Prețuri de 19,99 lei, dar fără rest. „Unde nimerește banul pe care îl lăsăm?” Experiment ZdG în supermarketurile din Chișinău

„Pe mine mă jignește că eu, cumpărător al magazinului «Local» , la care sus la intrare este scris «Supermarket cu preț cinstit», intrând în sală, văd că aproape toate prețurile produselor sunt în lei și 99 bani”, scrie, într-o scrisoare trimisă redacției, Mihail Morari, un cititor al ZdG în vârstă de 86 de ani din Chișinău. „Unde nimerește banul pe care îl lăsăm, că rest nimeni nu primește un ban. Un ban nu costă nimic, dar o sută de bani este un leu. În acest caz, cine pierde în finanțe? Cumpărătorul și statul”, afirmă Mihail Morari.

Pornind de la scrisoarea cititorului ZdG, am verificat mai multe unități comerciale ale unora dintre cele mai cunoscute rețele de supermarketuri din Chișinău: „Local”, „Kaufland”, „Linella”, „Nr. 1”. Am mers în mai multe magazine, am analizat prețurile și am efectuat cumpărături-test. Cu mici excepții, casierii nu au oferit restul de câțiva bănuți. 

ZdG a solicitat companiilor care gestionează aceste magazine să comunice cum se asigură că angajații de la casele de marcat returnează restul de 1, 5 sau 10 bani cumpărătorilor, ce se întâmplă cu surplusul de bani rezultat din neoferirea restului tuturor cumpărătorilor și dacă practica afișării prețurilor de tipul x,99 sau x,95 lei este una corectă față de consumatori. 

Prețurile care atrag cumpărătorii

În supermarketurile din R. Moldova, prețurile „cu efect psihologic” sunt afișate la raft atât în cazul produselor aflate la promoție, cât și la produsele fără reducere. De exemplu, magazinele „Kaufland”, „Linella”, „Nr. 1” afișează mai multe prețuri ce se termină cu 90 și 95 de bani, iar în magazinele „Local” deseori sunt afișate prețuri ce se termină cu 99 de bani.

În magazinul „Kaufland” de pe str. Nicolae Testemițanu din Chișinău am identificat produse comercializate la prețuri de 22,90 lei, 26,90 lei, 29,90 lei, 39,90 lei, 44,90 lei, dar și de 39,95 lei, 61,95 lei. În cazul ofertelor speciale, printre prețurile afișate se numără 17,90 lei, 22,95 lei, 29,90 lei, 38,90 lei, 79,90 lei.

O situație similară am constatat și în magazinul „Linella” din Centrul Comercial „Shopping Malldova”. Mai multe produse aveau prețuri de 31,90 lei, 52,90 lei, 53,90 lei, 57,90 lei, iar altele de 7,95 lei, 26,95 lei. În cazul produselor aflate la promoție, am identificat prețuri de 13,90 lei, 15,90 lei, 18,90 lei, 19,90 lei etc.

Și hipermarketul Nr. 1 de pe str. Lev Tolstoi afișează prețuri de 12,90 lei, 17,90 lei, 25,90 lei, 31,90 lei, dar și produse la reducere cu prețuri de 15,95 lei, 21,95 lei, 48,95 lei.

Într-un magazin „Local” de pe bd. Dacia modelul observat este diferit. Prețurile mai multor produse se termină cu 99 de bani: 17,99 lei, 19,99 lei sau 29,99 lei, 39,99 lei, 45,99 lei, 49,99 lei.

Kaufland: 10 bani au fost restituiți, iar 5 bani – nu

Pentru a verifica dacă rețelele cu prețuri „atractive” oferă în mod corect rest cumpărătorilor, am făcut mai multe cumpărături de probă. Din magazinul Kaufland de pe str. Nicolae Testemițanu am cumpărat două produse diferite și le-am achitat în numerar la case diferite. Unul dintre produse a fost o sticlă de ulei cu prețul de vânzare de 37,90 lei, iar al doilea – ouă ambalate cu prețul de 59,90 lei. În ambele cazuri casierul a oferit restul de 10 bani rămas din bancnotele folosite pentru plată.

O situație diferită am constatat în magazinul Kaufland de pe bd. Decebal. La cumpărarea unei cutii de lapte cu prețul de 16,95 lei, care a fost achitată cu o bancnotă de 20 de lei, casierul nu a oferit restul integral indicat pe bonul fiscal – 3,05 lei, ci doar 3 lei.

 Nr. 1: altă rețea, aceeași practică

O situație similară am constatat și în Hipermarketul Nr. 1 de pe str. Lev Tolstoi. De aici am procurat, în total, trei produse și le-am achitat la case diferite. Pentru o sticlă de apă minerală cu prețul redus la 15,95 lei nu am primit restul de 5 bani.

La fel, nu am primit 5 bani rest nici pentru o cutie de brânză care avea prețul de 33,95 lei. Pentru al treilea produs, care avea prețul de 17,90 lei, casierul a oferit cei 10 bani rest.

Linella: „Achitați 20 de lei” pentru un produs de 19,90 lei

În magazinul Linella din „Shopping Malldova”, cumpărătorului i s-a solicitat să achite 20 de lei pentru un sos de roșii care avea prețul de 19,90 lei, iar restul de 10 bani nu a fost oferit. La întrebarea cumpărătorului dacă îi va fi restituit restul cuvenit, casierul, indignat, i-a pus cumpărătorului pe tejghea o monedă de 1 leu, dar nu 10 bani, cât ar fi trebuit.

La a doua cumpărătură, un borcan de ciuperci de 35,95 lei, efectuată în aceeași zi și în același magazin, restul de 5 bani nu a fost oferit.

Local – supermarket cu „rest necinstit”

În magazinul „Local” de pe bd. Dacia, rețea a cărui slogan este „supermarket cu preț cinstit”, am efectuat două cumpărături. În primul caz am pus în coș 12 iaurturi aflate la promoție și comercializate la prețul de 4,99 lei bucata. Valoarea totală indicată pe bonul fiscal a fost de 59,88 lei, însă cumpărătorului i s-a solicitat să achite 60 de lei. Restul de 12 bani nu a fost oferit.

La cea de-a doua cumpărătură, în valoare de 18,99 lei, casierul a solicitat spre achitare 19 lei. După ce a primit o bancnotă de 20 de lei, casierul a oferit rest doar un leu, nu un leu și un ban, așa cum era indicat pe bonul fiscal.

Monedele de 1, 5 și 10 bani – aflate în circulație, dar tot mai rar folosite

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Băncii Naționale a Moldovei, monedele metalice divizionare cu valorile nominale de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 25 de bani și 50 de bani sunt mijloace de plată aflate în circulație în Republica Moldova.

„În circulație se află 71 de milioane de monede de 1 ban. Acestea nu au fost retrase din circulație și, oficial, moneda de 1 ban rămâne mijloc de plată. Dacă ar fi scoasă din circulație, comercianții nu ar mai putea stabili prețuri care presupun achitarea unui ban, iar prețurile ar trebui ajustate la valorile monedelor aflate în circulație. Este o dezbatere mai profundă. Republica Moldova încă nu este pregătită să renunțe la bănuți, iar această problemă nu este specifică doar țării noastre, fiind discutată și în alte state, inclusiv în Marea Britanie. Atât timp cât moneda de 1 ban rămâne în circulație și este oficial mijloc de plată, magazinele pot utiliza prețuri precum x,99 lei ca instrument de marketing pentru a crea percepția unui preț mai avantajos”, explică expertul Veaceslav Ioniță.

El menționează că „și monedele de 5 bani, deși aflate în circulație, sunt folosite tot mai rar.” 

Argumentele rețelelor de supermarketuri

ZdG a trimis solicitări de informații către firmele care gestionează cele 4 rețele de supermarketuri vizate de experiment. Am primit răspunsuri doar de la „47th Parallel” S.R.L., (proprietara magazinelor Nr. 1) și „Kaufland” SRL. Reprezentanții rețelelor „Linella” și „Local” nu au răspuns solicitărilor ZdG, deși au fost contactați de mai multe ori. 

„47th Parallel” S.R.L. (supermarketurile „Nr. 1”) ne-a transmis că, în urma sesizării redacției ZdG, a examinat situația privind eliberarea restului mărunt și a reevaluat procedurile interne ale rețelei. Compania afirmă că a operat modificări privind ajustarea prețurilor, astfel încât, în cazul plăților în numerar, acestea să fie rotunjite în jos până la nivelul zecilor de bani pentru a facilita eliberarea restului.

Reprezentanții rețelei „Nr. 1” explică dificultățile privind oferirea restului mărunt prin disponibilitatea redusă a monedelor cu valoare nominală mică. Potrivit companiei, casele de marcat sunt aprovizionate cu bancnote și monede aflate în circulație prin intermediul băncilor comerciale din Republica Moldova, însă acestea „nu dispun și nu livrează monede cu nominalul de 1 ban, iar cele cu nominalul de 5 bani nu sunt disponibile în permanență și nici în volumul necesar”. 

Compania precizează că imposibilitatea de a oferi restul mărunt apare, de regulă, în cazul produselor vândute în vrac sau al celor comercializate în cadrul promoțiilor. 

La rândul lor, reprezentanții Kaufland au comunicat ZdG că „la casele de marcat, restul cuvenit clientului este oferit integral. În cazul sumelor care conțin monede de valoare mică, sistemul de casă aplică automat rotunjirea în favoarea clientului. De exemplu, dacă suma de plată este de x,99 lei, aceasta este rotunjită automat la x,95 lei.” Potrivit companiei, casierul nu decide asupra acestor diferențe, ci încasează suma calculată și afișată automat de sistem.

Kaufland mai precizează că, dacă un cumpărător lasă voluntar restul sau anumite monede la casă, banii rămân în sertarul casei de marcat. La închiderea și verificarea casei, aceste sume sunt înregistrate în sistem drept surplus („plus”) și nu reprezintă venit personal al casierului.

Potrivit reprezentanților Kaufland, „afișarea prețurilor cu valori precum x,99 lei, x,95 lei sau x,90 lei este însoțită de un mecanism de calcul al restului care asigură avantajul clientului prin rotunjirea automată a sumei de plată. În concluzie, clienților le este oferit restul conform sumei calculate de sistem, iar diferențele rezultate din rotunjirea automată sau restul lăsat voluntar de client sunt evidențiate în cadrul operațiunilor de casă.”

Efectul cifrelor din stânga asupra psihologiei consumatorului

„Prețurile care se termină în 99 reprezintă o strategie de marketing care crează senzația că produsul este mai ieftin”, explică expertul economic Veaceslav Ioniță. 

„Occidentul și toate companiile mari demult folosesc acest element în formarea prețurilor, iar oamenii s-au obișnuit că unde este cifra 9 sau 99 e vorba de o promoție sau de o reducere”, explică și Dumitru Talmazan, specialist în marketing și lector USM.

„Sunt 2 straturi. Primul este despre cultură și deprindere, iar cel de-al doilea strat este psihologie. De asemenea, în supermarketuri se practică și istoria combinării dintre cifră și culoare, culoarea roșie sau oranj înseamnă reducere de preț și atrage atenția din tot rândul de prețuri, iar culoarea alb se califică drept preț standard. Chiar dacă diferența dintre un preț de 19,99 de lei și unul de 20 de lei este de numai 1 ban, creierul uman percepe cele două valori în mod diferit, asociind automat cifra 9 cu un beneficiu sau câștig în favoarea clientului”, explică expertul.

Autoare: Marina LIS, stagiară ZdG