O persoană din R. Moldova, în centrul unei rețele care „fabrica” cetățeni români contra unor sume de până la 15 mii de euro
O persoană cu cetățenia R. Moldova, care ar fi avut rolul de „facilitator” principal, se afla în centrul unei ample scheme de fraudare a procesului de dobândire a cetățeniei române. Rețeaua, destructurată în urma unei investigații de amploare desfășurate de Secția de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General al României, ar fi fost formată din intermediari și ar fi beneficiat de sprijinul unor funcționari ai Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). Pentru sume care ajungeau până la 15 mii de euro, membrii grupării ar fi „fabricat” origini românești pentru cetățeni străini care, în realitate, nu aveau nicio legătură de descendență cu România, transmite Digi24.
Creierele operaţiunii: „Marina” şi reţeaua de falsificatori din Ucraina
În centrul afacerii ilegale se aflau două femei: D.M. (cunoscută sub numele de „Marina”) şi Ş.V.. D.M., o persoană cu dublă cetăţenie (moldovenească şi română), care acţiona ca „facilitator” principal. Aceasta specula cadrul legal care permite redobândirea cetăţeniei prin descendenţă, racolând cetăţeni din spaţiul ex-sovietic dispuşi să plătească sume mari pentru paşaportul românesc.
Pentru a crea o aparenţă de legalitate, D.M. colabora cu un anume P.D. (zis „Dima”), care falsifica în Ucraina acte de stare civilă (naştere, căsătorie, deces). Aceste documente atestau în mod fals că bunicii solicitanţilor s-ar fi născut în perioada interbelică în regiuni precum Odesa, creând astfel o filiaţie artificială necesară redobândirii cetăţeniei. Un exemplu elocvent este cazul colaboratorului M.A.: deşi acesta este tunisian, reţeaua i-a fabricat acte care atestau că bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa în 1928 şi 1932, creând o filiaţie românească artificială.
Corupţia din inima Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC)
Investigaţia organelor din țara vecină a relevat faptul că reţeaua nu ar fi putut funcţiona fără complicitatea unor funcţionari din interiorul ANC. S.V., consilier superior în cadrul instituţiei, este acuzată că primea şi înregistra preferenţial dosare, chiar dacă acestea erau incomplete sau conţineau acte vizibil false.
Indiciile arată că sumele percepute de funcţionari pentru „trecerea cu vederea” a neregulilor variau între 300 şi 500 de euro per dosar.
Mai mult, interceptările telefonice au surprins momente în care funcţionara îi oferea instrucţiuni lui D.M. despre cum să evite camerele de supraveghere din ANC sau cum să depună dosare fără prezenţa fizică a solicitanţilor, încălcând flagrant legea.
Inculpata S.V. (funcţionar ANC) o instruia pe D.M. (intermediar) cum să procedeze în sediul instituţiei pentru a nu atrage atenţia atunci când îi remitea „medicamentele” (posibil cod pentru bani sau acte).
S.V.: „Ba da! Când vii, mă suni din sală de la geam! Stăm la fereastră! Şi te faci că completezi o hârtie! Da?”
D.M.: „Dar nu… acolo nu-s camere, nu?”
S.V.: „Nu, mă! Că stăm la geam!… Atunci vino până…. până în ora nouă. Când vin paparudele astea.”
Mercuriarul intervenţiilor – de la 100 de euro, la 15 mii, în funcţie de serviciu
Mecanismul de fraudare a cetăţeniei române implica tarife bine structurate, percepute de intermediari în funcţie de complexitatea „serviciului” oferit solicitanţilor. Inculpata D.M., care îndeplinea rolul de facilitator, solicita sume de 100 euro pentru verificarea preliminară a dosarului, 500 euro pentru depunerea acestuia şi 150 euro pentru programarea jurământului. Pentru un dosar complet „fabricat”, care presupunea plăsmuirea actelor de stare civilă pe teritoriul Ucrainei de către numitul P.D. pentru a atesta în mod nereal filiaţia română, tariful pretins era de 5000 euro. Cele mai scumpe „servicii” erau cele de trafic de influenţă oferite de inculpata Ş.V., care a pretins suma de 15 mii de euro pentru a interveni pe lângă funcţionari cu funcţii de conducere din cadrul ANC, în scopul urgentării soluţionării dosarului până la finele anului 2026.
Investigator sub acoperire şi flagrant de 7500 de euro
Procurorii au reuşit să infiltreze reţeaua folosind un investigator sub acoperire (nume de cod „B.R.”) şi un colaborator cu identitate reală (M.A.), un cetăţean tunisian care a pretins că doreşte cetăţenia.
Pe parcursul anchetei, sumele solicitate au escaladat: D.M. a pretins suma de 5000 de euro pentru pregătirea şi depunerea dosarului cu acte false. Ş.V. a ridicat miza, pretinzând de la colaborator 15 mii de euro, susţinând că are influenţă directă asupra conducerii ANC („o cheamă Claudia, este şefa la tot”) pentru a urgenta soluţionarea dosarului până la finele anului 2026.
Lovitura decisivă a fost dată pe 28 iulie 2026, când Ş.V. a fost prinsă în flagrant pe terasa unui restaurant din Bucureşti imediat după ce a primit prima tranşă de 7500 de euro de la colaboratorul M.A.. Aceasta a introdus plicul cu bani în geanta sa de lux, moment în care echipa de intervenţie a imobilizat-o.
Într-o altă discuţie, conform interceptărilor de la dosar, inculpata Ş.V. îi explică colaboratorului sub acoperire (M.A.) de ce preţul este atât de mare şi cine este persoana care va asigura succesul dosarului.
Ş.V.: „Dacă ţie îţi spune cineva că te costă două mii sau cinci mii, nu există aşa ceva… adică se dă douăzeci de mii, se dă douşcinci (25) de mii, se dă…” M.A.: „Da, da! Sunt convins…” Ş.V.: „…o cheamă Claudia, este direct zi…ââââ…şefa la tot ANC-ul, m-ai înţeles…îţi dau numele întreg…. Adică eu îţi dau numele exact la cine te duci, dar s-o aduc acuma să-i zic uite vrea să te vadă, nu pot…”
