• Lecţii georgiene de justiţie (III)

    Lecţii georgiene de justiţie (III)
    de
    vizualizări
    08 septembrie 2011 | 15:32

    Patria lui Iosif Stalin şi a apei minerale “Borjomy” – două “mărci” internaţionale, cunoscute oricărui muritor de rând. Mai puţini, însă, cunosc faptul că, după destrămarea URSS, din cei 966 de hoţi în lege din fostele republici sovietice, practic fiecare al treilea “i-a revenit“ ei; că aceasta a confiscat bunurile funcţionarilor corupţi şi ale membrilor lumii interlope în valoare de sute de milioane de euro; că, în prezent, populaţia de aici are o mai mare încredere în justiţie şi poliţie decât în biserică, potrivit sondajelor.

    Continuare din nr. 338, 339

    Doar cu intenţii bune

    Practic, în paralel cu reforma poliţiei, Georgia a început şi reformarea justiţiei. “Transformarea reală a Ministerului Justiţiei a început în 2006-2007 şi, în prezent, acesta a devenit instituţia care se află în fruntea reformelor”, relatează Kakha Koberidze, membru al Consiliului Suprem al Justiţiei din Georgia (CoSJ, care este, în principiu, echivalentul CSM-ului din Moldova).

    De fapt, anul 1997 este considerat începutul reformei justiţiei georgiene. Atunci legislativul adoptase Legea privind modificările în sistemul judecătoriilor de drept comun. Kakha Koberidze spune că, deşi s-au înregistrat rezultate pozitive, totuşi, în linii mari, reforma a eşuat. “A lipsit finanţarea, nu a fost revăzută legislaţia, au lipsit reformele în alte organe ale sistemului de drept – Procuratură şi MAI. Şi, cel mai important, la acel moment, în ţară nu exista voinţă politică, astfel încât judecătoriile să devină independente”, relatează Kakha Koberidze.

    Voinţa politică – aceasta constituie condiţia primară şi indispensabilă a unei reforme de succes. “Comprimând la maximum toate condiţiile necesare unei reforme, ajungi la concluzia că, dacă există voinţă politică, o reformă este posibilă”, spune Tamar Khulordava.

    Herbert Bowman, directorul Proiectului “Independenţa justiţiei şi abilitarea juridică”, implementat de Institutul de Management Est-Vest, crede că, din moment ce într-o ţără lipseşte voinţa politică, orice încercare a instituţiilor internaţionale sau naţionale de a schimba cumva lucrurile este sortită eşecului. “În ultimii 10 ani, am lucrat în diferite ţări, inclusiv în ţări ex-sovietice, unde nu exista voinţă politică. Concluzia la care am ajuns a fost că, acolo unde nu exista voinţă politică, tot ce am făcut a fost în zadar”, spune Herbert Bowman.

    Tot Tamar Khulordava, însă, menţionează şi faptul că sunt foarte rare cazurile în care conlucrarea instituţiilor internaţionale cu reprezentanţii puterii decurge impecabil. “De obicei lucrurile decurg astfel: conducerea ţării are intenţii bune, dar de foarte multe ori acesteia i se pare că acest sistem (judiciar – n.r.) funcţionează foarte bine în ţara lor. Cu toate acestea, chiar dacă din startul procesului nu există o voinţă politică clară, partenerii externi pot face astfel încât voinţa politică să apară în timpul procesului de reformă”, susţine reprezentanta Delegaţiei UE în Georgia.

    Corupţia, pe primul loc

    Deputatul Lasha Tordia menţionează că reformarea sistemului judicar a început, în primul rând, cu lupta împotriva corupţiei. “Fără mită nu se luau decizii, de aceea noi am început cu acest lucru. Deja ulterior, pe etape, am realizat recalificarea cadrelor, am angajat personal nou şi, astfel, continuăm reformarea sistemului”, spune Tordia. Şi Tamar Chugoshvili, preşedinta Asociaţiei Tinerilor Jurişti din Georgia (GYLA), susţine că, “de fapt, sistemul judiciar nu avea probleme cu independenţa sau cu competenţele, ci cu corupţia”, iar lupta guvernării cu acest fenomen “a fost realizată strălucitor”.

    Astfel, potrivit lui Kakha Koberidze, membru al CoSJ, au fost traşi la răspundere penală pentru mită şi corupţie 15 judecători. “În afara de aceasta, unii magistraţi au fost traşi la răspundere pentru încălcări disciplinare grave, cum ar fi aplicarea arestului ilegal. Foarte mulţi judecători au fost concediaţi pentru astfel de fapte. Adică, s-ar părea că nu chiar atât de mulţi, dar dacă ţinem cont de faptul că, în total, sunt circa 250 de judecători, să concediezi 20 dintre ei e o cifră consistentă”, spune membrul CoSJ.

    Între timp, odată cu reparaţia capitală, reconstruirea sau chiar construirea judecătoriilor, astfel încât acestea să corespundă standardelor, acţiune care a costat circa 15 mln $, începând cu 2006 au fost majorate semnificativ şi salariile magistraţilor. “Dacă, în 2005, un judecător primea vreo 600 de lari pe lună (circa 380 $- n.r.), acum salariul unui judecător este de aproximativ 2 300 de lari (1500 $ – n.r.)”, spune Tamar Givaramadze, coordonator GYLA.

    Criteriu – incoruptibilitatea

    Dar, odată cu demararea reformei în justiţie şi tragerea la răspundere penală sau concedierea unor magistraţi, Georgia a început să simtă lipsa personalului calificat în domeniul respectiv. “Circa 75% din personal a fost schimbat. Au plecat, în mare parte, cei cu experienţă şi au venit mulţi tineri”, spune Lasha Magradze, şef de birou la Curtea Supremă (de Justiţie – n.r.) a Georgiei.

    “Noi nu am abordat selectarea judecătorilor din punct de vedere al vârstei sau al experienţei. Vârsta şi experienţa nu erau văzute de noi ca un minus, ba din contra. Or, trebuie menţionat faptul că sunt oameni şi cu o experienţă de 20-30 de ani care au lucrat foarte bine şi care continuă să lucreze. Criteriile noastre de bază au fost – incoruptibilitatea şi studiile / aptitudinile necesare, ne asigură Kakha Koberidze, membru al CoSJ. Un alt criteriu a fost modul în care persoana a activat până la momentul respectiv – a avut sau nu încălcări disciplinare, cât de stabile au fost deciziile luate de ea, de ce reputaţie se bucura în colectiv şi în societate”.

    Cu toate acestea, justiţia georgiană s-a confruntat cu lipsa de cadre calificate, astfel încât aceasta s-a văzut nevoită să micşoreze, de la 30 la 28, limita de vârsta a persoanelor care pot ocupa funcţia de judecător. Totodată, un accent aparte s-a pus pe reducerea la maximum a termenului de examinare a unei cauze. “Acest lucru presupune una dintre componentele esenţiale ale unui sistem judiciar de succes”, motivează Kakha Koberidze.

    Judecătorii autocenzuraţi

    Totuşi, în pofida reformelor majore cu efecte benefice vizibile, mai multe voci susţin că justiţia georgiană nu a devenit una cu adevărat independentă. “Acum nu există deloc corupţie, dar a apărut altă problemă, la fel de serioasă – independenţa judecătorilor. Or, de multe ori, aceştia iau decizii părtinitoare”, susţine Tamar Chugoshvili, preşedinta GYLA.

    Şi Tamar Khulordava, managera de proiect în cadrul Delegaţiei UE în Georgia, afirmă practic acelaşi lucru. “În Georgia mai există şi acum problema independenţei justiţiei. Deşi nu se poate spune că judecătorii se află sub presiunea directă a guvernării, aceştia au propria lor cenzură. Ei se autocenzurează, pentru că sunt oameni noi şi, evident, sunt loiali anumitor forţe politice”, spune Khulordava.

    Deşi nu neagă categoric loialitatea unor judecători faţă de guvernare, deputatul Lasha Tordia susţine că ei, aleşii poporului, nu-şi doresc acest lucru. “Anume din acest motiv a fost aprobată o lege care prevede că orice influenţă sau presiune exercitată asupra unui judecător este o infracţiune penală, care prevede până la 3 ani de detenţie, în cazul unui funcţionar public, sau o amendă administrativă – în cazul unui cetăţean simplu”, spune Lasha Tordia.

    Deputatul a mai ţinut să menţioneze că legislativul face tot posibilul ca judecătorii să se bucure de imunitate, aceasta fiind şi un garant al independenţei lor. “Un nou pas în acest sens va fi legea care prevedere numirea în funcţia de judecător pe viaţă (acum, în Georgia, judecătorii sunt numiţi în funcţie pe un termen de 10 ani – n.r.). Şi mie mi se pare că acesta este un pas corect, astfel încât nimeni să nu poată influenţa independenţa judecătorilor, nici guvernarea şi nici altcineva”, ne asigură Lasha Tordia.

    Continuare în nr. următor+
    Nicolae CUŞCHEVICI

    Ce are de învăţat R. Moldova de la Georgia?

    Probabil, politicul se teme să nu piardă voturi

    Succesul Georgiei se datorează, mai întâi de toate, voinţei politice. În calitate de specialist, apreciez soluţiile pe care georgienii le-au aplicat în practică, dar consider că acestea sunt secundare atunci când există voinţă politică. În lipsa unei forţe permanente şi constante care ar promova reforma, soluţiile aplicate înseamnă a bate pasul pe loc, ceea ce face R. Moldova.

    În încercarea de a reforma un anume sistem, noi, de obicei, încercăm să preluăm unele modalităţi sau exemple particulare, dar nu sesizăm principalul. Probabil, politicul se teme să nu piardă voturi, deşi precedentul Georgiei arată că voturile nu se pierd, iar reforma devine una populară.

    Este necesar de remarcat şi efectuarea primilor paşi, care, de fapt, au fost divizaţi în două:

    1. A fost concediată toată garda veche, unicele criterii de selecţie fiind profesionalismul şi incoruptibilitatea. În R. Moldova s-au efectuat testări similare şi în cadrul poliţiei, şi în cadrul procuraturii, şi în cadrul judecătoriilor. Efectul însă a fost zero.

    2. În Georgia, nivelul de finanţare a crescut considerabil. În R. Moldova, astfel de precedente au lipsit, cu excepţia CCCEC. Rezultatul îl cunoaştem cu toţii.

    Astfel, în opinia mea, trebuie să pornim de la o curăţenie generală în sistem, de la o finanţare adecvată, după care să trecem la implementarea unor soluţii care să asigure funcţionalitatea sistemului judecătoresc, cu tot ce implică aceasta.

    Constantin Bragoi,
    directorul interimar al Departamentului de administrare judecătorească
    din cadrul Ministerului Justiţiei, membru al grupului de lucru pentru
    reforma judiciară, participant la vizita de studiu în Georgia, în cadrul proiectului
    "Explorarea experienţei Georgiei şi a noilor ţări membre UE pentru reformele în justiţie
    începute în R. Moldova”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova, Programul Est-Est:
    Parteneriat fără Frontiere
    

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

    Mai multe persoane, printre care și membri ai PDM au primit și deținut anterior un telefon special pentru a discuta exclusiv cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. Declarațiile au fost făcute de către pre…
    Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

    Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

    Deputatul fracțiunii parlamentare ACUM, Platforma DA, Iurie Reniță, susține că „două persoane din anturajul președintelui R. Moldova, Igor Dodon, sunt cei care l-au convins pe doctorul-deputat, Ștefan Gațcan, s…
    Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

    PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

    Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate susțin că sâmbătă, 18 iulie, vor lua o decizie finală în legătură cu semnarea și votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ion Chicu. Solicitat…
    PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

    Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

    În jur de 50.000 de operaţii pentru tratarea cancerului nu au putut fi efectuate în Germania în timpul pandemiei de coronavirus până la jumătatea lui iunie, a declarat luni şeful Organizaţiei germane de ajutora…
    Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

    Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

    Responabilii Serviciul Fiscal de Stat au anunțat luni, 13 iulie, că în vederea prevenirii încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produs…
    Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO

    Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la po…
    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO