Băsescu spune că R. Moldova va ajunge mai întâi în UE, apoi se va uni cu România
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră că Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană înainte de o eventuală unire cu România. În opinia sa, ambele obiective se vor realiza, însă integrarea europeană va avea loc prima. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Outsider Politic de la Recorder.
În cadrul emisiunii, Traian Băsescu a fost întrebat: „Cu Republica Moldova ne vom întâlni în Uniunea Europeană sau ne vom uni?”. În replică, acesta a afirmat că ambele variante se vor întâmpla. „Problema este care va fi prima și eu cred că intrarea în Uniunea Europeană va fi prima”, a adăugat Băsescu.
Examinând ipoteza unui referendum pe subiectul unirii, Băsescu s-a arătat convins că acesta ar trece „dacă s-ar organiza acum sau dacă ar fi pregătit în timp”.
„Deci, cu cât rușii sunt mai agresivi în Ucraina, cu atât sentimentul moldovenilor, care ar vrea să aibă o soluție care să-i protejeze, devine mai puternic. Dar să știți că s-a plecat de la 3% de unionism când am început eu mandatul. Acum depășește 40%. Pentru că România a adus o politică de derusificare prin acordarea cetățeniilor. Sunt 1,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova care au cetățenie română”, a zis Băsescu.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a primit cetățenia R. Moldova în mai 2026, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu.
De la începutul anului 2026, subiectul unei eventuale uniri a R. Moldova cu România a reapărut constant pe agenda publică, fiind abordat aproape lunar în declarațiile liderilor politici de pe ambele maluri ale Prutului, în interviuri internaționale, poziționări oficiale și sondaje de opinie.
Analistul Laurențiu Pleșca, doctor în științe politice și expert asociat în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, consideră că ceea ce este numit în spațiul public „planul B” nu indică o resemnare în fața eșecului integrării europene, ci o formă de presiune diplomatică, prin care Republica Moldova își ajustează poziția de negociere în raport cu Uniunea Europeană și contextul regional de securitate.
