Avere, dosare, integritate. Cine sunt cei șapte magistrați care doresc promovarea la CSJ – Ziarul de Gardă
  • Avere, dosare, integritate. Cine sunt cei șapte magistrați care doresc promovarea la CSJ

    Avere, dosare, integritate. Cine sunt cei șapte magistrați care doresc promovarea la CSJ
    12 octombrie 2021 | 10:01

    Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

    Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Casă de milioane, mașină de lux și o pensie mai mare decât salariul

    Nelea Budăi locuiește, împreună cu soțul, Boris Budăi, într-un imobil „de milioane” amplasat în sectorul Buiucani. Casa a fost construită pe un teren cu suprafața de cinci ari, cumpărat de familia sa în 2001, de la Primăria Chișinău și a fost dată în exploatare în 2012. În perioada în care familia sa a procurat terenul și a construit casa, Nelea Budăi activa deja la Curtea de Apel. În 2002, familia Budăi a procurat și terenul din vecinătate, tot ce cinci ari. În decembrie 2012, terenul a fost donat fiului lor, Artur Budăi. Cu licență de avocat din 2014, Artur Budăi este angajat în iulie 2020 în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Chișinău.

    În 2020, familia Budăi a procurat cu 846 mii de lei un automobil nou, Toyota Land Cruiser Prado 150. În același an, potrivit declarațiilor de avere și interese personale, familia Budăi a obținut venituri în sumă de 1,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani i-a încasat Nelea Budăi, din pensie, – 425 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Pensia magistratei este mai mare decât salariul său, ea declarând pentru 2020 venituri salariale de aproape 320 mii de lei. 

    Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 141 mii de lei în 2020, echivalentul a aproape 12 mii de lei lunar. 

    Imobilul din sectorul Buiucani în care locuiește magistrata Nelea Budăi, împreună cu soțul, Boris Budăi.

    Pe lângă casă și mașină, familia Budăi deține alte 5 ha de terenuri agricole, dar și alte două case de locuit, primite de soțul său drept moștenire. În 2020, familia Budăi a împrumutat 15 mii de euro, echivalentul a 300 mii de lei de la o oarecare Zinaida Cuznețov. Banii au fost împrumutați fără dobândă și urmează să fie rambursați în 2021. 

    Într-un comentariu pentru ZdG, Nelea Budăi a precizat că familia sa a construit casa din economii, din 2001 până în 2012, când a fost recepționată. 

    „Veniturile mele și ale soțului pe parcursul a 11 ani acoperă cheltuielile suportate la construcția casei. Terenul adiacent, de care întrebați, a fost procurat de la vecina care îl vindea de urgență, prin contractul de vânzare-cumpărare din 6 decembrie 2002 la preț de 29185 lei. Ulterior, în urma contractului de donație din 28 decembrie 2012, proprietar al terenului a devenit fiul nostru. Aceste bunuri imobile, cât și celelalte, sunt declarate în fiecare an, iar declarațiile fiind verificate constant de organele de resort și abateri nu au fost depistate. Suma de 15 mii de euro, am împrumutat-o în 2020 pentru schimbul automobilului de către soț, de la prietena de familie, (C.Z.), cu care ne cunoaștem de 9 ani, avem deplină încredere unii în alții și ajutându-ne la necesitate. Nu urmărim niciodată scopuri meschine, decât bunele relații omenești”, se precizează în comentariul magistratei. 

    Figurează în cel puțin 12 dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO

    În iunie, curent, Nelea Budăi a împlinit 31 de ani de când este judecătoare. Ea a fost numită magistrată la Judecătoria raionului Lenin din Chişinău, în iunie 1990. În 2000, a fost numită, prin transfer, la Curtea de Apel, iar în 2013 a fost aleasă vicepreședintă a acestei instanțe, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte, când fusese evaluată de către Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. 

    Nelea Budăi

    În iulie 2019, Nelea Budăi a fost evaluată de două ori de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), o dată pentru activitatea de judecătoare și a doua oară pentru activitatea de vicepreședinte de instanță, primind calificativul „excelent”. Membrii Colegiului au constatat că, în perioada verificată, 2016-2019, judecătoarea nu a figurat în proceduri disciplinare și hotărâri prin care statul a fost condamnat la CtEDO. În cadrul evaluării ordinare precedente, din 2016, s-a constatat că numele magistratei figura într-o cauză pierdută de R. Moldova la CtEDO, pentru violarea articolului opt din Convenție (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Totuși, Colegiul nu a găsit „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizaționale în activitatea judecătorului, fiindu-i recomandată studierea mai aprofundată a jurisprudenței CtEDO”. 

    La evaluarea ordinară din 2013, membrii Colegiului de Evaluare, bazându-se pe datele oferite de agentul guvernamental, au constatat că numele judecătoarei figura în alte șapte dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. Într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice (CRJM) se constatată că numele judecătoarei Budăi figurează în cel puțin 12 cauze pierdute de R. Moldova la CtEDO, „unele destul de grave, pentru care R. Moldova a achitat cel puțin 129,276 EURO”. „Printre acestea se includ încălcări destul de grave, care denotă fie o nevoie de îmbunătățire a aplicării standardelor europene de protecție a drepturilor omului, fie o atitudine părtinitoare în favoarea statului”, remarcă CRJM.

    Cauze CtEDO în care figurează numele judecătoarei Budăi

    „Spre exemplu, în cauza Popov (2) c. R. Moldova (2005) s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului deoarece CA a casat hotărârea irevocabilă, după șapte ani, privind retrocedarea unui imobil în folosul reclamantului (a încercat să recupereze casa părinților săi, naționalizată de autoritățile sovietice). În cauza PPCD c. R. Moldova (2006), CtEDO a constatat încălcarea libertății la asociere, deoarece în 2002 Ministerul Justiției a suspendat activitatea PPCD pentru organizarea unor întruniri pașnice, iar CA Chișinău a refuzat anularea suspendării. În cauza Balan c. R. Moldova (2008) s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate a reclamantului, deoarece autoritățile naționale au utilizat o fotografie făcută de reclamant la emiterea buletinelor de identitate, fără a avea acordul acestuia, iar instanțele judiciare, inclusiv CA Chișinău, nu i-au oferit compensații pentru încălcarea respectivă”, punctează CRJM. 

    „În cauza G.B. și R.B. contra R. Moldova (2012), a fost constatată încălcarea dreptului la viață privată deoarece judecătorii naționali nu au acordat compensații suficiente, fără o motivare adecvată, reclamanților, un cuplu care s-a plâns de sterilizarea soției de către un medic într-un spital de stat, fără acordul ei și fără a o informa despre aceasta. În cauza Eremia c. R. Moldova (2013), CtEDO a constatat violarea art. 3 (interzicerea torturii), 8 (respectarea vieții private) și 14 (interzicerea discriminării) deoarece autoritățile naționale, inclusiv CA Chișinău, deși aveau suficientă informație, nu au luat măsuri eficiente pentru a proteja reclamantele de violența domestică, aplicată de soț/tată, care era polițist. În cauza Melnic c. R. Moldova (2019), s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CA Chișinău nu a motivat acceptarea unei cereri depuse de o primărie în afara expirării termenului de prescripție”, remarcă CRJM.

    Judecătoarea a comentat și a analizat mai multe cauze pierdute la CtEDO, în care figurează numele său

    În comentariul pentru ZdG, Nelea Budăi a făcut mai multe precizări cu privire la cauzele pierdute la CtEDO în care figurează numele său.

    Cu referire la publicația, precum că „am nedreptățit o femeie sterilizată chirurgical din greșeala medicilor, ulterior fiind despăgubită de CtEDO”, menționez că, la 21 martie 2007, G.B. și R.B. au depus cerere de chemare în judecată către Spitalul raional Ștefan Vodă, intervenient accesoriu Bujujan Andrei, solicitând recuperarea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 18 septembrie 2007, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Spitalul raional, în beneficiul G.B. prejudiciul moral de 5000 lei, iar în beneficiul R.B – prejudiciul moral de 1000 lei. A fost încasat de la Spitalul raional în beneficiul reclamantelor și prejudiciul material – 1119 lei. Prin decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008, apelul declarat de către G.B. și R.B. a fost admis cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, încasarea de la Spitalul raional în beneficiul apelantelor-reclamante a câte 10 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu obligarea Spitalului de a o asigura pe G.B. zilnic, până în 2020, cu medicamentul „rigevidon” și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe privind încasarea prejudiciului material de 1119 lei. 

    La 24 septembrie 2008, CSJ a respins recursul G.B. și R.B, menținând decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008. Astfel, decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008 este perfect legală și favorabilă apelantelor-reclamante. Despăgubirea ultimelor prin hotărârea CtEDO cu 12 mii de euro, nu înseamnă că instanța de Apel „a nedreptățit” reclamantele. La compensații insuficiente se atribuie și alte hotărâri CtEDO cum ar fi,  Ciolacu v. R. Moldova nr.22400/13, Ipate v. R. Moldova nr.5131/10”, precizează judecătoarea Budăi. 

    Comentariul integral al magistratei Budăi cu referire la hotărârile CtEDO în care figurează numele său

    „Cauza Lari v. R. Moldova nr.23589/14 în care reclamanta se plângea de durata excesivă a procesului civil pe care îl inițiase, 6 ani și  9 luni în fața a trei nivele de jurisdicție, nu este relevantă pentru instanța de Apel, deoarece cererea de chemare în judecată a dnei Lari V. a fost respinsă în prima instanță cu menținerea acestei hotărâri de către CSJ, pe când instanța de Apel a admis apelul apelantei-reclamante cu admiterea cererii de chemare în judecată”.

    Cauza Macovei și alții v. Moldova /nr.19253/03, 17667/03,31960/03, 19263/03 17695/03 și 31761/03, în care Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenție și art.1 din protocolul nr.1 la Convenție din cauza lipsirii de efecte a hotărârilor judecătorești privind obligarea Companiei QBE ASITO să execute contractele de asigurare cu pensie suplimentară prin admiterea ulterioară a cererii QBE ASITO  de reziliere a acestor contracte pe motiv de hardship, se atribuie la Plenul CSJ din 11 martie 2002 care a admis demersul în interesul legii al procurorului general și nu este relevantă pentru instanța de Apel.

    Prima condamnare a Moldovei pentru admiterea cererii de revizuire a avut loc în cauza Popov 2 v. Moldova nr.19960/04, cauză relevantă instanței de Apel în perioada când Codul de procedură civilă prevedea întocmirea doar a dispozitivului hotărârii judecătorești, hotărârea CA Chișinău intrând în vigoare prin neapelare, iar cererea de revizuire, depusă peste 6 ani, se întemeia pe argumentul precum că nu acel număr de imobil a fost retrocedat în folosul reclamantului, fiind anexat în Monitorul Oficial de până la data adoptării hotărârii judiciare. Verificarea argumentului invocat în cererea de revizuire putea avea loc numai în urma admiterii revizuirii și reexaminării fondului cauzei, deoarece hotărârea judecătorească era în dispozitiv, fără motivare, lucru care a și avut loc. Finalmente, CtEDO a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice, fapt ce a condus la condamnarea pentru încălcarea art.6 $ 1 din Convenție și a art.1 din Protocolului 1 la Convenție.

    Nu se neagă și celelalte hotărâri CtEDO: PPCD v. Moldova nr.28793/02 în care Curtea a constatat încălcarea art.11 din Convenție din cauza suspendării activității PPCD între 18 ianuarie și 8 februarie 2002 pentru organizarea unor întruniri pașnice neautorizate de Primăria Chișinău, la care au participat minori, Cazacu vs. R. Moldova nr.40117/02, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru neîncasarea de către instanțele naționale a indemnizației de concediere în beneficiul reclamantului, Flux și Samson v. Moldova, nr.28700/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.10 din Convenție pentru obligarea ziarului să publice dezmințire și să plătească compensație ex-ministrului Construcțiilor, pentru publicarea unui articol, Balan v. Moldova, nr.19247/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 la Convenție din cauza respingerii cererii reclamantului de acordare a compensației pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, în urma folosirii fotografiei făcute de reclamant, în calitate de fundal pentru buletinele de identitate, Eremia v. Moldova nr.3564/11, în care Curtea a constatat încălcarea art.3, 8, și 14 coroborat cu art.3 din Convenție într-un caz de violență în familie când a  fost anulată ordonanța de protecție din 09.12.2010,  Melnic v. Moldova nr.46351/08, în care Curtea a constatat încălcarea art.6 din Convenție și art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru admiterea unei acțiuni după expirarea termenului de prescripție de trei ani.

    Cu toate acestea, țin să menționez, că condamnările la CtEDO, până a fi calificate de organele competente ca fiind abateri disciplinare, nu pot fi considerate ca factori de risc la promovarea în funcție, or, acestea ca fapt în sine, nu pot fi calificate ca activități contrare intereselor funcției publice sau acțiuni realizate în detrimentul R. Moldova, autorităților publice, societății, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

    A atacat în instanță hotărârea CSM prin care nu a fost promovată la CSJ

    Nelea Budăi a candidat și în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători. 

    În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad. 

    21 de plângeri examinate în ultimii șase ani. Toate au fost considerate neîntemeiate

    În ultimii șase ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătoarei a figurat în cel puțin 21 de plângeri, examinate de către Colegiul Disciplinar, toate fiind însă respinse ca neîntemeiate. Judecătoarea a fost vizată în mai multe articole de presă, ea fiind implicată și în luarea unor decizii catalogate drept dubioase. În 2012, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a adresat la CSM, invocând admiterea de către instanţa de judecată a unor probe presupus false şi majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat „Moldtranselectro” Chişinău de către SC „Termoelectrica” SA Bucureşti la examinarea unei cauze civile. Dosarul era în gestiunea judecătoarelor Nelea Budăi și Nina Traciuc. CSM, însă, a refuzat să examineze demersul SIS pe motiv că dosarul era pe rol, iar „aprecierea acţiunilor judecătorilor Nelea Budăi şi Nina Traciuc ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiţiei”. 

    Nelea Budăi a făcut parte din completul de judecători care, în noiembrie 2016, a menţinut decizia Judecătoriei Buiucani prin care Agenţia Proprietăţii Publice a fost obligată să-i vândă la preț normativ unei firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc un teren de 1,17 ha de pe teritoriul Moldexpo, care aparținea statului.  

    ZdG a scris anterior că Nelea Budăi este în relații de afinitate cu o magistrată de la CSJ, Ala Cobăneanu. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit anterior de CSJ am fost informați că judecătoarea Budăi nu este rudă cu Cobăneanu, dar că aceasta se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu. 

    Cum comentează judecătoarea articolele de presă în care a fost vizată

    În același comentariu pentru ZdG, Budăi s-a referit și la articolele de presă în care a figurat, de-a lungul anilor, numele său, în care îi erau aduse diverse acuzații.

    „În publicațiile anterioare s-a menționat că vicedirectorul SIS a depus în 2012 o sesizare  la CSM, precum că aș fi administrat în dosarul Moldtranselectro-Termoelectrica careva acte false, fapt ce ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova față de compania românească, iar CSM, la 18 decembrie 2012, ar fi constatat că dosarul civil este în examinare și verificarea celor invocate ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiției. În acest context, menționez că fondul cauzei fusese examinat nu de instanța de drept comun a CA, ci de Judecătoria economică de circumscripție, în urma lichidării căreia cauzele au fost transmise instanței noastre. Fiindu-mi repartizată spre examinare cererea de revizuire asupra încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție, la care revizuentul a anexat noile înscrisuri în baza cărora a solicitat anularea încheierii contestate cu revizuirea cauzei, CA Chișinău prin încheierea din 23 mai 2013 a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SC „Termoelectrica” SA împotriva încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 22 iunie 2010 prin care s-a înlocuit partea SC „Termoelectrica” SA cu SC „Titan Total Grup” SRL în raportul stabilit prin încheierea CA Economice din 1 noiembrie 2005 în rezultatul cesiunii de creanțe. Încheierea dată a fost menținută de CSJ prin decizia din 18 septembrie 2013. Astfel, învinuirile aduse sunt nu altceva decât insinuări. Nu există careva acte juridice, precum că actele administrate în procedura de examinare a cererii de revizuire sunt false”, a punctat Budăi. 

    „Cu referire la faptul precum că eu, participînd la examinarea cauzei civile ÎCS „Finpar Invest” SRL, aș fi obligat APP să încheie contract de vînzare-cumpărare asupra unui teren aferent de la Moldexpo,  atrag atenția că decizia pronunțată de completul nostru din 24 noiembrie 2015 care este publică, nu se referă la fondul cauzei. Instanța a examinat cauza nu în ordine de apel, ci de recurs într-o perioadă când art.309 CPC era abrogat, iar modificările efectuate la art. 426 CPC au fost intrate în vigoare la 28 aprilie 2017. Astfel, recursul declarat de publicistul Voznoi Vitalii, care nu este participant la proces, dar a contestat refuzul instanței de fond privind înregistrarea video a ședinței, a fost respins ca inadmisibil. Prin urmare, învinuirile aduse, precum că aș fi participat la împroprietărirea dlui V. Plahotniuc cu careva lot de teren, sunt aberante”, susține Nelea Budăi. 

    „Nici într-o cauză nu am admis presiuni și influențe străine asupra soluției instanței de judecată. Drept exemplu poate servi cazul mediatizat SRL „Basconslux” către Ministerul Finanțelor, SA „Stadionul Republican” cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză cu încasarea sumei de 8 044 108,68 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 6 152 641 lei, cererea în judecată fiind admisă de prima instanță, anulată și respinsă de instanța de Apel, după examinarea recursului, CSJ a casat decizia instanței de Apel și a menținut hotărârea primei instanțe”, a precizat Nelea Budăi. 

    În finalul mesajului, magistrata a menționat: „nu cred că voi mai candida la CSJ”, fără a indica alte detalii.

    Casa de milioane a judecătorului Teleucă, încă neînregistrată la Cadastru

    Stelian Teleucă locuiește într-un imobil construit de familia sa în ultimii ani pe un teren de 7 ari de pe strada Dragomirna din Chișinău, cumpărat în 2012. Deși în declarațiile de avere și interese judecătorul indică faptul că imobilul ar valora 0 lei, în realitate, costă câteva milioane, fiind deja aproape gata. Casa nu este încă dată în exploatare, nefiind înregistrată la Cadastru, dar la fața locului există mai multe semne că familia judecătorului deja locuiește în ea. În apropierea casei, am găsit un automobil BMW X1, declarat de judecător.

    Solicitat de ZdG, Stelian Teleucă a precizat că imobilul e construit în temeiul autorizației de construcție eliberate de Primăria Chișinău în 2014 și că „la construcția casei au fost utilizate surse financiare acumulate pe parcursul anilor, inclusiv din activitatea de jurist superior la BC „Victoriabank” SA, unde am fost angajat o perioadă de aproape 10 ani, din creditele bancare contractate, ultimul în sumă de 425 mii de lei, scadent în 2036, vânzării apartamentului părinților contra sumei de 900 mii de lei în 2015 și vânzării apartamentului obținut prin ipotecă contra sumei de 639,4 mii de lei în 2016”. 

    Imobilul de pe strada Dragomirna din Chișinău, în care locuiește familia magistratului Teleucă.

    Judecătorul menționează că „venitul total declarat, împreună cu venitul soției, pentru anul 2020 provenit din salariile de bază, activitate didactică, pensii și indemnizații, vânzări de bunuri, remitențe, este de 701,8 mii de lei și 5 mii de euro, ceea ce constituie în mediu 67,2 mii de lei pe lună”. „Proveniența surselor financiare menționate, inclusiv investite în construcția casei, precum și însuși construcția, sunt reflectate în declarațiile de avere și interese personale depuse anual. La construcția casei de locuit au fost investite aproximativ 1,45 milioane de lei. La momentul actual casa nu este finalizată, nu este racordată la rețeaua de gaze și canalizare, însă am decis să locuim cu familia în casa respectivă pe motiv că, nici eu, nici soția, nu posedăm altă locuință”, a precizat magistratul. 

    Ar fi vândut apartamentul cumpărat la preț preferențial cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat

    Stelian Teleucă

    Stelian Teleucă a vândut anul trecut un automobil BMW 328i cu 200 mii de lei și a achiziționat un alt automobil de aceeași marcă – BMW 520, fabricat în 2012, plătind aceeași sumă de bani. Magistratul mai deține un BMW X1, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, o remorcă, fabricată și cumpărată în 2019 și o motocicletă Can-Am. 

    Magistratul a cumpărat și ulterior a înstrăinat un apartament de 89 m.p. în blocul din strada Ceucari, destinat judecătorilor, la prețuri preferențiale. Judecătorul a investit în el începând cu 2014, primind cheile în aprilie 2017. Peste o lună și jumătate l-a vândut, obținând 639 de mii de lei, echivalentul a 31 de mii de euro (la cursul leu/euro din perioada tranzacției), potrivit declarației sale de avere și interese. 

    Un calcul simplu arată că judecătorul ar fi vândut locuința cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat, adică exact la prețul cu care a cumpărat-o, mult sub cel de piață. În 2015 și 2016, judecătorul a contractat și două datorii: una de la MAIB, în valoare de 425 de mii de lei și alta de la mama sa, Valentina, în sumă de 90 de mii de lei, urmând să le ramburseze până în 2035 și 2036. 

    Cercetat disciplinar după un articol al ZdG, dar nepedepsit

    Stelian Teleucă este judecător din 2006. A activat inițial la Judecătoria Botanica, iar în 2014 a fost promovat la CA Chișinău. În 2014, 2017 și 2020 acesta a fost evaluat de către CEPJ cu „foarte bine” și „excelent”. Nu există informații despre hotărâri ale CtEDO în care statul să fie condamnat în urma unor decizii luate de Stelian Teleucă la Judecătoria Botanica sau CA Chișinău. 

    În anii 2015-2021, numele judecătorului Stelian Teleucă figurează în 13 hotărâri ale Colegiului Disciplinar, în toate constatându-se că plângerile depuse pe numele judecătorului au fost neîntemeiate. Una dintre sesizări are la bază un articol de ZdG, „Terenuri publice de zeci de milioane, împărțite de trei magistrați și un executor judecătoresc”, publicat în februarie 2015. Constatam atunci că un executor judecătoresc, în temeiul unei încheieri judiciare suspecte, şi-a atribuit rolul de autoritate publică locală, organizând licitaţii de comercializare a terenurilor publice. De obicei, licitaţiile erau anunţate într-un ziar cu tematică creştină, fiind câştigate de firme necunoscute, cu interese în construcţii, fondate „la pachet”. Doi magistraţi de la Judecătoria Botanica, printre care și Stelian Teleucă, au calificat ca fiind legale licitaţiile, astfel că mai multe terenuri publice au fost trecute în proprietate privată, fără acordul municipalității. Colegiul Disciplinar, sesizat de Ion Păduraru, pe atunci secretar general al aparatului președintelui, nu a constatat abateri în acțiunile magistratului.

    Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecători care l-a achitat pe fostul deputat Constantin Țuțu în dosarul crimei din Codrii Orheiului. Prin decizia din decembrie 2019, CSJ a casat decizia CA și a dispus rejudecarea cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de Apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecință propunerea unei concluzii premature și nemotivate.

    Anterior, completele din care a făcut parte Teleucă au emis și alte hotărâri, fiind achitați mai mulți judecători, un executor judecătoresc implicat în Laundromat și o parte din figuranții din dosarul corupției de la FISC, în care se afla și un fost șef al instituției, Nicolae Vicol. 

    Avere modestă și încercări eșuate de a promova

    Svetlana Garștea-Bria deține în proprietate un apartament obținut prin moștenire încă în 2003 și ¼ din alt apartament, privatizat în 1998. Ea indică în declarația sa de avere și interese pentru 2020 că are în posesie și un garaj, care nu este dat în exploatare. Judecătoarea nu indică faptul că ar deține vreun automobil, dar raportează o datorie în valoare de 2,3 mii de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2022, fără dobândă. Judecătoarea a ridicat, în 2020, un venit din salariu în sumă de 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar) și o pensie de 110 mii de lei (9 mii de lei lunar). 

    Svetlana Garștea-Bria este judecătoare din 1994 și a activat doar la Judecătoria Chișinău. De-a lungul anilor, a participat și la alte concursuri din justiție, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. 

    În 2014, ea a candidat la funcția de vicepreședinte a Judecătoriei Botanica. Deși a avut un punctaj mai mare decât contracandidatul său, Radu Țurcanu, nu a fost promovată. În ultimii trei ani, Garștea-Bria a solicitat de trei ori promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară, fiind evaluată de către Colegiul pentru Selecție și Cariera Judecătorilor. 

    O procedură disciplinară încheiată cu „avertisment”

    Conform informațiilor de pe site-ul CSM, începând cu 2014, numele judecătoarei a figurat în opt hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. Într-un singur caz, în ianuarie 2015, judecătoarea a fost sancționată cu avertisment după ce s-a constatat că a emis consecutiv trei încheieri privind asigurarea acțiunii, chiar și după casarea lor de către instanța ierarhic superioară. În iunie 2015, CSJ a respins contestația depusă de magistrată și a menținut sancțiunea disciplinară. 

    În 2018, judecătoarea a depus o plângere la CSM, invocând „repartizarea inechitabilă a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), or, în 2016-2017, i s-au repartizat dosare în timpul aflării în concedii medicale și de odihnă, fapt ce a creat un volum exagerat de dosare în procedură” și a dus la „imposibilitatea examinării cauzelor aflate în procedură, conform termenelor legale, ceea ce s-a reflectat negativ în darea de seamă și a provocat adresarea părților la CSM în legătură cu tergiversarea examinării cauzelor”. CSM a luat act de demersul judecătoarei, dar a precizat că „argumentele invocate nu s-au confirmat”. 

    În 2013, 2016, 2018 și 2020, Svetlana Garștea-Bria a fost evaluată de către CEPJ. În trei cazuri, a primit calificativul „bine”, iar în 2020 a primit calificativul „foarte bine”. La evaluarea din 2018, membrii Colegiului au constatat că există o hotărâre CtEDO ( „Savca c. Moldovei”, 15 martie 2016), în care figurează Svetlana Garștea-Bria. În urma acestei hotărâri, statul a fost condamnat pentru detenție ilegală și condiții inumane de detenție. 

    În 2016, i-a dat dreptate surorii ministrului de atunci al Justiției, într-un litigiu financiar

    ZdG a scris în 2016 că judecătoarea Garștea-Bria a fost cea care a admis pretențiile Marianei Tăbuică, sora ministrului Justiției din acea perioadă, Vladimir Cebotari. Ea a dispus încasarea din conturile ÎS „Moldatsa”, unde Tăbuică a fost angajată din noiembrie 2013 până în octombrie 2015, a sumei de 415,65 mii de lei. Dintre aceștia, 342,3 mii de lei reprezentau salariul pentru perioada absenței de la locul de muncă, iar 73,3 mii – compensație „în locul restabilirii la muncă”. Tăbuică nu a cerut instanței s-o restabilească la serviciu, ci doar să-i acorde o sumă de bani în schimbul acestei posibilități, pe care a refuzat, practic, s-o utilizeze. Peste patru zile, pe 29 noiembrie 2016, judecătoarea Garștea-Bria a emis o hotărâre suplimentară, prin care a obligat „Moldatsa” să achite și taxa de stat, în sumă de 12 mii de lei, decizie omisă cu câteva zile mai devreme. 

    ZdG menționa atunci că verdictul instanței, dar și acțiunea intentată de Mariana Tăbuică împotriva „Moldatsa” provocau mai multe semne de întrebare. Instanța a decis să-i achite salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu, deși Tăbuică a plecat din proprie inițiativă (!), așa cum se indica într-o altă hotărâre în care figurează Tăbuică și „Moldatsa”, dar și în ordinul de concediere.

    Ulterior, CA Chișinău a casat decizia instanței de fond. Instanța de Apel a stabilit că magistrata Svetlana Garștea-Bria nu a luat în calcul faptul că sora ministrului Cebotari, înainte de a pleca în concediu medical, a depus cerere de demisie.

    „De ordinul dat și că este sora ministrului de Justiție de atunci, eu am aflat deja după pronunțarea hotărârii. De ce am emis așa hotărâre vă explic. Toată cariera mea, eu emit hotărârile doar în baza actelor care sunt în dosar. Nici acelea care sunt prezentate după sau în afara ședinței, nu accept. În dosar, au fost prezentate aceste documente de către reclamantă, eu pe dânsa nici nu am văzut-o, fiindcă documentele le-am primit nemijlocit din cancelarie, deja dosarul era cu număr. Mai întâi nu am dat curs cererii, pentru că nu erau careva documente, ulterior au parvenit, prin cancelarie, careva alte documente și în baza acestor acte, am început examinarea cauzei. Doamna nici nu a participat la examinare, participa avocatul ei. Am emis hotărârea în baza actelor prezentate de ambele părți”, insistă judecătoarea, precizând că cererea de demisie din propria inițiativă a reclamantei nu a fost prezentată în prima instanță.

    Înlăturat din funcție și acuzat de imixtiune în justiție, dar repus de instanță peste o lună

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă. 

    Radu Țurcanu

    În iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun. 

    Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare. 

    Peste o lună, însă, Țurcanu a revenit în funcție, după ce CA Chișinău a anulat, ca ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019, privind „înlăturarea” acestuia din funcție. Ulterior, Procuratura Generală a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și de clasare a procesului penal deschis pe marginea notei informative depuse de  Murguleț. În aprilie 2020, cel care a plecat din sistem a fost Mihai Murguleț, după ce CSM i-a respins cererea prin care solicita numirea în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    În 2011, l-a repus în termen record în funcție pe președintele SA „Franzeluța”, iar ulterior a emis o încheiere cu tentă de atac raider

    Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat în termen record cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA „Franzeluţa”, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Țurcanu l-a restabilit pe Baleca în funcție a doua zi după ce fusese demis.

    Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul SA „Franzeluța”. Baleca era considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, ministrul Justiției, Oleg Efrim, iniţiase o procedură disciplinară pe numele judecătorului, dar aceasta a fost clasată de Colegiul Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

    Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania offshore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

    Doar în anii 2018-2021, numele lui Radu Țurcanu figurează în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar. De fiecare dată, însă, acesta a scăpat de pedeapsă. Potrivit informațiilor de pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat în 2013, 2016 și 2019 de către CEPJ, primind mereu calificativul „foarte bine” sau „excelent”. Deși în hotărârile Colegiului de Evaluare nu se menționează despre hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova din cauza unor decizii ale judecătorului Radu Țurcanu, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia era și Radu Țurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO: Savca c. Moldovei. Este aceeași hotărâre care figurează și în dreptul unei alte candidate pentru CSJ, Svetlana Garștea-Bria. 

    Apartament de 114 metri pătrați în blocurile destinate judecătorilor

    În declarația de avere și interese pentru 2020, Țurcanu indică venituri salariale din funcția de președinte de instanță de 404 mii de lei, echivalentul a 33,7 mii de lei lunar. El a avut și alte venituri oficiale din activitate didactică sau din darea în chirie a unui imobil. Din 2017, magistratul deține un apartament de 114 m. p., amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor, comercializat la prețuri preferențiale. 

    Magistratul a primit dreptul să cumpere acest apartament deși, în 2010, a primit de la autoritățile publice locale un apartament de 61 m. p. în sectorul Botanica, adresându-se, în prealabil, în instanța de judecată cu solicitarea de a fi asigurat cu spațiu locativ. În același bloc din strada Romană, Țurcanu are un garaj și o debara, procurate în 2018. Judecătorul conduce un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2017 și cumpărat în 2019. Soția sa, Diana Țurcanu, deține 50% din compania „Xpert Propartner”, cu „activități de consultare în afaceri şi management”. În declarația de avere pentru 2020, judecătorul a indicat că a obținut venituri de 15 mii de lei după ce a dat în locațiune un imobil, probabil, apartamentul vechi, dobândit anterior de la stat. 

    În 2016, portalul moldovacurata.md scria că magistratul refuza să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deținea, familia sa fiind proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014.

    „Păi, e secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care le fac publice, mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere, am indicat, de-a fir-a-păr. Puteți verifica absolut totul. Declarația e publică, e pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și veți vedea cât valorează așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul judecătorului. Ulterior,  Radu Țurcanu a început să indice valoarea mașinilor în declarațiile sale de avere și interese. 

    Trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Toate trei – declarate neîntemeiate

    Sergiu Daguța a fost numit în funcția de judecător în 2002. De atunci a activat doar la Judecătoria Chișinău. În 2018, o scurtă perioadă, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Numele lui Sergiu Daguța figurează în trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar emise în anii 2016-2019, doar că acele plângeri au fost declarate neîntemeiate. 

    În 2014, 2017 și 2020, Daguța a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată primind calificativul „foarte bine”. Numele magistratului nu figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare soldate cu sancționarea sa.

     

    Magistratul locuiește, împreună cu soția sa, Liuba Daguța, avocată (anterior a activat la Procuratura Generală) într-un apartament de 97 m. p., amplasat la Ciocana, achiziționat în iunie 2016 cu aproape un milion de lei. Până a procura această locuință, familia Daguța pusese la cale alte câteva tranzacții imobiliare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei Daguța

    Din 2005, familia Daguța locuia într-un apartament de 42 m.p., în sectorul Râșcani. Locuința fusese cumpărată în 2005, fiind vândută în ianuarie 2016. Cu doi ani mai devreme, în martie 2014, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) decidea să-i repartizeze familiei Daguța un apartament de 55 m.p.. Decizia fusese luată după ce judecătorul acționase în judecată autoritățile municipale, solicitând să fie asigurat cu locuință, în baza legii. Prin hotărârea CA Chişinău din 10 decembrie 2009, CMC era obligat să asigure  cu spaţiu locativ familia judecătorului, hotărârea fiind menținută în 2010 și de către CSJ. 

    Familia Daguța a intrat în apartamentul amplasat pe strada Zadnipru din Chișinău, în iunie, același an. În decembrie 2014, judecătorul s-a adresat în judecată și a cerut un  prejudiciu moral de 47,9 mii de lei, motivând că, pe parcursul a peste 4 ani (de la 17 martie 2010 până la 08 iunie 2014), prin neexecutarea hotărârii CA Chişinău din 10 decembrie 2009, privind asigurarea lui cu spaţiu de locuit, a avut loc încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu moral și a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. Instanțele i-au acordat un prejudiciu de 10 mii de lei, sumă estimată și de CSJ. 

    În paralel, începând cu 2014, familia Daguța a investit și într-un apartament de 66 m. p. în blocul construit la prețuri preferențiale pentru judecători, amplasat pe strada Ceucari, aceasta fiind, din 2017, proprietara unui apartament de 66 m.p. în acel bloc. În declarația de avere și interese pentru 2020, Sergiu Daguța a indicat venituri de 1980 de euro din darea în chirie a unui apartament. Daguța candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la funcția de judecător la CA Chișinău. 

    Șase hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Zero sancțiuni

    Serghei Dimitriu

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008, la Judecătoria Botanica și activează în continuare în această instanță. În 2018, a exercitat, temporar, funcția de vicepreședinte al instanței. Începând cu 2016, numele judecătorului figurează în șase hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. În toate cazurile, membrii Colegiului au constatat că abaterile disciplinare imputate magistratului nu sunt întemeiate pe fapte și probe. 

    În ultimii trei ani, Dimitriu a fost evaluat de trei ori de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor după ce a solicitat să fie promovat într-o instanță ierarhic superioară, dar nu a reușit să obțină voturile membrilor CSM. În 2013, 2016 și 2019 acesta a fost evaluat și de către CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, nefiind constatate „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizațional”.

    Apartamentul și datoria de la banca unde lucrează soția judecătorului

    Serghei Dimitriu locuiește, cu familia, într-un apartament de 78 m.p. din Chișinău, pe care l-a achiziționat în octombrie 2017 cu 31 mii de euro. În același an, cu doar două luni mai devreme, familia sa a vândut cu 37,5 mii de euro un apartament de 71 m.p., amplasat pe strada Ceucari, bun imobil construit special pentru judecători, în care a investit în 2014. Familia Dimitriu mai deține o cotă parte de ⅓ într-un apartament dintr-un bloc vechi, acesta aparținând părinților soției judecătorului încă de la începutul anilor ’90, dar și un automobil Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și cumpărat în 2019. 

    Din 2017, când a cumpărat apartamentul în care locuiește, familia Dimitriu a contractat un credit în valoare de 550 mii de lei de la Moldova-Agroindbank cu o rată a dobânzii de 7%, scadent în 2022. Tatiana Dimitriu, soția judecătorului, este angajată la această instituție bancară, declarând pentru 2020 venituri salariale de 409 mii de lei (34 mii de lei lunar). Dimitriu candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la cea de magistrat al CA Chișinău.

    În 2015 a fost sancționat cu „avertisment”. Judecătorul nu a contestat 

    Vitalie Stratan

    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

    Casă nouă cumpărată în 2018 și apartament la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, de la părinți, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici. 

    „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dlui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”, spune judecătorul Vitalie Stratan. 

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p.i în care a investit din 2014. Imobilul este pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”, ne-a transmis judecătorul. Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău. 

    Notă: Concursul pentru suplinirea celor cinci funcții vacante de judecător la CSJ a fost anunțat de CSM la sfârșit de octombrie 2020 și urma să se desfășoare în cadrul ședinței CSM preconizate pentru 6 aprilie 2021, dar fost amânat. Deocamdată, nu a fost stabilită o altă dată pentru desfășurarea concursului. 

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Noi măsuri restrictive în România: noaptea vor putea circula doar persoanele vaccinate și cei cu legitimația de serviciu

    Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat noi măsuri restrictive, care vor intra în vigoare de luni, 25 octombrie: masca devine obligatorie în toate spațiile închise sau deschise. Circulația pe timpul no…
    Noi măsuri restrictive în România: noaptea vor putea circula doar persoanele vaccinate și cei cu legitimația de serviciu

    DOC/ Serviciile publice vor putea fi solicitate în formă electronică în mod prioritar

    Cabinetul de miniștri a aprobat Legea cu privire la serviciile publice, o premieră legislativă în R. Moldova, care presupune prestarea serviciilor publice în formă electronică în mod prioritar, dar și dreptul b…
    DOC/ Serviciile publice vor putea fi solicitate în formă electronică în mod prioritar

    Cifrele dezastrului. Statistica COVID a țărilor învecinate cu R. Moldova

    România atinge noi recorduri zilnice atât în cazul infecțiilor cu COVID-19, cât și al deceselor, pe fondul unei rate de vaccinare alarmant de reduse. Numărul cazurilor noi de COVID-19 se apropie de 19 mii pe zi…
    Cifrele dezastrului. Statistica COVID a țărilor învecinate cu R. Moldova

    37 de decese și 2068 de cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore

    37 de decese și alte 2068 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate miercuri, 20 octombrie, în R. Moldova. Din numărul total de cazuri, 14 cazuri asociate cu contact în afara țării: 3-Germania,…
    37 de decese și 2068 de cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore