REUTERS Incursiunile dronelor provoacă teamă și haos de-a lungul frontierelor NATO din țările baltice și din Finlanda

Dronele militare care pătrund în spațiul aerian al Finlandei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei alimentează îngrijorările că războiul din Ucraina se extinde către granițele nordice ale NATO cu Rusia. Pe măsură ce Ucraina intensifică atacurile de lungă distanță asupra porturilor rusești de transport petrolier din Marea Baltică, unele dintre dronele sale au ratat țintele și au declanșat alerte de securitate în țările vecine. În cazul Letoniei, acest lucru a dus la căderea guvernului, se arată într-o analiză Reuters.

Urmărește ZdG în Google News Adaugă ZdG ca sursă preferată

În continuare este prezentată o cronologie a incidentelor recente cu drone care au implicat Finlanda și cele trei state baltice:

• 25 martie – Două drone militare ucrainene rătăcite intră în Estonia și Letonia prin Rusia. Una lovește un coș de fum al centralei electrice Auvere din Estonia, situată lângă granița cu Rusia, iar alta se prăbușește în Letonia.

Lituania raportase anterior că o dronă ucraineană s-a prăbușit într-un lac.

• 29-30 martie – Finlanda raportează o presupusă încălcare a teritoriului său de către vehicule aeriene fără pilot în sud-estul țării și mobilizează avioane de vânătoare F/A-18. Un obiect zburător este identificat ca fiind o dronă ucraineană AN-196.

Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo afirmă că puternicul bruiaj electronic rus ar putea explica faptul că dronele au ajuns în spațiul aerian finlandez.

• 31 martie – Estonia și Letonia detectează activitate a unor drone străine în apropierea granițelor lor cu Rusia, iar poliția de frontieră finlandeză găsește o dronă pe teritoriul său. Estonia descoperă resturi de dronă în județul Tartu.
• 1 aprilie – Forțele armate ale Estoniei declară că dronele detectate în țară par să fi provenit din Ucraina și să fi fost destinate Rusiei.
• 7 mai – Letonia și Lituania solicită NATO să-și consolideze apărarea aeriană după ce două drone suspectate a fi rătăcite au traversat granița din Rusia și s-au prăbușit în Letonia. Una dintre ele explodează la o instalație de stocare a petrolului din regiunea letonă Rezekne, avariind patru rezervoare de petrol goale.
• 10 mai – Andris Spruds demisionează din funcția de ministru al apărării al Letoniei, după ce prim-ministrul Evika Silina a declarat că sistemele anti-drone nu au fost desfășurate suficient de repede. Ucraina afirmă că dronele erau ucrainene, dar au fost deviate de războiul electronic rus.
• 14 mai – Silina demisionează din funcția de prim-ministru, declanșând prăbușirea guvernului de coaliție al Letoniei după ce Partidul Progresiștilor al lui Spruds își retrage sprijinul.
• 15 mai – Autoritățile finlandeze avertizează 1,8 milioane de persoane din regiunea Helsinki să rămână în interior din cauza unei presupuse activități a dronelor și suspendă traficul aerian la aeroportul capitalei, mobilizând în același timp avioane de vânătoare.

Președintele Alexander Stubb afirmă că nu există nicio amenințare militară directă la adresa Finlandei.

• 17-18 mai – Sunt descoperite explozivi în apropierea resturilor unei drone militare ucrainene suspectate, care s-a prăbușit în Lituania, lângă granița cu Letonia și Belarus.
• 19 mai – Un avion de vânătoare românesc al NATO doboară o dronă ucraineană suspectată deasupra Estoniei, după ce aceasta a pătruns în spațiul aerian estonian dinspre Rusia.

Ucraina își cere scuze față de Estonia și de ceilalți aliați baltici, afirmând că Rusia a redirecționat drona prin mijloace de război electronic, și neagă că ar fi folosit teritoriul Letoniei sau al Estoniei pentru a lansa atacuri asupra Rusiei.