Dosarul concesionării Aeroportului: „Nu am înțeles pe ce probe s-a bazat procurorul, acuzând că Valeriu Lazăr ar fi avut careva interese materiale și personale”. Avocații spun că prejudiciul de circa 400 de milioane de lei „nu este cert și clar”
La o nouă ședință de judecată, în cadrul căreia sunt desfășurate dezbaterile judiciare în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), au fost prezentate pledoariile avocaților a trei dintre cei opt inculpați din dosar: ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, pentru care procurorii cer 6 ani de închisoare, fostul director financiar al AIC, Alexandru Ciutac, pentru care, de asemenea, acuzarea de stat cere 6 ani de închisoare, și fosta șefă a Serviciului analiză economică al Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari, pentru care acuzarea solicită 5 ani de închisoare.
Avocații au declarat că raportul de expertiză efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) privind potențialul prejudiciu de circa 400 de milioane de lei adus statului în urma concesionării Aeroportului „a fost viciat” și că acesta „nu poate sta la baza acuzării”.
La fel, unul dintre apărători a spus că „domnul procuror a stabilit că, din cauza trecerii timpului, «recunosc că nu am putut să adun probatoriu în privința intereselor personale ale domnului Lazăr»”.
Avocatul lui Valeriu Lazăr: „Miniștrii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu trebuie penalizați pentru faptul că ei au implementat anumite politici pentru care au fost aleși”
Avocatul Victor Munteanu, care apără interesele fostului ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, a prezentat o parte din pledoaria sa în fața instanței de judecată.
„Consecutivitatea deciziilor adoptate în perioada 2012–2013 a avut un impact și va fi privită prin prisma oportunității politice de la acel moment, a deciziilor care au fost asumate de către acel Guvern și mă voi referi prin prisma modificărilor legislative care au fost operate ulterior, la toate carențele și lipsa reglementărilor care au existat în 2013, care, de fapt, le sunt imputate ulterior și au fost puse la baza acuzării”, a spus avocatul.
Apărătorul lui Lazăr s-a referit în prezentarea sa la convențiile europene, inclusiv privind „menținerea separată a responsabilității politice de cea penală ministerială”.
„În rezoluția respectivă s-a reiterat că democrația și statul de drept impun ca politicienii să fie protejați în mod eficient împotriva urmăririi penale pe baza deciziilor lor politice. Deciziile politice sunt supuse responsabilității politice, judecătorii fiind alegătorii. Totodată, s-a reconfirmat poziția principială față de toate formele de impunitate. În consecință, politicienii trebuie trași la răspundere pentru faptele sau omisiunile infracționale pe care le comit atât în calitatea lor privată, cât și în exercitarea funcțiilor lor publice, însă distincția între luarea deciziilor politice și actele sau omisiunile penale trebuie să se bazeze pe dreptul constituțional și penal național”, a menționat acesta.
Victor Munteanu a solicitat ca „întreaga cauză” să fie privită în baza ideii că „miniștrii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu trebuie penalizați pentru faptul că ei au implementat anumite politici pentru care au fost aleși”.
„Nu am înțeles pe ce probe s-a bazat procurorul, acuzând că Valeriu Lazăr ar fi avut careva interese materiale și personale”
Avocatul s-a referit la declarațiile anterioare făcute de clientul său, Valeriu Lazăr: „dumnealui a considerat că, la acel moment, el, ca și factor de decizie în cadrul Guvernului, (…) aprobarea deciziilor cu privire la concesionarea Aeroportului”.
Apărătorul a declarat că este „absolut nefundamentată sau, cel puțin, în contradicție totală cu logica” afirmația acuzării de stat că studiul de fezabilitate, care a fost un document la baza deciziei de a concesiona Aeroportul, „a fost denaturat și viciat”.
„Domnul procuror de vreo opt ori a spus că studiul a fost viciat, totodată, eu nu am un răspuns sau argumentare cu privire la stabilirea prejudiciului de 8% redevență, în baza acestui studiu de fezabilitate, care este considerat viciat”, a declarat Victor Munteanu.
La fel, în cadrul ședinței, avocatul a menționat că nu a înțeles „pe ce probe s-a bazat procurorul, acuzând că Valeriu Lazăr ar fi avut careva interese materiale și personale. Chiar și domnul procuror a stabilit că, din cauza trecerii timpului, «recunosc că nu am putut să adun probatoriu în privința intereselor personale ale domnului Lazăr»”.
Avocatul lui Valeriu Lazăr urmează să-și continue prezentarea pledoariei în fața instanței la o ședință de judecată ulterioară.
Avocatul lui Alexandru Ciutac: „O asemenea acuzare mi se pare absolut absurdă și depășită”
La aceeași ședință, și-a finalizat pledoaria avocatul Alexandru Bargan, care apără interesele lui Alexandru Ciutac, fostul director financiar al AIC. Anterior, acesta a declarat că procurorul nu a venit cu suficiente probe care să demonstreze vinovăția clientului său și că acuzațiile aduse acestuia „n-au fost formulate concret”, solicitând instanței de judecată achitarea lui Ciutac.
Potrivit avocatului, acuzațiile aduse de procurori, potrivit cărora Alexandru Ciutac ar fi mimat expedierea scrisorilor de participare la concurs către mai multe aeroporturi, pentru a favoriza „Avia Invest”, controlată de Ilan Șor, nu sunt probate.
Bargan a prezentat în instanța de judecată un răspuns primit de la un aeroport din Spania, care ar fi confirmat că scrisoarea de invitație la concursul pentru concesionarea AIC a fost expediată.
La ședința de astăzi, 18 septembrie, Alexandru Bargan a declarat că prejudiciul invocat de procurori „nu este cert și clar” și că un „potențial investitor, neidentificat și care nu a fost în realitate” nu poate „sta la baza acuzării”.
„Partea acuzării, cu toată această mașinărie, cu tot organul de urmărire penală, ofițeri de investigații, o mulțime de autorități cu care a conlucrat, menționează că nu prea există probe, iar clientul meu, o persoană fizică, după 15 ani de la pretinsele fapte infracționale, cum el să-și poată demonstra nevinovăția și cum el să obțină aceste probe în condițiile în care urmărirea penală în cauza respectivă a fost pornită în 2014 și astăzi organele statului spun că nu sunt probe”, a declarat avocatul.
La fel, apărătorul lui Ciutac a spus în ședință că îi este „foarte greu” să se exprime asupra „superficialității cu care s-a analizat acest pretins prejudiciu. (…) Clientul meu, care a avut o funcție în departamentul administrativ-financiar într-o instituție de stat, este învinuit că, împreună cu altcineva, ar fi putut cauza un prejudiciu ipotetic, dacă se găsea un alt investitor cu o redevență de 8%. O asemenea acuzare mi se pare absolut absurdă și depășită”.
Pe final, avocatul lui Alexandru Ciutac a solicitat achitarea acestuia sub toate aspectele formulate de acuzarea de stat.
Avocatul Alei Țubari spune că raportul de expertiză privind prejudiciul adus statului „a fost viciat” și că experții CNEJ „nu sunt independenți”
În cadrul ședinței de astăzi a fost prezentată și pledoaria avocatului Mihail Mișcoi, care apără interesele fostei șefe a Serviciului analiză economică al Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari, pentru care acuzarea solicită 5 ani de închisoare.
Potrivit avocatului, acuzarea de stat nu a prezentat probe care să demonstreze vinovăția clientei sale sau că aceasta ar fi avut interese personale sau materiale în raport cu Ilan Șor, care controla concesionarul AIC „Avia Invest”.
Mihail Mișcoi a invocat că raportul de expertiză efectuat de CNEJ privind potențialul prejudiciu de circa 400 de milioane de lei adus statului în urma concesionării Aeroportului „a fost viciat” și că acesta „nu poate sta la baza acuzării”, solicitând excluderea raportului de expertiză din dosar.
La fel, avocatul a spus în cadrul pledoariei sale că experții CNEJ „nu sunt independenți”, pentru că s-ar fi consultat cu acuzarea de stat „înainte ca să fie expediată o solicitare oficială pentru o expertiză a presupusului prejudiciu”.
Anterior, la ședința din 16 septembrie, avocatul lui Iurie Leancă, Vladislav Roșca a declarat că „ansamblul probelor și declarațiile examinate nu permit identificarea actului personal al lui Iurie Leancă, încălcarea atribuției, interesul urmărit, prejudiciul cert”, solicitând instanței achitarea clientului său, deoarece „nu există probe directe” privind vinovăția fostului premier. Detalii AICI.
Ce pedepse cer procurorii pentru cei opt inculpați?
Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a intrat pe ultima sută de metri, la ședința din 14 septembrie fiind inițiate dezbaterile judiciare, una dintre fazele finale din procesul de examinare a unui dosar penal în instanță. Cauza este examinată în prima instanță de un complet format din trei judecători: Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea.
Concesionarea AIC a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani. Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat în august 2013, beneficiarul final fiind controversatul afacerist Ilan Șor. Procurorii acuză inculpații de abuz în serviciu, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și a unei organizații criminale.
Dosarul penal a fost trimis în instanță în mai 2023. În calitate de inculpați figurează opt persoane, pentru care procurorul Victor Munteanu a cerut pedepse cu închisoarea: ex-premierul Iurie Leancă – 6 ani de închisoare, ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr – 6 ani de închisoare, fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci – 6 ani de închisoare, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu – 6 ani de închisoare, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă – 5 ani de închisoare, ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan – 6 ani de închisoare, fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac – 6 ani de închisoare, șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari – 5 ani de închisoare.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorul a cerut, pentru toți inculpații, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, iar în scopul executării pedepsei, a cerut și aplicarea arestului preventiv cu luarea în custodie direct din sala de judecată, în cazul emiterii unei sentințe de condamnare.
Procuror: probe sunt destule
„Acuzarea de stat consideră că probe sunt destule ce atestă fapta și consecința survenită. Solicitarea pedepsei a survenit din mai multe motive: infracțiunea se atribuie celor grave, subiecții infracțiunilor sunt persoane de demnitate publică, mai mult, survenirea consecințelor care se atribuie la prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari și existența circumstanțelor agravante, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și organizații criminale”, a menționat procurorul Victor Muntean după încheierea ședinței în care a anunțat pedepsele cerute pentru inculpați.
Agenția Proprietății Publice: prejudiciul există și este cert
La fel, procurorul Muntean a cerut admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate de către APP, privind repararea prejudiciului cauzat, în sumă de circa 392 de milioane de lei, cu încasarea banilor din contul inculpaților în beneficiul statului.
Conform APP, „suma de 392 de milioane de lei reprezintă venitul ratat de stat, ca urmare a stabilirii a unei redevențe (datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe, n. r.) de numai 1% din veniturile din vânzări realizate din activitatea concesională, în condițiile în care studiul de fezabilitate prevedea în varianta de bază un model al unei redevențe care pornea de la 8% (…) Prejudiciul există și este cert”.
Leancă: Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare
Fostul premier Iurie Leancă pledează nevinovat, la fel ca toți ceilalți inculpați din dosar. „Nicio faptă demonstrată de acuzator astăzi, astfel, nici nu prea știi ce să comentezi. Atunci, în 2013, existau toate motivele de a continua acest proces (de concesionare, n. r.), inițiat în 2012. Nu eu l-am inițiat în fruntea Guvernului. S-a invocat (de către procuror, n. r.) și faptul că aș fi prejudiciat interesul cetățenilor R. Moldova. Am sentimentul că cetățeanul doar a beneficiat, eu nu sunt avocatul concesiunii Aeroportului, dar cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii. (…) Spuneți-mi un efect negativ? Dincolo de faptul cine a fost în spatele concesionarului (Ilan Șor, n. r.), despre care, încă o dată, am aflat din presă. (…) Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare, sper asta să se întâmple”, a declarat Leancă, după prezentarea acuzării de stat.
Completele de judecători care au examinat dosarul
Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.
La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.
La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.
Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.
În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului
Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.
În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.
