Ce taxe ar urma să plătească moldovenii la comenzile de până la 150 de euro de pe platforme străine. Noile reglementări incluse în politica fiscală publicată pentru consultări

Bunurile comandate de pe platformele străine cum ar fi Temu, Shein și Joom, în valoare de până la 150 de euro, ar urma să fie supuse unei taxe pe valoare adăugată (TVA) de 20%, „pentru asigurarea unor condiții egale între comercianții locali și cei externi”. De asemenea, este prevăzută aplicarea unei taxe fixe de 12 lei pentru fiecare colet, a anunțat Guvernul joi, 6 august, în cadrul politicii fiscale pentru 2027 pe care o propune.

TVA-ul este asemănător celui anunțat de fostul ministrul al Finanțelor, Andrian Gavriliță, încă în ianuarie 2026. Totuși, taxa pentru fiecare colet este mai mică decât cea anunțată anterior, de 20 de lei.

„Astăzi avem o situație nedreaptă. Comercianții locali plătesc TVA. Producătorii locali plătesc TVA. Magazinele care angajează oameni aici, plătesc salarii aici, chirii aici, impozite aici, aplică TVA. În același timp, multe bunuri comandate din afara țării intră fără TVA. Aceasta nu este concurență corectă.

Nu putem spune, pe de o parte, că vrem să combatem evaziunea și să sprijinim producătorii locali, iar pe de altă parte să acceptăm ca importurile prin colete să fie tratate mai avantajos decât comerțul local. De aceea, introducem TVA pentru bunurile comandate de pe platforme străine și o taxă fixă de 12 lei per colet pentru gestionarea acestor fluxuri.

Însă aici este foarte important mecanismul. Oamenii nu trebuie transformați în brokeri vamali. Nu vrem ca cetățeanul să completeze formulare complicate pentru fiecare colet. Obiectivul este ca mecanismul să fie simplu, automatizat, cât mai invizibil pentru cetățean. Persoana comandă, plătește, primește coletul. Statul trebuie să construiască sistemul în spate. Nu vom lansa sistemul până nu va fi funcțional”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan în cadrul unei conferințe ținute joi, în care a prezentat proiectul de lege „privind simplificarea legislației fiscale și vamale”.

Mai exact, proiectul de lege publicat pentru consultare publică reglementează pentru prima dată „taxa pentru gestionarea fluxurilor de trimiteri poștale care fac obiectul vânzării la distanță de mărfuri importate” și prevede că:

• Pentru fiecare trimitere poștală, „care face obiectul vânzării la distanță de mărfuri importate (…)”, și este plasată în regim vamal de import și predată persoanei destinatară a mărfii, se aplică o taxă de gestionare în cuantum de 12 lei.
• Obligația de plată a taxei va reveni persoanei destinatare a mărfurilor.
• Obligația de colectare a taxei de la persoana destinatară, precum și de declarare și virare a acesteia la bugetul de stat revine, după caz, furnizorului de servicii de livrare a trimiterilor poștale, furnizorului de servicii poștale sau furnizorului de serviciu poștal universal.
• Furnizorul colectează taxa direct de la persoana destinatară a mărfurilor, colectarea acesteia fiind condiție pentru predarea trimiterii poștale către destinatar. În cazul refuzului de plată, furnizorul este în drept să rețină trimiterea poștală până la achitarea taxei.
• Taxa nu se rambursează în cazul trimiterilor poștale returnate de persoana destinatară.

O altă noutate este „regimul special pentru vânzarea la distanță de mărfuri importate”.

Legea definește vânzarea la distanță de mărfuri importate ca „plasarea în liberă circulație și livrarea de mărfuri expediate sau transportate de furnizor sau în contul acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea mărfurilor, către persoanele fizice din Republica Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Vânzarea la distanță de mărfuri importate acoperă numai mărfurile, cu excepția produselor care fac obiectul accizelor, în trimitere poștală cu o valoare intrinsecă care nu depășește 150 euro per trimitere (colet)”.

Ar urma să fie stabilită cota-standard în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul R. Moldova.

Totodată, legea introduce doi termeni:

• subiect impozabil nestabilit în Republica Moldova – nerezidenții ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prin utilizarea unei platforme electronice, efectuează sau facilitează vânzarea la distanță de mărfuri, cu valoare intrinsecă care nu depășește 150 euro, către persoanele fizice din Republica Moldova ce nu desfășoară activitate de întreprinzător;
• intermediar – o persoană înregistrată în Republica Moldova și desemnată de subiectul impozabil, care este obligată la calcularea și plata TVA și trebuie să respecte obligațiile prevăzute de prezentul regim special în numele și în contul subiectului impozabil.

Astfel, regimul special se aplică pentru orice subiect impozabil nestabilit în R. Moldova (companie sau platformă străină, n.r.). Subiectul impozabil poate fi reprezentat de mai mulți intermediari în același timp.

„Subiectul impozabil care utilizează prezentul regim special, prin intermediul intermediarului, declară momentul în care își începe sau își încetează activitatea în cadrul prezentului regim special sau momentul în care își modifică respectiva activitate în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a utiliza prezentul regim special. Informațiile respective sunt comunicate pe cale electronică Serviciului Fiscal de Stat, în modul și conform procedurii stabilite de acesta”, se indică în proiectul de lege.

Ministerul Finanțelor, autorul inițiativei, a explicat, în nota de fundamentare, că „astfel, aplicarea cotei standard de TVA pentru coletele poștale elimină tratamentul fiscal preferențial al importurilor de mică valoare, restabilește neutralitatea TVA în raport cu comerțul intern, reduce riscurile de subevaluare și fragmentare artificială a coletelor și contribuie la creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare”.

În prezent, coletele cu o valoare de până la 150 de euro sunt scutite de TVA la import.