În noiembrie curent se vor împlini nouă ani de când dosarul licitațiilor trucate în medicină, în care printre  inculpați se numără și ex-ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, stă „împotmolit” în prima instanță. În cei nouă ani de examinare a dosarului, procesul a fost reluat de patru ori. Avocații justifică tergiversarea procesului prin numărul mare de inculpați, procurorul însă menționează că „de multe ori, circumstanțele care duc la amânarea ședințelor vizează absența apărătorilor”.

Ziarul de Gardă a participat la cea mai recentă ședință de judecată din acest dosar, care a durat mai puțin de douăzeci de minute, motivul întreruperii fiind același care a stat și la baza amânării celorlalte două ședințe planificate de la începutul acestui an – apărătorii inculpaților fie nu s-au prezentat, fie au solicitat amânarea.

În timp ce avocații inculpaților în cauza penală subliniază că „dosarul a fost intentat la o comandă politică”, acuzatorul de stat menționează că acuzațiile nu sunt o noutate, căci acesta „este un argument pe care îl folosește partea apărării în susținerea poziției lor”.

Urmărirea penală a durat un an. S-a constatat că statul a fost prejudiciat cu 150  de milioane de lei

În noiembrie 2014, Centrul Național Anticorupție (CNA), în comun cu Procuratura Anticorupție (PA), a inițiat o cauză penală ce viza aranjarea unui șir de licitații privind achiziționarea echipamentelor medicale și consumabilelor. 

În aprilie 2015, printr-un comunicat de presă, CNA anunța că în cadrul investigațiilor  s-au constatat mai multe cazuri de trucare a licitațiilor. Astfel, în caietul de sarcini pentru procurarea echipamentelor medicale ar fi fost incluși parametri care corespundeau exclusiv echipamentelor medicale comercializate de companiile lui Tudor Ceaicovschi – „Global Biomarketing Group Moldova” SRL și „Intermed” SRL. Mai mult ca atât, ar fi fost identificate cazuri în care reprezentanţii agentului economic favorizat întocmeau răspunsurile la contestaţiile depuse de întreprinderile care și-au exprimat dezacordul față de condiţiile desfăşurării licitaţiilor.

Astfel, potrivit CNA, prejudiciul cauzat statului prin aranjarea licitaţiilor în favoarea acestui agent economic, era estimat la peste 150 de milioane de lei. 

Un an mai târziu, în noiembrie 2015, dosarul licitațiilor trucate în medicină a fost trimis în judecată. Printre cele aproape 30 de persoane învinuite, se regăsea și ministrul Sănătății din acea perioadă, Andrei Usatîi, învinuit de facilitarea şi urgentarea achiziţiilor. De asemenea, printre cei vizați erau și fostul director al Spitalului de Urgență, Gheorghe Ciobanu, fostul șef al Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Alexandru Coman, şefi de spitale de nivel republican şi local, conducerea Agenţiei Achiziţii Publice, funcţionari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Instituţii Penitenciare – toți acuzaţi de complicitate la comiterea infracțiunilor, depăşire a atribuţiilor de serviciu, neglijenţă, corupere activă, escrocherie, eschivare de la plata taxelor vamale şi fals în declaraţii. De asemenea, printre ei se numără și omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, director al Global Biomarketing Group Moldova.

Cauza penală conține 50 de volume a câte 250 de file, doar rechizitoriul fiind întocmit pe aproximativ 450 de pagini.

În iunie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Guvernul R. Moldova să-i acorde 10 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și 4000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli lui Tudor Ceaicovschi. Curtea a constatat încălcarea a două articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: tratamentul inuman şi degradant al persoanei aflate în detenție și durata nemotivată a arestului preventiv.

Completul de judecată – schimbat de patru ori

În cei aproape nouă ani de examinare a dosarului, procesul a fost reluat de patru ori. De fiecare dată, potrivit procurorului Roman Porubin, motivul a fost schimbarea completului de judecată. 

„Procesul s-a reluat până la acest moment de patru ori, întrucât au fost schimbate patru complete de judecată”, a menționat procurorul ce reprezintă acuzarea în acest caz, Roman Porubin. 

Totuși, procurorul mai adaugă că un alt motiv al tergiversării examinării îl constituie și 

absența apărătorilor la ședințele de judecată.

„Este un dosar voluminos, sunt 28 de inculpați, presupune un volum destul de impunător. De multe ori se constată că circumstanțele care duc la amânarea ședințelor vizează absența apărătorilor”, a subliniat procurorul. 

Cea mai recentă ședință de judecată a durat mai puțin de 20 de minute. Motivul amânării – lipsa unui apărător

Deși dosarul se află la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani de aproape nouă ani, mai mult de jumătate din numărul ședințelor planificate nu au fost lucrative, motivele amânării fiind diverse. Ultimele trei ședințe nu au avut loc fie ca urmare a cererii de amânare din partea unui avocat, fie din cauza absenței unor apărători. 

La 29 aprilie curent a avut loc o nouă şedinţă de judecată în dosarul licitațiilor trucate în medicină, a treia de la începutul acestui an. Ședința s-a desfășurat în absența inculpaților, pentru că cele mai recente modificări operate la Codul de procedură penală permit examinarea cauzei în lipsa lor.

După ce primele două ședințe planificate în acest an nu au avut loc din cauza unei cereri de amânare depuse de un avocat și, respectiv, din cauza absenței unor apărători, nici ședința de luni, 29 aprilie, nu s-a desfășurat, motivul fiind același – lipsa unui avocat la ședință. 

Judecătorul Petru Păun a dispus o amendă judiciară în mărime de 2500 de lei pentru absența nemotivată la ședința de judecată. De asemenea, s-a decis ca apărătorul absent să fie înlocuit cu un avocat din oficiu. 

Cerere de abținere înaintată de procurorul de caz

În cadrul aceleiași ședințe, procurorul de caz, Roman Porubin, a venit cu o cerere de abținere, întrucât susține el, se cunoaște cu unul dintre inculpați.

„De-a lungul timpului, pe acest caz, în instanță au fost mai mulți procurori. Am depus o cerere de abținere, întrucât am fost desemnat să reprezint acuzarea de stat pe procesul respectiv și am constatat că mă cunosc cu unul dintre inculpați. Și este o chestiune care ține de competența instanței să o soluționeze – dacă crede că este un potențial conflict de interese. Dacă instanța va considera că acesta nu este un motiv real și că eu pot continua să reprezint acuzarea de stat, o voi face, însă în situația în care declarația mea va fi considerată una întemeiată, vor schimba acuzatorul de stat și se va examina mai departe, nu există motive să se reia procesul de la început”, a menționat pentru ZdG procurorul anticorupție Roman Porubin. 

Avocat: „Dosarul a fost intentat la o comandă politică, cum era la modă la acea vreme”

Avocatul Iulian Rusanovschi, care este apărătorul unuia dintre inculpați, menționează că a constatat că „dosarul a fost intentat la o comandă politică, cum era la modă la acea vreme”.

„Analizând materialele cauzei, personal, am constatat că dosarul a fost intentat la o comandă politică, cum era la modă la acea vreme. Spre regret, inculpații sunt purtați prin instanțe fără a avea vreo vină demonstrată în mod concludent și explicit, pentru că majoritatea inculpaților au declarat că le este neclară învinuirea”, a menționat avocatul.

Acesta argumentează tergiversarea examinării dosarului prin faptul că „este foarte greu de adunat, pe de o parte, toți inculpații concomitent, iar pe de altă parte – chiar și acuzatorii care s-au schimbat de câteva ori.” 

„Eu îmi apăr clientul de doar doi ani. În ultimii doi ani de zile a fost foarte greu de adunat, pe de o parte, toți inculpații concomitent, iar pe de altă parte – chiar și acuzatorii care s-au schimbat de câteva ori, și chiar reprezentanții părților civile, care nu s-au prezentat de mai multe ori în ședința de judecată, iar fără ei nu au putut avea loc ședințele de judecată. După ultimele modificări din 2023 care s-au operat la Codul de procedură penală și care au făcut posibilă examinarea cauzei în lipsa inculpaților, s-a simplificat examinarea cauzei. Fiindcă aproape 30 de medici – unul este antrenat într-o operație, altul are alte activități medicale. Unul se află în Chișinău, altul se află într-o localitate de la nordul sau sudul Moldovei, e foarte greu să-i aduni. În ultimii doi ani,  instanța care instrumentează acest dosar a avansat destul de mult, fiecare avocat, fiecare participant”, a adăugat acesta. 

Procuror: „«Dosar politic» este un argument pe care îl folosește partea apărării în susținerea poziției lor”

Procurorul de caz a subliniat că nu comentează acuzațiile aduse de avocații inculpaților, potrivit cărora acest dosar ar fi unul „politic”, deoarece acesta nu este un termen „reglementat de Codul de procedură penală”.

„Nu putem să ne expunem. Chestiunea de «dosar politic» nu este reglementată de Codul de procedură penală și nu aș putea să dau o apreciere în acest sens. Este un argument pe care îl folosește partea apărării în susținerea poziției lor. Noi avem sesizată instanța cu rechizitoriul, respectiv, instanța urmează să dea apreciere dacă este întemeiată sau nu”, a subliniat Roman Porubin.

Ex-ministrul Usatîi, vizat și în alt dosar penal „împotmolit” în prima instanță

Dosarul licitațiilor trucate în medicină nu este singurul în care fostul ministru al Sănătății, Andrei Usatîi, este vizat. Acesta este cercetat și în dosarul privind gajarea parterului de la Spitalul Clinic Republican, „împotmolit” și el în prima instanță de mai bine de opt ani. În cadrul acestui dosar, Usatîi este cercetat pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu.

Ex-ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, a ajuns în vizorul CNA după ce a permis, printr-o scrisoare, ca 500 de metri pătrați din cadrul Spitalului Clinic Republican să fie gajați la o bancă. Spațiul urma să fie garanția unui agent economic privat că va întoarce banii împrumutați în scopul procurării unor echipamente pentru servicii de înaltă performanță care costau 16 milioane de euro. Acestea urmau să fie procurate în cadrul unui parteneriat public-privat încheiat cu Ministerul Sănătății. Contractul dintre bancă și agentul economic privat prevedea însă că banca poate intra în posesia spațiului ipotecat dacă instituția va intra în proces de reorganizare. Acest lucru s-a și întâmplat peste două zile, când Andrei Usatîi a semnat ordinul privind reorganizarea Spitalului Clinic Republican.

„Prostii inventate în perioada statului capturat de Plahotniuc.” Dosarul privind gajarea parterului Spitalului Clinic Republican, în care figurează un ex-ministru al Sănătății, examinat de nouă ani în prima instanță

În septembrie curent se vor împlini nouă ani de când cauza penală privind gajarea parterului Spitalului Clinic Republican, în care, printre cei cinci inculpați, se numără și ex-ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, stă „împotmolită” în prima instanță.

Ziarul de Gardă a participat la cea mai recentă ședință de judecată în acest dosar, care a durat mai puțin de zece minute, motivul întreruperii fiind același care a stat și la baza amânării celorlalte două ședințe planificate de la începutul acestui an – acuzatorul de stat, care fie nu s-a prezentat, fie a cerut amânarea, fie a fost înlocuit.

Unul dintre inculpați explică tergiversarea examinării dosarului prin faptul că procurorii nu dețin probe – „ba un procuror nu vine, ba celălalt, pentru că nu au soluții” – și susține că învinuirile ar fi „niște prostii inventate în perioada statului capturat de Plahotniuc”.