Expert: bazele de odihnă trebuie evaluate individual, iar statul trebuie să renunțe la administrarea directă a activelor recreative
Expertul economic Viorel Chivriga consideră că statul trebuie să renunțe la administrarea directă a activelor cu destinație exclusiv recreativă și să decidă soarta fiecărei baze de odihnă în funcție de valoarea sa economică și socială.
Potrivit expertului, ministerele și instituțiile publice care gestionează asemenea obiective nu au competențele necesare pentru administrarea unor active recreative. Declarațiile expertului au fost oferite în contextul investigației ZdG. ZdG a scris despre cheltuielile statului pentru bazele de odihnă, arătând că instituțiile publice de la care au fost obținute date cheltuie anual cel puțin 15 milioane de lei pentru întreținerea și gestionarea acestor obiective.
„Un minister de infrastructură, unul al justiției sau serviciul de informații nu au nicio competență în operarea unor active recreative”, afirmă Viorel Chivriga.
Expertul atrage atenția și asupra banilor cheltuiți de stat pentru întreținerea acestor obiective. Cele peste 15 milioane de lei cheltuite anual reprezintă, în opinia sa, un „cost de oportunitate”, deoarece resursele respective ar putea fi direcționate către domenii precum sănătatea, educația sau infrastructura.
Chivriga invocă drept exemplu baza de odihnă „Neptun”, gestionată de Serviciul de Informații și Securitate, care, prin intermediul Î.S. „Litoral”, ar fi transferat la buget doar 23 831 de lei în perioada 2017–2020.
Totuși, expertul spune că nu toate bazele de odihnă ar trebui privatizate. În proprietatea statului ar trebui păstrate activele care au o funcție socială sau medicală clară, în special centrele destinate copiilor, pensionarilor și persoanelor cu dizabilități.
În cazul unor asemenea obiective, privatizarea ar putea duce la creșterea costurilor și la limitarea accesului persoanelor vulnerabile, consideră expertul. Pentru activele care au potențial economic, dar necesită investiții, Chivriga vede drept soluții parteneriatele public-private sau concesiunile. El indică drept exemple baza „Sveazist” a Poștei Moldovei și baza „Aviator” a Aeroportului, care funcționează prin transmiterea în locațiune către operatori și generează venituri.
Expertul avertizează însă că nici privatizarea, nici parteneriatul public-privat nu reprezintă soluții în sine. „Orice tranzacție trebuie să fie transparentă, bazată pe o evaluare independentă și o licitație deschisă, cu publicarea contractelor. În caz contrar, există riscul ca problema risipei să fie înlocuită cu transfer de avere publică către privați conectați politic”, susține Chivriga.
În opinia expertului, întrebarea nu ar trebui să fie dacă toate bazele de odihnă trebuie sau nu privatizate, ci dacă statul are un motiv public pentru a deține fiecare activ în parte.
„Falsa dilemă este «privatizare DA / privatizare NU». Adevărata întrebare este dublă: statul are un motiv public să dețină acest activ anume? Dacă nu — iese din el. Dacă iese, o face transparent, la valoare corectă, printr-un singur administrator competent”, afirmă Viorel Chivriga.
Expertul concluzionează că lipsa unei politici clare privind aceste active face ca patrimoniul public să „continue să se piardă”.
