Lista finală: CV-urile celor 12 candidați la funcția de președinte
Joi, 6 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală a decis care sunt ultimii candidați înscriși în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Astfel, lista va conține 12 nume, după ce dosarele altor 4 doritori au fost respinse. ZdG vă propune să vedeți cine sunt pretedenții la funcția de președinte care se vor regăsi în buletinul de vot pe 30 octombrie 2016.
Candidaţii de la guvernare
Marian Lupu, unul dintre pretendenţii la şefia statului, este susţinut în actuala campanie de Partidul Democrat (PDM). Ca şi Dodon, Lupu a fost promovat în funcţii înalte în stat în timpul guvernării comuniste. Cochetând cu funcţiile publice încă din 1991, în mai 2001 a fost numit viceministru al Economiei, iar în 2003 a preluat funcţia de ministru. La 6 martie 2005, devine deputat pe listele PCRM, iar ulterior preşedinte al Parlamentului. În 2009 Lupu a părăsit PCRM şi a devenit liderul PDM, formaţiune cu care a intrat din nou în Parlament. În decembrie 2010 – martie 2012, Lupu a deţinut atât funcţia de preşedinte al Parlamentului, cât şi cea de preşedinte interimar. Un an mai târziu, Lupu a fost demis din funcţia de preşedinte al Parlamentului cu votul a 76 de deputaţi comunişti, liberal-democraţi, socialişti şi liberal-reformatori. În prezent, Marian Lupu este deputat.
Citiți și: Averea candidatului Marian Lupu
Mihai Ghimpu, preşedintele PL şi candidatul formaţiunii la funcţia de preşedinte, are 65 de ani, fiind în politică din 1989, când devine unul din fondatorii Frontului Popular, iar ulterior deputat din partea formaţiunii (1990-1998), când devine preşedinte al Partidului Reformei, care, în 2005, îşi schimbă denumirea în Partidul Liberal. Din 1998, este avocat, ocupaţie cu care a cochetat până în 2007, când a fost ales preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău, la scurt timp după ce nepotul său, Dorin Chirtoacă, devenise primar de Chişinău. În 2009, PL-ul condus de Mihai Ghimpu ajunge în Parlament, iar de atunci, cu mici excepţii, s-a aflat la guvernare până astăzi. În septembrie 2009 – decembrie 2010, Ghimpu, fiind preşedinte al Parlamentului, a deţinut şi funcţia de preşedinte interimar al R. Moldova.
Citiți și: Averea şi afacerile candidatului Ghimpu
Iurie Leancă, 53 de ani, este candidatul Partidului Popular European din Moldova la funcţia de şef al statului. Leancă s-a desprins de PLDM în februarie 2015, după ce nu a obţinut sprijinul deputaţilor pentru un nou mandat de premier, funcţie pe care a deţinut-o din martie 2013 până în februarie 2015. Din 2009, de când adera la PLDM, Leancă a fost ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Până în 2009, acesta a lucrat pentru milionarul Anatol Stati în cadrul companiei „Ascom-Group”.
Citiți și: Averea candidatului Leancă
Candidaţii opoziţiei
Andrei Năstase are 41 de ani, este jurist de profesie şi a fost înaintat la funcţia de preşedinte din partea partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”, al cărui lider este.
Înainte de a se lansa în politică, Năstase a lucrat în cadrul procuraturii, apoi, în 2000 — 2002, a fost vicedirector la Air Moldova, iar din 2002 – avocat. A renunţat la avocatură în decembrie 2015, când a fost ales preşedinte al partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”, formaţiune politică constituită în baza platformei civice „Demnitate şi Adevăr”, lansată la început de 2015.
Dumitru Ciubaşenco, 53 de ani, este candidat la preşedinţie din partea Partidului Nostru, al primarului de Bălţi, Renato Usatîi. În ultimul deceniu, Ciubaşenco, de profesie jurnalist, a cochetat cu mai multe formaţiuni politice. În cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, fiind redactor-şef la „Moldavschie Vedomosti”, el a fost al 25-lea în lista electorală a PLDM, condus de Vladimir Filat. La scurt timp, Ciubaşenco a primit „Ordinul Republicii” din partea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi s-a distanţat de PLDM. În electorala din 2010, Ciubaşenco a reprezentat Partidul Umanist, condus de ex-directorul SIS, Valeriu Pasat, însă, la fel ca în 2009, nu a acces în Parlament. Înaintea scrutinului, Ciubaşenco a renunţat la Ordinul Republicii, în semn de protest faţă de decorarea lui Mihail Saakaşvili cu aceeaşi distincţie, pe motiv că fostul preşedinte georgian ar fi promovat o politică anti-rusă.
Maia Sandu, candidata Partidului „Acţiune şi Solidaritate” (PAS), şi-a început cariera de funcţionar în 1994, când a devenit consultant în cadrul Ministerului Economiei. Ulterior, Sandu a activat la oficiul Băncii Mondiale în Moldova, a fost coordonator de programe la PNUD şi consultant pe reforma administraţiei publice centrale. În 2010 — 2012 lidera PAS a activat la Washington, fiind consilieră a Directorului executiv al Băncii Mondiale. A revenit într-o funcţie publică la Chişinău în iulie 2012, devenind ministră a Educaţiei. În această funcţie, Maia Sandu a iniţiat mai multe reforme în domeniu, printre care introducerea supravegherii video la examenele de bacalaureat, optimizarea cheltuielilor în învăţământ prin comasarea şcolilor cu puţini elevi sau angajarea prin concurs a managerilor instituţiilor de învăţământ.
Igor Dodon este candidatul Partidului Socialiştilor (PSRM), formaţiune politică de orientare pro-rusă, pe care acesta a preluat-o la sfârşit de 2011. Foştii lideri ai PSRM, Veronica Abramciuc şi Valentin Krîlov, l-au acuzat ulterior pe Dodon de „atac raider” asupra partidului, după ce acesta ar fi convocat cu încălcări congresul la care a fost ales preşedinte PSRM şi a fost schimbat statutul formaţiunii.
Înainte să devină liderul PSRM, Igor Dodon a deţinut un şir de funcţii înalte în stat în perioada guvernării comuniste. El a fost, pe rând, viceministru, ministru al Economiei şi deputat ales pe listele PCRM la alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie 2009. În noiembrie 2011 Dodon a părăsit Partidul Comuniştilor şi a aderat la PSRM, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 această formaţiune a luat cele mai multe voturi, intrând în Parlament cu 25 de deputaţi.
Foşti și actuali demnitari cu aspiraţii prezidenţiale
Inna Popenco este candidată la funcţia de preşedinte din partea Mişcării social-politice „Ravnopravie”, 
condusă de controversatul primar de Orhei, omul de afaceri Ilan Şor. Popenco a participat, alături de Şor, şi la alegerile locale din 2015, fiind a 16-a pe lista candidaţilor la funcţia de consilier local. Inna Popenco, în care va împlini 43 de ani la 19 octombrie, a făcut, în perioada 1981—1989 studii la şcoala medie de limbă rusă din Orhei. Ulterior, până în 1992 şi-a continuat studiile la Colegiul de medicină din localitate, pentru ca între 1992—1994, să lucreze în calitate de asistentă medicală la Policlinica centrală raională Orhei. Din 1994 şi până în 2000, candidata la funcţia de preşedinte a studiat la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testimiţanu, Facultatea de medicină generală, iar ulterior, timp de 4 ani, a făcut rezidenţiat în domeniul bolilor interne la Clinica de pe lângă Ministerul Sănătăţii. După finalizarea studiilor, în perioada 2005—2007, a lucrat la Colegiul de medicină din Orhei, în calitate de lectoră în domeniul bolilor interne, iar din anul 2007 activează în calitate de medic internist la Spitalul raional Orhei, în secţia terapia bolilor acute.
Ana Guţu, doctor în filologie şi profesor universitar, a fost desemnată drept candidată la funcţia de preşedinte de către Partidul Politic „Dreapta”. Guţu a fost, din 2009 până în 2014, deputată în Parlamentul R. Moldova, fiind aleasă pe listele Partidului Liberal (PL). În 2013, Ana Guţu împreună cu alţi 6 deputaţi s-au desprins de PL şi au format „Partidul Liberal Reformator” (PLR). În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, în urma unor neînţelegeri în interiorul PLR, Ana Guţu a părăsit formaţiunea, iar în septembrie 2015, a fondat un partid nou, numit „Dreapta”, care se pronunţă pentru unirea R.Moldova cu România. Ana Guţu a fost autoarea sesizării ca urmare a căreia Curtea Constituţională a recunoscut limba română drept limba de stat a R. Moldova.
Valeriu Ghileţchi, în vârstă de 56 de ani, este primul pretendent la funcţia de candidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova care şi-a anunţat intenţia de a participa la vot. Ajuns în Parlament pe listele PLDM, Ghileţchi s-a debarasat de verzi atunci când a decis să voteze pentru democratul Pavel Filip la şefia Guvernului, la începutul acestui an, trecând peste decizia partidului de a nu participa la guvernare. Acesta este unul din pastorii Bisericii „Isus Salvatorul” din Chişinău. Anterior a fost preşedintele cultului baptist din Republica Moldova şi preşedintele Federaţiei Europene Baptiste. Valeriu Ghileţchi a candidat independent şi la alegerile parlamentare din anul 2001. Atunci, a obţinut însă doar 1,74%.
Silvia Radu a plecat la finele anului trecut de la conducerea întreprinderii Gas Natural Fenosa, iar recent a anunţat că intenţionează să candideze ca independent la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie. Radu a lucrat în cadrul companiei care distribuie energie electrică din anul 2000, iar începând cu anul 2008 a ocupat funcţia de director executiv. „Mi-e frică că şi următorul preşedinte al ţării ar putea fi o persoană care să vină din rândul partidelor de la guvernare. Am avut ideea de a lansa un partid politic încă la începutul acestui an, dar nu am mers până la capăt”, anunţa aceasta, într-o conferinţă de presă.
Activista Maia Laguta, care a devenit cunoscută opiniei publice pentru protestele pe care le-a derulat în ultimul deceniu, majoritatea dintre ele în faţa Primăriei Chişinău, a format şi ea un grup de iniţiativă care a primit listele pentru colectarea semnăturilor în vederea înscrierii în cursa electorală. Ea a lucrat la Centrul de calcul al Ministerului Agriculturii în calitate de economist, în televiziune şi radio, dar şi la Centrul de protecţie a drepturilor consumatorului, fiind vicedirector. Din 2006, este preşedinta Asociaţiei Obşteşti „Salvgardare”. În 2005, participă la alegerile parlamentare în calitate de candidat independent, dar obţine doar 0,06% din voturi.
