DOC De ce avem șoferi fără permis în trafic și cum puteau fi evitate ultimele două accidente soldate cu decese, comise de persoane lipsite de dreptul de a conduce? Răspunsul Șeful Poliției R. Moldova

„Dacă noi am fi confiscat bunul într-o fază sau alta, cu siguranță, nu am fi ajuns la tragediile respective”, consideră Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, cu referire la accidentele din ultimul an comise de persoane care nu aveau dreptul să urce la volan. În 2021, Poliția propunea modificarea mai multor articole din Codul Penal și confiscarea autovehiculelor nu doar în cazul în care şoferii beţi fac accidente ce rezultă cu vătămări grave sau decese, ci şi pentru simplul fapt că sunt prinşi conducând sub influenţa alcoolului. Propunerea însă nu a fost acceptată. 

ZdG a constatat că există și probleme în monitorizarea șoferilor decăzuți din dreptul de a conduce automobile. Deși problema monitorizării șoferilor privați de dreptul de a conduce era cunoscută de autorități încă în 2011, aceasta nu a fost încă rezolvată. 

„Dacă noi am fi confiscat bunul într-o fază sau alta, cu siguranță, nu am fi ajuns la tragediile respective”

Conform Codului Contravențional, conducerea vehiculului fără permis de conducere se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale (1500-3000 de lei). Sancțiunea este mai dură dacă ești prins fără permis și în stare de ebrietate la volan. Această faptă se sancționează conform Codului Penal, persoana riscând muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore (25 sau 30 de zile de muncă de opt ore) sau închisoare de până la 1 an.

Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), a declarat pentru ZdG că  în 2021, poliția a propus modificarea legii și confiscarea bunului persoanei care a fost prinsă în stare de ebrietate la volan sau fără permis de conducere. Dar propunerea nu ar fi fost acceptată de Ministerul Justiției. 

„Eu nu cred că amenda este suficientă pentru persoana care a urcat la volan, după ce a fost privat de dreptul de a conduce. Noi, în 2021 am propus, în acest proiect de lege care a intrat în vigoare în luna iulie, ca persoanelor private de dreptul de a conduce sau care au urcat în stare de ebrietate la volan, să le fie confiscat bunul, adică mijlocul de transport…  De ce nu am recurge inclusiv la confiscarea bunului? Așa, și cel care deține mijlocul de transport și cel care-l transmite va fi mai prudent. Această propunere a poliției nu a fost acceptată, pentru că au fost anumite obiecții din partea unor autorități, inclusiv de la Ministerul Justiției, care a considerat că este mult prea dur de a pretinde la un bun al unei persoane în asemenea situații”, a precizat Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP. 

„Eu deja am inițiat procedura de revizuire. Am două exemple foarte clare. Exemplul de la Stăuceni, unde cei doi copii, bicicliști, au fost spulberați de o persoană privată de dreptul de a conduce și exemplul recent de pe bd. Decebal. Dacă noi am fi confiscat bunul într-o fază sau alta, cu siguranță, nu am fi ajuns la tragediile respective”, crede Cernăuțeanu. 

Propunerile poliției din 2021

În 2021, în cadrul unor consultări publice, IGP propunea mai multe modificări legislative, printre care. Potrivit autoblog.md, se propunea:

• Modificarea unor articole din Codul Penal, în particular a celor care prevăd liberarea de răspundere penală în legătură cu căinţa activă, în legătură cu schimbarea situaţiei şi liberarea condiţionată de răspundere penală, toate pentru ca să fie interzisă liberarea de răspundere penală în cazul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate.
• Modificarea Codului Penal pentru ca autovehiculele să fie confiscate nu doar în cazul în care şoferii beţi fac accidente ce rezultă cu vătămări grave sau decese, ci şi pentru simplul fapt că sunt prinşi conducând sub influenţa alcoolului!
• Tragerea la răspundere penală a persoanelor care au predat cu bună ştiinţă conducerea unei maşini unei alte persoane care nu are permis sau este privat de dreptul de a conduce şi a făcut accident în urma căruia s-au înregistrat decese sau oameni răniţi.

Șeful IGP a mai precizat că până la modificările recente de legislație, privarea dreptului de a conduce mijlocul de transport era o prerogativă exclusivă a instanței de judecată, dar că în R. Moldova nu există un registru automatizat unde să fie incluse toate datele despre șoferii care și-au pierdut dreptul de a conduce mijloace de transport. 

„Atâta timp cât este factorul uman, există premisa ca anumite informații să nu se regăsească sau să se regăsească distorsionat”

„Doar în 2022, excluzând stările de ebrietate, unde avem peste 4500 de cazuri anual, pentru depășirea vitezei au fost remise estimativ circa 780 de solicitări instanței de judecată pentru privarea de a conduce mijloace de transport. Conform informațiilor, deoarece instanța, după ce emite hotărârea, o introduce în sistemul informațional, sunt doar o sută de persoane care au fost private de dreptul de a conduce, din cei peste 780. Aceste 100 de persoane le vedem în sistem și în eventualitatea în care ele sunt stopate în trafic, se documentează”, a punctat Cernăuțeanu. 

Șeful IGP admite însă că există posibilitatea ca nu toate persoanele private de dreptul de a conduce să fie cunoscute poliției. „Atâta timp cât este factorul uman, există premisa ca anumite informații să nu se regăsească sau să se regăsească distorsionat sau să fie introduse mai tardiv pentru anumite situații. Atunci când vom implementa în totalitate documentarea contravențiilor și a infracțiunilor într-un sistem digitalizat, unde totul este automatizat, așa cum ne propunem, cu siguranță lucrurile vor sta altfel. Sistemul ăsta acum este în proces de testare, dar la acest proces, până când, lucrează doar poliția. Celelalte instituții cumva urmează să se alăture procesului de testare”, menționează șeful Poliției. 

Cernăuțeanu a punctat că persoanele care au fost private de dreptul de a conduce mijloace de transport nu pot fi monitorizate pentru a nu urca la volan. „Asta poate dispune doar instanța, altfel e ingerință în viața persoanei”, a conchis șeful IGP.

Problema monitorizării șoferilor privați de dreptul de a conduce, cunoscută de autorități încă în 2011

Problema monitorizării șoferilor care urcă la volan deși au permisul suspendat sau anulat este una care nu a fost rezolvată de autorități, deși despre ea se discută de mai bine de un deceniu. O notă informativă din 2011, trimisă lui Valeriu Zubco, procurorul general din acea perioadă, semnată de procurorul Vitalie Bordea, pe atunci şeful secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie, analizată de ZdG demonstrează că autoritățile știau încă de atunci despre această problemă.

„În cadrul controalelor efectuate în teritoriu, la Birourile de Probaţiune privind respectarea executării pedepsei complimentare – privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport s-a constatat că pe parcursul anului 2010 şi 5 luni a ale anului 2011 au fost luaţi şi se aflau la evidenţă 1191 persoane. În urma studierii amănunţite a dosarelor personale a condamnaţilor s-a constatat un şir de încălcări din partea persoanelor abilitate care execută supravegherea pedepsei complimentare”, se menționa în acea notă informativă semnată de Vitalie Bordea.

„S-a constatat că în unele birouri de probaţiune este prezent registru de evidenţă a persoanelor care execută pedeapsa în conformitate cu prevederile art.65 CP – privarea de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate. Registru unic de evidenţă a pedepsei complimentare – „privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport” nu este. În afară de aceasta s-a constatat că executarea acestei pedepsei şi controlul asupra organelor abilitate care nemijlocit execută această normă, din partea consilierilor de probaţiune este unul superficial, fără luarea unor măsuri sau intervenţii întru executarea acestor prevederi”, se mai menționa în acea notă informativă.

„Ca exemplu, cetăţeanul G.I., a fost condamnat la 03.03.2010 în baza art.264 1 alin.(1) CP inclusiv cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani. Dispoziţia de executare a parvenit la Biroul de Probaţiune la 01.04.2010. Au fost efectuate înştiinţări la Poliţia Rutieră, Î.S. „Registru” la 02.04.2010. Persoana condamnată niciodată nu s-a prezentat la Biroul de Probaţiune pentru a fi luată la evidenţă şi pentru a depune o declaraţie în scris privitor la locul aflării permisului de conducere. Persoana condamnată nu a fost citată suplimentar, nu a fost verificată locul aflării acesteia, nu au fost verificate datele despre trecerea frontierei, nu a fost anunţat în căutare. Abia la 24.02.2011 (peste aproximativ 11 luni) consilierul de probaţiune a întocmit o interpelare la Poliţia Rutieră privitor la faptul dacă în privinţa persoanei condamnate 3 au fost întocmite procese-verbale cu privire la contravenţii. S-a constatat că în interpelare era indicat numele greşit a condamnatului, fapt ce duce la imposibilitatea colaboratorilor Poliţiei Rutiere de a verifica persoana dacă a comis sau nu contravenţii. În afară de aceasta într-un număr impunător de cazuri s-a constatat că pedeapsa de facto nu a fost executată şi nu se execută, consilierii de probaţiune limitîndu-se doar la trimiterea şi recepţionarea interpelărilor, fără a le contrapune în cazul divergenţelor ce apar”, se mai menționa în acea notă informativă. 

Accidente rutiere comise de persoane care nu aveau dreptul să urce la volan, soldate cu decese

ZdG a scris că Dragomir Popovici, șoferul arestat pentru 30 de zile după ce a provocat pe 24 iulie un accident rutier pe bulevardul Decebal, soldat cu victime, figurează în mai multe dosare penale după ce a fost prins în stare de ebrietate la volan. El urcase la volan deși avea permisul de conducere anulat încă din 2021. În 2016 a fost amnistiat, iar ulterior, judecat penal pentru samavolnicie, dar din nou a scăpat de pedeapsă pentru că a intervenit termenul de prescripție. 

În ultimii ani, numele lui a figurat în alte dosare penale cu învinuiri similare. În 2021 instanța decidea să-i fie anulat permisul de conducere și tot în același an, pentru că nu achitase o amendă penală după ce fusese prins în stare de ebrietate la volan, a fost condamnat la șase luni de închisoare și anunțat în căutare. La începutul anului 2022, după ce a plătit integral amenda, șoferul a fost absolvit de pedeapsă, iar anunțarea în căutarea a fost anulată. 

Dragomir Popovici este proprietarul unei companii intrate recent în insolvabilitate, din cauza datoriilor. Tatăl acestuia gestionează în satul natal o companie cu activități în agricultură, specializată în exportul fructelor, firmă care are constat venituri de câteva milioane de lei pe an. Chiar și așa, în perioada 2016-2022, ZdG a constatat că Dragomir Popovici a beneficiat în cinci dosare penale, unul deschis pentru escrocherie, iar celelalte pentru conducerea automobilului în stare de ebrietate, de asistență juridică garantată de stat pentru că ar fi fost o persoană care nu dispunea de resurse financiare suficiente pentru a-și angaja un avocat. 

În toată această perioadă, pe rețelele de socializare, tânărul a afișat, constant, poze din locații luxoase sau de la volanul unor mașini scumpe. În aprilie 2023, autoritățile au constatat că situația financiară a lui Dragomir Popovici s-a îmbunătățit, astfel că au cerut de la acesta restituirea în bugetul de stat a banilor plătiți de stat pentru avocații care l-au apărat. Popovici însă nu s-a conformat deciziei. 

La 21 februarie 2023, un alt accident rutier comis de o persoană care nu avea dreptul legal de a urca la volan, soldat cu deces, a avut loc la Stăuceni. Șoferul automobilului care a provocat accidentul rutier soldat cu decesul adolescentului Valerian Răilean, campion al Moldovei la ciclism juniori, fuse anterior privat de dreptul de a conduce vehicule de către o instanță din Comrat după ce a fost prins în stare de ebrietate avansată la volan. 

Potrivit lui Dianei Fetco, purtătoarea de cuvânt a IGP, pe 27 decembrie 2022, bărbatului i-a expirat perioada în care nu a avut dreptul să conducă un mijloc de transport. Însă, pentru a primi dreptul de a conduce, acesta urma să îndeplinească toate procedurile specifice pentru redobândirea dreptului de a conduce vehicule (examene la ASP).