FOTO „Eu acolo oficial primesc patru mii de lei. Vă dați seama că asta-i fleac”. Bloggerul Ion Harghel și alți doi martori, audiați în dosarul „Kuliok”
O nouă ședință de judecată în dosarul denumit generic „Kuliok”, în care este inculpat fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat socialist Igor Dodon, a avut loc miercuri, 23 septembrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). În cadrul ședinței au fost audiați trei martori: bloggerul Ion Harghel, care activa la fostul Partid Democrat în perioada episodului „Kuliok”, dar și membrii PSRM Roman Gaifer și Nina Litvin.
„L-am rugat probabil să pună un cuvânt”
Primul martor audiat (din partea acuzării, n.r.) a fost bloggerul Ion Harghel, care a spus că-l cunoaște pe Dodon aproximativ din anul 2016. Acesta a fost întrebat de participanții la proces despre unele mesaje schimbate între el și Igor Dodon în septembrie 2021.
Petru Iarmaliuc, unul dintre procurorii de caz, a dat citire unui fragment din mesaje: „În acea comunicare cu Dodon, dvs. îi spuneați: «Mă pregăteam pentru emisiunea de sâmbătă (…). Poate mă mut cu salariul la Primul în Moldova». Dvs. scriați că acolo primeați oficial 4000 de lei”, a spus procurorul.
„Aveam o colaborare cu Primul în Moldova. Am avut un contract de vânzare a produsului media pe care îl cream pentru televiziunea Primul în Moldova. Atunci m-am adresat la TV8, N4 și la Primul în Moldova, iar aceștia au fost receptivi. Am făcut un contract cu SRL-ul respectiv. Nu țin minte (compania, n.r.). Era o doamnă cu care am semnat. Era SRL-ul care administra televiziunea. Nu exclud că în contextul în care era contract cu termen limită, dat fiind faptul că Igor Dodon se cunoștea cu ei, poate l-am rugat să pună un cuvânt să prelungească contractul (…) ”, susține Harghel.
Totodată, Ion Harghel a fost întrebat de Petru Iarmaliuc de unde primea 4000 de lei și de către cine era deținută compania care gestiona postul de televiziune, solicitându-i să explice contextul discuției: «Eu acolo oficial primesc patru mii de lei. Vă dați seama că asta-i fleac».
„V-am spus că am avut contract cu un SRL, nu știu cum se cheamă, care administra Primul în Moldova. Eu am semnat cu o doamnă, nu țin minte numele. Cred că Exclusiv Media, nu știu, trebuie de uitat. Cu siguranță sunt date pe internet care face referire la SRL-ul care deținea pe atunci Primul în Moldova (…). Când vorbești cu un om dacă se cunoaște cu alte persoane și poate pune un cuvânt ca să fie salariul mai mare. Ce este greu aici de înțeles?”, a mai spus el.
Ulterior, Iarmaliuc l-a întrebat de ce i-a cerut acest lucru lui Igor Dodon și nu reprezentantei acelei companii.
„Cu dumnealui (Igor Dodon, n.r.) mă cunoșteam mai bine decât cu doamna și l-am rugat probabil să pună un cuvânt de bine pentru a-mi fi majorat prețul vânzării produsului meu (…)”, a mai spus el.
Al doilea martor audiat a fost Roman Gaifer, membru al PSRM din 2016, care în prezent activează la Centrul de Tineret Edineț. Acesta a declarat în instanță că, în 2019, a achitat 750 de lei drept cotizație de membru de partid. În timpul ședinței, Gaifer a confirmat că, pe 6 iunie 2019, a părăsit teritoriul R. Moldova pentru trei luni și a revenit în țară la începutul lunii septembrie. Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a spus însă că există două acte din 13 iulie 2019, care indică încasarea cotizației de 750 de lei de la Roman Gaifer, deși, în acea perioadă, martorul nu se afla în țară. Roman Gaifer a spus că „poate fi o greșeală tehnică, nu știu”.
Ultimul martor audiat a fost Nina Litvin, membră a PSRM din perioada 2016–2017. Aceasta a declarat în instanță că, în 2019, a achitat 600 de lei drept cotizație de membru de partid, după care a plecat cu familia „la odihnă” în Ucraina. Întrebată de acuzare cum explică faptul că, în ziua în care ar fi achitat cotizația de membru de partid, a părăsit teritoriul R. Moldova după ora 07:00, Litvin a răspuns că nu poate spune o dată sau o oră exactă, pentru că nu își amintește.
Procuror de caz: „Declarațiile trebuie de analizat în raport cu probele materiale obiectuale”
După încheierea ședinței de judecată, Petru Iarmaliuc, unul dintre procurorii de caz, a declarat că acuzarea deține acte care ar confirma faptul că membrii PSRM Roman Gaider și Nina Litvina, martori ai apărării, nu se aflau pe teritoriul R. Moldova la data întocmirii dispoziției de plată și a ordinului de încasare a numerarului, reprezentând cotizațiile de membru de partid.
„Aceste declarații trebuie de analizat în raport cu probele materiale obiectuale care au niște dovezi certe. La noi sunt documentele care atestă că persoanele respective, la data întocmirii dispoziției de plată și ordinului de încasare al numeralului, nu se aflau pe teritoriul R. Moldova. Al doilea martor a confirmat că pe 17 iulie 2019 nu se afla în țară, era plecat peste hotare. Al treilea martor menționează că a plecat peste hotare, însă nu ține minte datele exacte. Datele oficiale de la Poliția de Frontieră confirmă că persoana, începând cu data de 8 iulie 2019 a ieșit de pe teritoriul R. Moldova și a revenit pe 14 iulie, însă pe 13 iulie a fost întocmit aceste documente contabile. Deci, probele arată că persoanele nu aveau cum să semneze. Ele susțin că semnăturile le aparțin, însă probele obiectuale confirmă altceva (…).
Primul martor a venit să comunice dacă într-adevăr a avut discuții cu inculpatul Dodon Igor și la ce se refereau aceste discuții. Aceste discuții s-au referit la faptul că Igor Dodon ar fi putut influența o anumită majorare sau suplinire a remunerației pe care o realiza acest martor în beneficiul Primul în Moldova, care era în cadrul SRL „Exclusiv Media” (asociat, n.r.). Acesta avea încheiat un contract cu această companie (…)” a declarat Petru Iarmaliuc pentru ZdG.
Procurorul a precizat că urmează să fie audiați câțiva martori, după care inculpatul Igor Dodon va depune mărturii în instanță.
Nicolae Posturusu, unul dintre avocații lui Dodon, a calificat acuzațiile procurorilor drept „insinuări”.
„Noi am încercat să combatem insinuările incluse în actul de învinuire, prin care s-au dat cu presupusul că persoanele n-au plătit cotizațiile în bugetul PSRM. Acești martori au venit, iar sub jurământ au declarat că într-adevăr au semnat și au depus acești bani. Chiar dacă documentele pe care le prezintă procurorii și le consideră probe sunt înaintate, noi ca parte a apărării trebuie să acționăm în mod normal și să combatem orice așa-zisă probă (…). Noi am venit cu oameni care au spus ceea ce ați auzit că au declarat. Urmează a fi audiat un martor al acuzării și un martor al apărării, care astăzi nu a putut veni din motivele invocate (…). Dacă ați observat, (instanța, n.r.) nu a stabilit să vină mâine domnul Dodon. Mâine este ședința Parlamentului și din câte îmi dau seama se va discuta Politica fiscal-bugetară. Va fi destul de fierbinte în Parlament, unde se dau bătăliile pentru taxele și impozitele cetățenilor pe care trebuie să le achităm”, a spus Nicolae Postursu pentru ZdG.
Următoarea ședință este programată pentru data de 24 septembrie, ora 09:30. Apărătorii lui Igor Dodon urmează să asigure prezența a trei martori, în timp ce acuzarea va aduce un martor.
Detalii despre dosarul „Kuliok”
Urmărirea penală în dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Centru a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova care a fost emisă anterior.
Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kulioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
La ședința de judecată din 14 august a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi, fostă preşedintă a Parlamentului și a Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), în calitate de martor al apărării în dosarul „Kuliok”. Asistată de avocatul său, Zinaida Greceanîi a făcut declarații în legătură cu situația politică de după alegerile parlamentare din 2019. Ea a susținut, între altele, că nu credea în formarea unei coaliții între PSRM, partid pe care îl conducea la acel moment, și fostul Partid Democrat, condus la acea vreme de Vladimir Plahotniuc. Politiciana susține că reprezentanții PDM ar fi solicitat ca funcția de prim-ministru să-i revină lui Plahotniuc și că, în perioada 2018–2019, PSRM s-ar fi confruntat cu mai multe presiuni din partea formațiunii politice.
De asemenea, aceasta a confirmat că Ion Ceban și Vlad Bătrîncea au fost desemnați negociatori ai PSRM pentru discuții despre formarea coaliției. „Ei veneau și ne informau că reprezentanții acelui partid au asemenea gânduri, că ceilalți puneau acele condiții (…). Cu PDM-ul au fost doar discuții sugestive, discuții concrete de formare a coaliției n-au fost (…)”, susține Greceanîi.
Totodată, politiciana a recunoscut că i-a cerut lui Dodon să poarte discuții cu reprezentanții PDM privind formarea unei coaliții.
„Domnul Dodon avea o experiență politică destul de vastă. Domnul Dodon este mai calm și l-am rugat să meargă să discute, inclusiv cu cei de la PDM (…). Cu domnul Plahotniuc n-am avut nicio discuție. Pe domnul Plahotniuc, până să vină în Parlament, l-am văzut o singură dată prin Guvern și nici nu știam cine este. Am întrebat colegii cine este și de unde s-a luat (…). Eu mai multă încredere aveam în domnul Dodon, că ar ști cum să negocieze, decât singură în sine. Avea experiență (…)”, a spus ea.
La ieșirea din sala de judecată, Greceanîi a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, menționând că „toate declarațiile” le-a făcut în sala de judecată.
