Majoritatea parlamentară nu vrea să afle câți bani au fost recuperați din „miliardul” furat

Majoritatea parlamentară refuză și de această dată audierea șefiei Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Anticorupție la capitolul „furtul miliardului”. În ședința de joi, 12 iulie, a Parlamentului, socialiștii au propus chemarea în plen a conducătorilor celor două instituții pentru a raporta despre situația la zi privind activele recuperate de anchetă. Propunerea a fost susținută de PL, PLDM și PCRM, pe când democrații și deputații din Grupul Parlamentar Popular European au ignorat abordarea subiectului.

Deputații din fracțiunea PSRM au solicitat audierea în ședința de astăzi, 12 iulie, a Parlamentului, a audierilor la subiectul privind suma mijloacelor recuperate până la 1 iulie 2018, ca urmare a furtului din sistemul bancar.

„Au trecut patru ani de la acel vestit furt. De mai multe ori a fost procurorul general în plen ca să răspundă la anumite întrebări, referitor la investigațiile care se duc, însă, până în prezent noi nu cunoaștem unele detalii referitor la sumele mijloacelor bănești care au fost recuperate, ca urmare a acestor investigații. În ultima perioadă, în presă, se vehiculează mai multe întrebări referitor la unele active care au fost procurate pe baza acelor bani care au fost devalizați de la acele bănci. Se spune că asupra averii fostului prim-ministru se duc bătălii mari. Despre primaul de Orhei, de semenea, se spune în presă că și-a cumpărat avioane, după care le-a vândut”, afirmă socialistul precizând că Procuratura nu a întrerpins toate măsurile pentru a pune sub sechestru diferite active.

Vasile Bolea a menționat că recuperarea miliardului a fost pusă pe seama cetățenilor, iar în acest an din bugetul de stat urmează a fi alocate 800 de milioane de lei.

„Vreau să vă aduc la cunoștință că pentru pensionarii care au ieșit la pensie până în 1998, pentru majorarea pensiilor, trebuie 300 de milioane de lei, iar noi cu 800 de milioane dăm datoriile nu știu cui”, a punctat Bolea.

Susținerea pentru organziarea audierilor a fost exprimată de fracțiunile PLDM, PL și PCRM.

Comunistul Oleg Reidman a precizat că este necesară și audierea conducerii Bănci Naționale a Moldovei, iar liberal-democratul Iurie Țap a punctat că există mai multe semne de întrebare referitor la Strategia elaborată de CNA privind recuperarea banilor sustrași fraudulor de la cel trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, care nu ar fi în corespunderede cu cerințele Memorandumului de Înțelegere dintre Moldova și UE.

Inițiativa nu a întrenit decât 39 de voturi, pe când pentru a fi organizate audieri erau necesară susținerea a cel puțin 43 de deputați.

O încercare de a aduce în fața parlamentarilor șefia PA, CNA și BNM a eșuat la 21 iunie, când, la fel, majoritatea parlamentară a refuzat să audieze rezultatele anchetei și strategia privind recuperarea „miliardului”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *