problemele CSI
În ultimele decenii, potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău, relațiile dintre R. Moldova și R. Kazahstan au fost întemeiate pe 35 de acorduri bilaterale, semnate în urma mai multor întrevederi la nivel de șefi de state, șefi de legislative și șefi de guverne, relaţiile diplomatice moldo-kazahe fiind stabilite în septembrie 1992.
La nivel de șefi de state, Vladimir Voronin a fost președintele care s-a întâlnit cel mai frecvent cu șeful statului Kazahstan, Nursultan Nazarbaev. Tot în perioada guvernării comuniste, septembrie 2003, Nazarbaev a întreprins o vizită oficială în R. Moldova.
În 2011, și președintele interimar, Marian Lupu, în cadrul Summit-ului CSI de la Duşanbe, a avut o întrevedere separată cu Nursultan Nazarbaev.
După o pauză de 8 ani, în luna mai 2019, preşedintele R. Moldova, Igor Dodon, a avut o întrevedere bilaterală cu Kassym-Jomart Tokaev, preşedintele R. Kazahstan, în cadrul ședinței Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, desfășurat la Astana.
Deocamdată, actuala președintă a R. Moldova, Maia Sandu, nu a avut pe agendă vreo întrevedere cu șeful statului Kazahstan.
La nivel de putere legislativă, Zinaida Greceanîi, în calitatea sa de șefă a Legislativului de la Chișinău, s-a întâlnit de 3 ori într-un singur an, 2019, cu Nurlan Nigmatulin, președintele Majilisului Parlamentului Republicii Kazahstan. Întrevederile au avut loc în cadrul forumului internațional „Dezvoltarea parlamentarismului”, desfășurat la Moscova, în cadrul reuniunii președinților Parlamentelor din țările Eurasiei și în cadrul ședinței Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI.
Alți șefi de Legislativ nu au avut întrevederi oficiale cu reprezentanții puterii legislative din Kazahstan.
Din 2005 până în 2020, șefii Guvernelor de la Chișinău, Vasile Tarlev, Zinaida Greceanîi, Vlad Filat, Chiril Gaburici și Ion Chicu au discutat în repetate rânduri cu șefii guvernelor din Kazahstan în special pe marginea problemelor legate de cooperarea în cadrul CSI.
Pe 15 noiembrie, 2021, în cadrul Consiliului șefilor de state membre ale CSI, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că R. Moldova este interesată și în continuare să consolideze și să dezvolte legăturile comerciale în cadrul CSI pe principii de egalitate și în condiții reciproc avantajoase.
Potrivit datelor MAEIE, în perioada ianuarie – noiembrie 2020, volumul comerțului moldo-kazah a constituit 69,9 mln. USD, inclusiv: exportul – 12,8 mln. USD şi importul – 57,1 mln. USD.
CSI a fost înființat în decembrie 1991 de către conducerile Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, Belarusiei și Ucrainei, prin semnarea Acordului privind înființarea Comunității Statelor Independente.
Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, R. Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului lui Șevardnadze. În august 2008, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI. În urma anexării Crimeii de către Rusia, în martie 2014, și Ucraina s-a retras din CSI. Deși au existat mai multe inițiative, inclusiv la nivel Legislativ, privind ieșirea din cadrul CSI și denunțarea Acordului de constituire a acestei comunități, R. Moldova rămâne membră a CSI.
