Un fost președinte al Judecătoriei Chișinău a depus o cerere de accelerare a procedurii de examinare a admisibilității unui recurs în procesul cu CSM. Ce au decis magistrații CSJ
Radu Țurcanu, fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, în privința căruia în mai 2022 Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat acordul la pornirea urmăririi penale, a depus o cerere de accelerare a procedurii de examinare a admisibilității recursului împotriva unei hotărâri a Curții de Apel Chișinău. Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins însă solicitarea, pe motiv că „nu există pericol de încălcare a termenului rezonabil de judecare a cauzei”. Încheierea a fost emisă pe 13 iulie 2023 și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.
Pe 10 mai 2022, plenul CSM a eliberat acordul pentru pornirea urmării penale în privința judecătorului Radu Țurcanu, la solicitarea fostului procuror general interimar Dumitru Robu. Peste două săptămâni, Țurcanu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva CSM, contestând hotărârea. Pe 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată cererea depusă de către Radu Țurcanu. Ulterior, fostul președinte al Judecătoriei Chișinău a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel.
Pe 16 mai 2023, cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Țurcanu împotriva CSM a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, judecătoarei Aliona Miron, iar ședința de judecată pentru examinarea admisibilității recursului depus de fostul președinte al Judecătoriei Chișinău a fost fixată pentru data de 4 octombrie 2023. Pe 7 iulie 2023, Radu Țurcanu a depus o cerere de accelerare a procedurii de examinare a admisibilității recursului, însă magistrații CSJ au respins-o.
Judecătorii CSJ își motivează decizia prin faptul că ședința pentru examinarea admisibilității recursului depus de Țurcanu împotriva hotărârii din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost stabilită „în cel mai proxim termen, ținând cont de sarcina de lucru și agenda judecătorilor care fac parte din completul de judecată”.
„(…) Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, din actele cauzei că actul judecătoresc contestat cu recurs a fost emis la 27 februarie 2023, iar dosarul a parvenit la Curtea Supremă de Justiție la 18 aprilie 2023 și a fost repartizat judecătorului Aliona Miron, la 16 mai 2023. Potrivit informației de pe site-ul Curţii Supreme de Justiţie, www.csj.md, compartimentul agenda şedinţelor de judecată, pentru data de 04 octombrie 2023, ora 09:00 a fost fixată şedinţa de judecată privind examinarea admisibilității recursului depus de Radu Țurcanu (…). Din cele relatate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiţie constată că nu există pericol de încălcare a termenului rezonabil de judecare a cauzei”, se spune în decizia instanței.
Cauza penală în care este vizat fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de serviciu, a fost clasată la sfârșitul lunii octombrie 2022. O lună mai târziu, aceasta a fost redeschisă după ce magistrata Vasilisa Muntean de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și asistenta judiciară din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Victoria Roșca, au depus o contestație.
CSM a aprobat, în septembrie 2020, lista angajaților instanțelor de judecată care s-au infectat cu COVID la locul de muncă. Lista era compusă din 65 de persoane care urmau să primească indemnizații de 16 mii de lei. Radu Țurcanu este suspectat de procurori că, în perioada anului 2020, atunci când deținea funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, a redistribuit altor persoane decât cele incluse în lista aprobată de CSM, mijloacele bănești alocate în calitate de indemnizație unică angajaților Judecătoriei Chișinău care au contactat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
În luna octombrie 2021, ZdG a scris că, în iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun.
Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare.
