LIVE Ședința Parlamentului. Vasile Tofan a enumerat trei priorități și a promis că va reveni peste un an în Parlament cu realizarea acestora

Legislativul se reunește marți, 21 iulie, în ședință. Candidatul desemnat de președinta Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, își va prezenta echipa și programul de guvernare, solicitând votul de încredere al Parlamentului.

„Economie europeană, stat eficient” este denumirea Programului de activitate al Guvernului pentru care Vasile Tofan va solicita votul de încredere. 

Știrea se actualizează…

UPDATE 17:05 Runda de întrebări continuă deja de peste cinci ore.

UPDATE 14:42 Deputatul fracțiunii Comuniștilor, Andrei Godorja, l-a rugat pe Tofan să puncteze trei realizări din programul de guvernare pe care acesta promite că peste un an le va prezenta în Parlament.

„Eu cred că vreau să rămân consistent în ce ține prioritatea acestui Guvern, vrem să impulsionăm economia și principalul lucru pe care pot să-l fac este să readuc optimismul în rândul antreprenorilor și pot face asta doar prin a simplifica viața, prin a debloca permise, prin a simplifica reglementările, prin a stimula accesul la capital.

Doi. Trebuie să realizăm reforma fiscală, ea trebuie dusă la capăt, pentru că un sistem fiscal bine chibzuit, bine pus la punct ne ajută să evaziunea și ne ajută.

Prioritatea numărul trei. Vreau să vă asigur că eu aud revolta moldovenilor în ce ține de risipa la stat, de asta îmi propun chiar mai repede decât un an să revedem funcțiile pe care le face statul și unde este posibil, noi trebuie să reducem. Nu avem destui bani ca să menținem un aparat așa de mare”, a răspuns Vasile Tofan.

UPDATE 14:15  Runda de întrebări continuă deja de mai bine de două ore.

UPDATE 12:20 Deputații adresează întrebări lui Vasile Tofan.

UPDATE 11:50 Tofan a prezentat programul programul prin cinci întrebări:

• Cum repornim economia?
• Cum folosim aderarea la Uniunea Europeană pentru a moderniza țara?
• Cum facem statul mai eficient și mai echitabil?
• Cum protejăm pacea, democrația și legea?
• Și cum se vor vedea toate acestea în viața oamenilor?

1. O economie care produce mai mult

„În primul trimestru, am crescut cu numai 0,4%. Importăm aproape de trei ori mai mult decât exportăm. Investițiile publice sunt la sub 1% din PIB.

Aceste cifre vin peste probleme structurale pe care nu le mai putem amâna: o piață internă mică, o populație în scădere, deficit de forță de muncă, capital insuficient, o agricultură vulnerabilă la secetă și o economie care exportă prea multă materie primă și prea puțină valoare adăugată.

Motoarele vechi ale economiei încetinesc. Agricultura tradițională, cablajele și exporturile spre Est nu mai pot susține singure creșterea. Motoare noi există – tehnologie, servicii, procesare agro-alimentară, energie, turism, industrii creative – dar operează la turatii încă prea mici și insuficient finanțate.

Provocarea este enormă. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume.

Dar nici nu accept ideea că Moldova este condamnată la stagnare și eșec.

Pesimismul e cea mai periculoasă boala a unei economii. Dacă antreprenorii nu au încredere, amână investițiile. Dacă oamenii nu văd oportunități, pleacă. Dacă instituțiile nu decid, capitalul merge în altă parte.

De aceea, prioritatea de pornire a acestui Guvern este să readucă încrederea, energia și inițiativa în economie. Nu prin discursuri optimiste, ci prin decizii care le arată oamenilor că merită să investească, să muncească și să construiască aici.”

2. Aderarea la Uniunea Europeană ca program de modernizare

„Obiectivul mandatului este sa fim pregatiti de finalizarea negocierilor și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028.

Este un calendar ambițios. Nu va fi realizat prin declarații, ci prin legi aplicate, instituții funcționale și proiecte executate la timp.

În anul 2026 trebuie să deschidem toate cele șase clustere de negociere, iar rata anuală de implementare a angajamentelor trebuie să depășească 90%.

Dar nu vreau să măsurăm aderarea doar prin numărul de legi votate.

O lege europeană transpusă și adoptată, dar neaplicată, nu schimbă viața oamenilor. Uneori, doar adaugă o nouă obligație pe hârtie.

Fiecare regulă nouă trebuie să vină cu instituția care o aplică, oamenii necesari, un buget realist, sisteme funcționale și perioade de tranziție acolo unde costurile de conformare sunt prea mari. Convergența europeană nu înseamnă însă copiere oarbă. Înseamnă reguli aplicate practic, cu resurse reale și fără costuri inutile. Iar acolo unde adaptarea cere investiții mari, vom negocia timp și sprijin din partea Uniunii Europene. 

Vom consolida echipele din ministere și vom pregăti funcționarii care negociază și aplică legislația europeană. Aderarea nu se face doar cu voință politică. Se face cu expertiză, disciplină și multă muncă.

Vom urmări și integrarea graduală înainte de aderare – în piața energetică, sistemele de plăți, transport, cercetare, educație și servicii digitale.”

3. Un stat eficient, digital și echitabil

„De prea multe ori, statul îi cere cetățeanului să fie mai organizat decât este el însuși.

Îi cere documente pe care o altă instituție deja le are. Îl trimite de la un ghișeu la altul. Cere întreprinderilor raportări repetitive. Menține instituții cu responsabilități suprapuse și finanțează programe fără să măsoare rezultatul.

În condițiile demografice și bugetare actuale, acest model nu mai poate continua.

Statul trebuie să fie mai mic acolo unde dublează funcții și mai puternic acolo unde este indispensabil – securitate, justiție, infrastructură, educație, sănătate și protecția celor vulnerabili.

Vom face un audit funcțional al administrației centrale, al agențiilor și al instituțiilor subordonate.

Nu va fi încă un raport pentru sertar.

Vom identifica funcțiile inutile, suprapunerile și programele care nu justifică banii cheltuiți. Unele instituții vor fi reorganizate sau comasate. Nu am iluzia că va fi ușor, dar cele care și-au pierdut utilitatea vor fi lichidate.

Fiecare instituție va explica de ce este indispensabilă. Fiecare structură va găsi argumente pentru a rămâne exact așa cum este. Rezistența va fi mare.

Înțeleg și oamenii care se tem pentru locul lor de muncă. Orice reformă administrativă trebuie făcută corect, cu reguli clare și respect pentru cei afectați.

Dar a păstra toate structurile doar pentru a evita decizii dificile ar fi iresponsabil. Sunt hotărât să ducem aceste reforme până la capăt.

Nu vom aplica reduceri mecanice. Să tai fără a analiza personalul dintr-o instituție care gestionează aderarea, securitatea cibernetică sau investițiile europene poate costa mai mult decât economia obținută.

Vom proteja funcțiile critice și competențele rare. Dar sistemul de salarizare trebuie să fie transparent, coerent și explicabil contribuabilului.”

4. Securitate, justiție și pace

„Am trăit la Kiev. Știu sunetul alarmei de antirachetă. Știu cum zboară un Shahed și cum lovește un Kalibr. Știu cum este să aduni dimineața cioburile geamurilor sparte de explozia unui Iskander la 50 de metri de casa ta.

Tocmai de aceea nu vreau nici să dramatizez, nici să minimalizez.

Riscurile sunt reale și sunt legate între ele. O întrerupere energetică poate deveni o criză socială. Un atac cibernetic poate opri un serviciu public. Criminalitatea organizată poate finanța destabilizarea. Manipularea poate afecta alegerile și încrederea în instituții.

A le ignora nu înseamnă prudență. Înseamnă să lași statul nepregătit.

Neutralitatea constituțională nu obligă Republica Moldova să fie slabă. Nu ne interzice să protejăm spațiul aerian, frontiera, infrastructura critică, comunicațiile și cetățenii.

Vom investi etapizat în supraveghere aeriană, comunicații, mobilitate, protecție cibernetică și capacitatea de răspuns la crize. Vom moderniza sistemul de avertizare publică și protecția civilă.

La frontieră, acoperirea cu tehnologii moderne trebuie să crească de la aproximativ 25% la 60% până în 2029.

O frontieră mai sigură nu trebuie să fie una mai lentă. Tehnologia și controlul bazat pe risc trebuie să faciliteze comerțul și mobilitatea legală și să concentreze resursele asupra amenințărilor reale.

Poliția trebuie să fie mai aproape de comunitate, iar investigațiile să se concentreze pe cele mai presante amenințări – traficul de droguri și de persoane, crima organizata, criminalitatea cibernetică și finanțarea destabilizării.”

5. Calitatea vieții și coeziunea socială

„Cetățenii nu trăiesc în indicatori macroeconomici. Ei trăiesc din salariul primit la sfârșitul lunii, din factura pe care trebuie să o achite, din timpul de așteptare la medic, din calitatea școlii copilului și din siguranța că părinții lor vor avea sprijin la bătrânețe.

Creșterea economică trebuie să producă locuri de muncă, venituri și servicii mai bune.

Rata de ocupare a populației între 20 și 64 de ani este de aproximativ 57%. Obiectivul este să ajungă la 62% până în 2029.

În perioada 2026–2029, cel puțin 100.000 de persoane trebuie integrate în muncă prin serviciile de ocupare.

Rata tinerilor care nu sunt nici în educație, nici în muncă este de 23,2%. Obiectivul este reducerea ei la 15%.

Aceste ținte sunt importante pentru economie, dar și pentru sustenabilitatea pensiilor și a protecției sociale.

Vom simplifica angajarea, vom introduce registrul digital al salariaților și vom adapta legislația la formele moderne de muncă, păstrând protecția efectivă a angajatului.

Trebuie să valorificăm mai bine potențialul femeilor, tinerilor, persoanelor cu dizabilități, refugiaților din Ucraina, celor reveniți din diasporă și oamenilor în etate care vor și pot continua să lucreze.”

UPDATE 11:15 A început audierea candidatului desemnat la funcția de prim-ministru Vasile Tofan. Acesta prezintă programul guvernamental, care se numește „Economie europeană, stat eficient”, și echipa.

„Planul pornește de la o diagnoză fără ocolișuri, probleme sunt serioase, iar deciziile nu mai pot fi amânate. Contorul acțiunilor nu. e în ani, e în zile și ore, fiecare zi trebuie să devină un termen limită pentru a găsi și a implementa soluții. Orice întârziere are un cost real, în fiecare zi un tânăr poate decide să-ți construiască viața în altă parte, în altă țară, iar un investitor poate alte o altă piață. Timpul pierdut ne costă pe toți viitorul. Problemele sunt multe și grele, sunt chiar copleșitoare, dar nu sunt de nedepășit. Am un plan pentru această țară și sunt hotărât să mă bat pentru o economie mai puternică, pentru un stat mai eficient și pentru o viață mai bună pentru oameni. Lista provocărilor e lungă, dar trebuie să recunoaștem că avem un deficit bugetar de 20 de miliarde de lei. Cheltuielile au crescut de la 42 la 92 miliarde în ultimii cinci ani, iar investițiile nu au ținut pasul. Crizele ne-au forțat să dublăm costurile pentr protecția socială, jumătatea din creșterea costurilor e cu destinație specială.

Sistemul de pensii și asigurări sociale e dependent de buget, cu un deficit la BASS de 3.6 miliarde de lei, plus 15 miliarde in prestatii sociale. Dacă nu vom găsi soluții pentru a schimba raportul de 1.1 angajați per pensionar, atunci lucrurile vor continua să se agraveze. 

La toate aceste probleme se adaugă provocarea demografică și oboseala oamenilor de crize regionale și globale. Societatea îmbătrânește, forța de muncă este tot mai puțină, iar tehnologiile de inteligență artificială perturbă tot ce știm și am învățat. Am reușit în ultimii ani să deschidem piața europeană, însă nu avem o ofertă exportabilă suficient de bună încă.

Înțeleg revolta și supărarea. O simt și eu, familia mea, prietenii și vecinii mei. Dar știu că acestea vin din dorința de schimbare, nu din dorința de a distruge. Și e important sa nu risipim efortul imens care a adus Moldova atât de aproape de aderarea la UE – o etapă de necrezut cu câțiva ani în urmă.

Avem două tensiuni mari – economică și politică – și o singură fereastră de oportunitate pentru anii ce urmează. Nu are rost să negăm că trecem printr-o criză. Întrebarea este dacă rămânem blocați în confuzie și frustrare sau putem folosi acest moment pentru a repara și a merge înainte. 

Vă propun acest program de activitate nu ca pe o soluție perfectă, ci ca pe o soluție implementabilă. Vreau ca împreună să găsim echilibrul între schimbările necesare și stabilitatea fundamentului. Să facem reparație capitală, dar să nu zdruncinăm pereții. Nu suntem prima țară care trece prin astfel de provocări. Alte țări mici – Irlanda, Estonia, Noua Zeelandă au avut asemenea momente complicate și au ieșit victorioase din ele. Știu că orice comparație nu e perfectă, însă astfel de exemple ne încurajează.

Avem tot ce ne trebuie pentru creștere – oameni harnici, piață europeană deschisă, potențial digital, un început de revitalizare în 2026. Acum trebuie să punem oamenii, banii și instituțiile în aceeași direcție – spre creștere, cu o viteză și disciplină mai mare.”, declară Tofan la tribuna Parlamentului.

UPDATE 11:05 Premierul desemnat, Vasile Tofan, a scris că împreună cu echipa de miniștri merge în Parlament să prezente programul de guvernare și să ceară votul de încredere al deputaților.

Lista eventualilor miniștri:

• Eugen Osmochescu – viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării;
• Vladimir Bolea – viceprim-ministru, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
• Cristina Gherasimov – viceprim-ministră pentru integrare europeană;
• Mihai Popșoi – viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe;
• Valeriu Chiveri – viceprim-ministru pentru Reintegrare;
• Dan Perciun – ministrul Educației și Cercetării;
• Radu Musteață – ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare;
• Daniella Misail-Nichitin – ministra Afacerilor Interne;
• Vladislav Cojuhari – ministrul Justiției;
• Victoria Belous – ministra Finanțelor;
• Natalia Plugaru – ministra Muncii și Protecției Sociale;
• Alexandru Gasnaș – ministrul Sănătății;
• Gheorghe Hajder – ministrul Mediului;
• Dan Suruceanu – ministrul Culturii;
• Dorin Junghietu – ministrul Energiei;
• Anatolie Nosatîi – ministrul Apărării.