Când și cum va fi petrecut pe ultimul drum Regele Mihai?

Casa Regală a anunțat programul funeraliilor Regelui Mihai I al României, care s-a stins din viață la 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani, la reședința din Elveția.

„În ziua de sâmbătă, 16 decembrie, după scurta ceremonie religioasă și militară din Piaţa Palatului Regal, sicriul cu corpul neînsuflețit al Regelui Mihai va fi urcat pe un afet de tun şi va parcurge traseul până la Catedrala Patriarhală. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operațional. De asemenea, după slujba de înmormântare de la Catedrala Patriarhală, sicriul cu corpul neînsuflețit al Regelui Mihai va fi urcat într-o maşină mortuară, iar cortegiul funebru se va deplasa spre Gara Regală Băneasa. Sicriul cu corpul neînsuflețit al Majestății Sale Defuncte va fi transportat, apoi, de la Bucureşti la Curtea de Argeş cu Trenul Regal”, anunță Casa Regală, într-un comunicat de presă.

Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena. Majestatea Sa Regele Mihai a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947.

A urcat de două ori pe tronul României, prima dată la cinci ani, în 1927, și a doua oară în 1940. A trăit zeci de ani în afara țării sale, fiind considerat cel mai sărac rege din exil. A avut o relație complicată cu tatăl său. Una și mai complicată cu viața. Totuși, a sfidat cu demnitate vicisitudinile acesteia și a fost pe rând, fermier, pilot, agent de bursă. Așa, a reușit să-și întrețină familia și să o țină unită, cum și-ar fi dorit ca toți românii să fie uniți. 

Regele Mihai devine, la vârsta de șaisprezece ani, sublocotenent în armata română. După decesul Regelui Ferdinand din 1927 și urmare a renunțării Principelui Carol la statutul de Principe Moștenitor, Principele Mihai este proclamat Rege. Fiind minor, se instituie o Regență.

La 8 iunie 1930, Principele Carol revine în România și preia tronul. Mihai I primește titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, devine Rege.

Din 1944, Regele s-a opus instaurării autorității comuniste. În cele din urmă, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947. Exilul Regelui Mihai și a Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai și Regina Ana se mută la Lausanne și apoi în Anglia, unde locuiesc până în 1956.

Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina construiesc o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie. Familia Regală se întoarce  în Elveția în 1956.

Mai mulți ani la rând, de Crăciun şi Anul Nou, Regele transmite mesaje românilor la Europa Liberă, Vocea Americii şi BBC.

Din biroul său de la Versoix și, începând cu 2001, din cel de la București, Regele Mihai militează pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, notează familiaregala.ro

Regele a avut cinci fete și a spus că i se pare depășită mentalitatea că pe tron nu poate urca o femeie.

Inclusiv după 1990 i s-a interzis să revină în țară. Însă, la prima sa vizită în București, în 1992, un milion de oameni au ieșit pe străzi să-l întâmpine. Mai apoi, iarăși i s-a interzis să revină. Și-a redobândit cetățenia română pe 25 februarie 1997.

Într-un interviu acordat REL, Mihai I spunea:

„(…)Vestul e încă fascinat de Rusia, desigur, e o țară enormă și uneori occidentalii nu pun piciorul în prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui sa încerce sa aducă Basarabia înapoi în Europa. Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei, pentru că a fost parte a Europei.

Ideile și simțămintele mele în legătură cu anumite lucruri ar putea fi exprimate asa: se vorbește foarte mult despre iertare, care este bună din punct de vedere al moralei creștine. Exista însă anumite nuanțe și anumite poziții. Datoria mea, fie ca sunt încă sau nu regele în funcție al României, rămâne să am grijă de țara mea.  Ați amintit mai devreme că s-au purtat urât cu mine… Da, e adevărat. Și cât am fost departe, și după ce m-am întors. Dar aceasta este o problema personală, iar în chestiuni de ordin personal, poți ierta sau nu, e o decizie proprie. Dar, atunci când vezi ce au făcut unii din țara ta, poți ierta așa ceva? Eu, ca un creștin, consider că nu, nu poți. Zeci de milioane de oameni au fost practic distruși, au trecut printr-un iad absolut, iar dintr-o dată vine cineva și spune, ei bine, totul s-a sfârșit, sa uităm. Nu, sa nu uităm. Poporul evreu are un fel de rugăciune, cred că titlul ei e „Ne amintim.” Iar dacă poporul nostru și alte popoare vor ține minte [crimele comunismului], acela va fi un fel de a gândi perfect moral și pozitiv. Dar, e un lucru extrem de dificil după atâția ani, pentru ca îți pierzi simțul de orientare.

(…)Aceasta este dorința mea cea mai fierbinte pentru poporul roman: să fie unit și să se gândească la viitor. Nu numai la cel personal, deși și acela este important. Dacă ești parte din țara ta, trebuie să te pui în slujba țării“.

Regele Mihai I și-a construit, de-a lungul timpului, o reputație de taciturn. Pentru Rege, mai degrabă a vorbit atitudinea. Este descris de jurnaliștii care l-au intervievat ca fiind atent, grijuliu și timid. Soția i-a fost mereu alături.

Regina – umbra de pe peretele din faţa Regelui

De altfel, în ziua în care cuplul regal a sărbătorit 65 de ani de căsnicie, Principele Radu al României a notat: „Regele şi Regina sunt oameni cărora nu le plac destăinuirile, nici cuvintele meşteşugite. Deşi devotamentul lor pentru ţară şi pentru celălalt sunt evidente, Majestăţilor Lor nu le place ca acest lucru să fie descris ori elogiat. Ce este frumos la Regele Mihai I şi la Regina Ana, în afară de felul în care arată şi se manifestă la vârsta lor venerabilă, este sentimentul neclintit al amândurora că există un „mâine“.

În 2001,  Regele Mihai ține un discurs în Parlamentul României în care spune națiunii române că: „cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea”. 

Ambasada României la Chișinău va deschide o Carte de Condoleanțe în memoria Majestății Sale Defuncte Regele Mihai I al României.

Cetățenii R. Moldova care doresc să transmită mesaje de condoleanțe Familiei Regale, sunt așteptați la sediul Ambasadei României, la sediul din Strada București 66/1, în zilele de 15 și 16 decembrie 2017, în intervalele orare 10.00 – 12.00 și 14.00 – 16.00.

În data de 14 decembrie 2017, în aceleași intervale orare sunt așteptați reprezentanți ai instituțiilor publice centrale din R. Moldova, precum și membrii corpului diplomatic acreditat.

Guvernul României a decis declararea zilelor de 14, 15 și 16 decembrie 2017 zile de doliu național pe întreg teritoriul României.