R. Moldova, obligată să achite peste 11 mii de euro unei femei al cărei arest „nu a fost justificat de o suspiciune rezonabilă că ea ar fi comis infracţiunea incriminată”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a acordat 9 750 de euro pentru prejudiciul moral și 1 500 de euro pentru costuri și cheltuieli unei femei din R. Moldova al cărei arest preventiv nu a fost justificat de o suspiciune rezonabilă că ea ar fi comis infracţiunea incriminată”.

În faţa Curţii, reclamanta a invocat încălcarea drepturilor sale garantate de Articolele 3, 5 §§ 1, 3 și 4 din Convenţie din cauza adoptării unor decizii abuzive cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv în privința sa timp de circa un an, deși ea invocase lipsa unei suspiciuni rezonabile în comiterea infracțiunii imputate ei de falsificare a documentelor bancare, în calitate de fostă angajată a unei bănci. De asemenea, reclamanta s-a plâns că cererile ei habeas corpus au fost examinate cu întârzieri nejustificate.

Pe 20 ianuarie 2017, reclamanta a fost reţinută, având statut de bănuită, într-un dosar privind abuzul de serviciu săvârşit de administratorul unei bănci, în cadrul căreia activa. Ulterior, a fost învinuită de escrocherie. Prin încheierea din 21 ianuarie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a admis demersul procurorului de aplicare a arestului preventiv pe un termen de 30 de zile în privinţa reclamantei, invocând existenţa unei suspiciuni rezonabile de implicare a reclamantei, în calitate de angajată a unei bănci, în emiterea ordinelor false de plată.

În februarie 2017 procurorul a înaintat un demers de prelungire a arestului preventiv pe un termen de 30 zile, invocând anumite probe administrate în cadrul urmăririi penale, inclusiv la declaraţiile din cadrul audierii a unuia dintre avocaţii băncii, care ar fi confirmat implicarea reclamantei în acţiunile care îi erau imputate. Demersul a fost admis.

Reclamanta a depus recurs împotriva acestei încheieri, invocând, printre altele, încălcarea Articolul 5 § 4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. La 27 februarie 2017 Curtea de Apel Chişinău a respins recursul. Arestul preventiv al reclamantei a fost prelungit în perioada martie – decembrie 2017.

În ianuarie 2018 reclamanta a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de opt ani şi șase luni.

Procurorul general învestit în 2019 a declarat că mai multe dosare penale au fost instrumentate politic și că multe persoane au fost condamnate ilegal, printre care şi reclamanta. În martie 2020 procurorul general a decis inițierea unei proceduri de revizuire a condamnării reclamantei și a dispus suspendarea executării pedepsei acesteia. Reclamanta a fost eliberată din detenţie pe 25 iunie 2020.

CEDO a constatat o încălcare a Articolului 5 § 1 din Convenție, din motiv că arestul preventiv al reclamantei, în perioada 21 ianuarie 2017 – 3 ianuarie 2018, nu a fost justificat de o suspiciune rezonabilă că ea ar fi comis infracţiunea incriminată. Totodată, CEDO a constatat o încălcare a Articolului 5 § 4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.