„În America nu arestăm oameni pentru postări ofensatoare”. Cum încearcă autoritățile SUA să combată antisemitismul fără să limiteze libertatea de exprimare

Libertatea de exprimare îi protejează în Statele Unite inclusiv pe cei care promovează opinii radicale sau ofensatoare. Autoritățile pot interveni însă atunci când discursul se transformă în amenințări, hărțuire, discriminare ilegală sau violență. În contextul creșterii îngrijorărilor privind antisemitismul, Departamentul Justiției și Departamentul de Stat al SUA încearcă să combată fenomenul prin investigații, aplicarea legislației privind drepturile civile și cooperare internațională. Harmeet Dhillon, șefa Diviziei pentru Drepturi Civile a Departamentului Justiției, și Yehuda Kaploun, trimisul special al SUA pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului, explică, pentru Ziarul de Gardă, unde se oprește protecția oferită de libertatea de exprimare și de ce consideră că educația, presa și instituțiile publice au un rol esențial în prevenirea urii.

„Antidotul pentru discursul care nu ne place este mai mult discurs”

În Statele Unite, exprimarea unor opinii antisemite nu constituie automat o infracțiune. Primul Amendament al Constituției protejează libertatea de exprimare, inclusiv în cazul mesajelor ofensatoare sau radicale. Intervenția autorităților devine posibilă atunci când sunt încălcate alte prevederi legale, precum cele privind amenințările, violența sau discriminarea.

Harmeet Dhillon, procuroră generală adjunctă a SUA, responsabilă de Divizia pentru Drepturi Civile din cadrul Departamentului Justiției, afirmă că această delimitare reprezintă unul dintre principiile care ghidează activitatea instituției.

„Libertățile civile, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire sunt printre drepturile fundamentale protejate de Primul Amendament. Trebuie să recunoaștem acest lucru atunci când vorbim despre limitele a ceea ce putem și nu putem face pentru combaterea acestor fenomene. Suntem întotdeauna consternați când auzim despre țări care arestează oameni pentru declarații ofensatoare sau pentru postări pe rețelele sociale. Noi nu facem asta în America”, a declarat oficiala.

Potrivit acesteia, răspunsul la opiniile radicale nu trebuie să fie, în mod automat, interzicerea lor.

„În America, credem că antidotul pentru discursul care nu ne place este mai mult discurs și un discurs diferit. Această administrație, Departamentul Justiției și Divizia pentru Drepturi Civile nu vor tolera încălcarea dreptului americanilor de a vorbi, de a preda sau de a-și susține liber ideile, inclusiv atunci când este vorba despre profesori și studenți universitari care promovează opinii radicale sau pline de ură.”

Dar protecția constituțională nu se extinde asupra oricărui comportament.

„Atunci când susținerea unor idei se transformă în acțiuni ilegale, guvernul are dreptul și obligația să intervină. Și exact asta facem”, a precizat Dhillon.

Universitățile, între proteste și acuzații de discriminare

Una dintre principalele preocupări ale Departamentului Justiției este situația din universitățile americane, unde protestele legate de Israel și războiul din Gaza au generat dispute privind libertatea de exprimare, antisemitismul și drepturile studenților.

Dhillon susține că instituțiile de învățământ pot găzdui dezbateri controversate și pot permite exprimarea unor opinii radicale, dar au obligația să intervină atunci când comportamentul unor studenți sau profesori încalcă drepturile altora.

„Universitățile pot decide, în mod legal, să dezvolte programe orientate spre promovarea unor idei antisemite, discriminatorii sau chiar antiamericane. Dar nu pot evita răspunderea atunci când profesorii, studenții, administratorii sau organizațiile lor pun aceste idei în practică.”

Oficiala a invocat Titlul VI din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea pe criterii de rasă, culoare sau origine națională în programele și activitățile care beneficiază de finanțare federală.

Potrivit Departamentului Justiției, această legislație poate fi aplicată și în cazurile de discriminare împotriva persoanelor evreiești atunci când faptele intră în sfera protecțiilor prevăzute de lege.

„Titlul VI este principalul instrument pe care îl folosim pentru a interveni atunci când se trece de la discursul ofensator la acțiuni ofensatoare sau violente. Taberele de protest care perturbă mediul educațional al altor studenți depășesc această limită. La fel și hărțuirea care împiedică tratarea normală a persoanelor considerate complice la presupuse crime ale Israelului.”

Dhillon afirmă că Divizia pentru Drepturi Civile desfășoară investigații și, atunci când consideră necesar, inițiază acțiuni în instanță împotriva practicilor discriminatorii.

„Antisemitismul este însoțit de teorii conspiraționiste”

Pentru Harmeet Dhillon, una dintre particularitățile antisemitismului este asocierea sa frecventă cu teoriile conspiraționiste. Oficiala consideră că aceste teorii pot transforma prejudecățile împotriva evreilor în explicații false pentru probleme politice, economice și sociale mult mai ample.

„Ceea ce este particular în cazul antisemitismului este dimensiunea conspiraționistă care îl însoțește. Este adesea ceea ce aș descrie drept o poartă de intrare spre forme mai extreme de opresiune și chiar spre totalitarism.”

Yehuda Kaploun, trimisul special al SUA pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului, vorbește despre același fenomen din perspectiva prejudecăților și a nevoii oamenilor de a găsi vinovați pentru propriile dificultăți.

„Există această ignoranță sau concepție greșită, potrivit căreia, orice citesc despre evrei ar fi adevărat: că evreii controlează lumea, că evreii sunt responsabili pentru tot. Când oamenii sunt nemulțumiți, când nu au succes, tind să caute pe cineva pe care să dea vina. Și încep cu evreii, dar nu se opresc la evrei”, a declarat Kaploun.

Oficialul consideră că răspândirea unor asemenea idei este favorizată și de modul în care oamenii consumă informații online.

„Există o problemă majoră în lumea de astăzi: oamenii nu mai sunt dispuși să caute adevărul. Sunt dispuși să accepte orice li se oferă, de la oricine, iar algoritmii continuă să le arate încă un mesaj, apoi încă unul și încă unul, fără să le prezinte opinii diferite. De aceea, este extrem de important să verificăm informațiile.”

Presa și influencerii, criticați pentru răspândirea teoriilor conspiraționiste

Harmeet Dhillon consideră că răspândirea antisemitismului este favorizată și de o parte a presei și a creatorilor de conținut online.

„Prea multe instituții media, dar și noile forme de media, precum influencerii de pe rețelele sociale, dintre care unii nici măcar nu sunt identificați sau nu se știe cine îi plătește, răspândesc informații false și periculoase pentru a-și promova propriile agende ideologice și pentru a-și crește veniturile.”

Oficiala susține că teoriile conspiraționiste și mesajele antisemite au devenit atractive pentru unele conturi care urmăresc să obțină audiență.

„Teoriile conspiraționiste și antisemitismul par să fie populare în prezent, mai ales în noile forme de media online. Văd asta zilnic pe X și în mesajele pe care le primesc de la cei 1,6 milioane de urmăritori ai mei. Înțeleg că poate fi profitabil, dar este foarte distructiv și trebuie să înceteze.”

Dhillon, care a lucrat anterior și ca jurnalistă, le-a cerut reprezentanților presei să își respecte standardele profesionale și să contribuie la restabilirea integrității jurnalismului.

Totuși, oficiala nu susține o reglementare generală mai strictă a platformelor sociale.

„Nu sunt, în general, o susținătoare a reglementării”, a declarat ea, invocând protecțiile juridice de care beneficiază platformele online în Statele Unite. A menționat Secțiunea 230 din Communications Decency Act, care limitează, în mare măsură, răspunderea platformelor pentru conținutul publicat de utilizatori.

Dhillon consideră că anumite prevederi ar avea nevoie de clarificări, dar a precizat că aceasta este o opinie personală, nu o propunere oficială a Departamentului Justiției.

Finanțările externe, o altă direcție de investigație

Dincolo de conținutul mesajelor, autoritățile americane pot examina modul în care sunt finanțate anumite campanii de influență.

Întrebată de Ziarul de Gardă cum se poate apăra o democrație de operațiunile coordonate de guverne străine atunci când mesajele distribuite sunt protejate de libertatea de exprimare, Dhillon a descris activitatea suspectă a unor conturi online.

„Recent am văzut online mai multe situații în care ceea ce păreau a fi roiuri de boți atacau oameni pentru opiniile lor. Nu mi s-a părut ceva spontan. Niciunul dintre conturi nu avea marcajul albastru de verificare, așa că am impresia că este vorba despre fabrici de boți din străinătate. Cumva, cineva plătește pentru asta.”

Oficiala a explicat că legislația americană permite investigarea unor fluxuri financiare externe, inclusiv atunci când există suspiciuni că acestea sunt folosite pentru influențarea opiniei publice.

„Avem legi împotriva spălării banilor în Statele Unite. Dacă putem urmări bani care vin din străinătate, fie de la un guvern străin, fie dintr-o altă sursă externă, și aceștia nu sunt declarați corespunzător, există legi privind influența străină, activitățile de lobby, sancțiunile și finanțele pe care le putem folosi. Este una dintre modalitățile prin care investigăm atacurile din străinătate, fie că sunt informaționale sau fizice.”

Dhillon a afirmat că autoritățile sunt interesate și de posibile finanțări externe ale unor forme de activism universitar, inclusiv ale unor grupuri pe care le acuză de implicare în incidente împotriva comunităților evreiești. 

Combaterea antisemitismului, inclusiv prin diplomație și educație

În timp ce Departamentul Justiției se concentrează asupra aplicării legislației americane, Departamentul de Stat abordează combaterea antisemitismului și prin relațiile cu alte guverne. Yehuda Kaploun afirmă că mandatul său presupune colaborarea cu statele partenere pentru protejarea libertății religioase și prevenirea discriminării.

„Antisemitismul există aproape în fiecare țară. Rolul nostru presupune ca Departamentul de Stat să fie implicat activ în protejarea libertății religioase, nu doar a cetățenilor americani, ci a tuturor oamenilor. Credem în libertatea de exprimare, libertatea de acțiune și libertatea religioasă pentru fiecare.”

Oficialul susține că una dintre direcțiile de activitate ale instituției este modificarea conținutului educațional care promovează prejudecăți religioase.

Kaploun a menționat colaborarea cu autoritățile saudite pentru eliminarea unor elemente antisemite din materialele școlare.

„Am lucrat cu guverne pentru ca programele lor de învățământ să nu mai promoveze ura. Am colaborat cu guvernul saudit pentru modificarea programei școlare și eliminarea unor conținuturi antisemite. Aceasta este una dintre prioritățile instituției noastre.”

El consideră că prejudecățile religioase sunt alimentate frecvent de necunoaștere și că educația poate contribui la reducerea lor.

„Instituția noastră consideră că majoritatea oamenilor care urăsc sunt ignoranți și că, dacă sunt educați corespunzător, în spiritul respectului și demnității pentru întreaga umanitate, putem reduce nu doar antisemitismul, ci și infracțiunile motivate de ură împotriva tuturor religiilor.”

Kaploun a declarat că Statele Unite încearcă să combine educația cu aplicarea legislației și cu activitatea instituțiilor responsabile de securitate.

„Ne ocupăm de această problemă în campusuri, în școli și în departamentele de poliție. Departamentul Justiției a făcut o muncă extraordinară. Fiecare agenție cu care lucrez, inclusiv FBI, acționează ferm pentru combaterea antisemitismului.”

În opinia sa, schimbarea atitudinilor individuale este la fel de importantă ca intervenția instituțiilor.

„Problema există. Nu va dispărea, dar poate fi combătută. Fiecare persoană căreia reușești să-i schimbi convingerile, câte una pe rând, astfel încât să nu mai urască, înseamnă un potențial atacator în minus.”