Principală  —  IMPORTANTE   —   „Busola Memoriei”, campanie despre deportări,…

„Busola Memoriei”, campanie despre deportări, foamete și represiuni, lansată la Chișinău

Foto: busolamemoriei.md

O campanie dedicată memoriei victimelor represiunilor din perioada sovietică și felului în care trecutul influențează societatea de astăzi a fost lansată vineri, 18 septembrie, la Chișinău. „Busola Memoriei” aduce în atenție deportările, foametea, teroarea politică și alte experiențe traumatice din istoria Republicii Moldova, prin documente de arhivă, mărturii, materiale video și activități destinate inclusiv tinerilor. Inițiativa este finanțată de Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), și este susținută de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova.

De la deportări și foamete la independență

Campania pornește de la experiențele prin care a trecut populația de pe actualul teritoriu al R. Moldova în secolul trecut – represiuni politice, foamete, deportări și alte forme de persecuție – și urmărește să le facă mai accesibile generațiilor care nu le-au trăit direct.

„Un trecut neasumat devine o sursă de vulnerabilitate”, se arată pe site-ul campaniei. Autorii proiectului susțin că efectele traumelor colective continuă să se resimtă, iar necunoașterea sau interpretarea distorsionată a trecutului poate alimenta neîncrederea, nostalgia față de regimurile autoritare și revizionismul istoric.

Una dintre piesele centrale ale campaniei este spotul „Noi am rezistat”, construit ca un traseu prin aproape un secol de istorie. Materialul folosește imagini de arhivă pentru a trece prin momente precum ocupația, foametea și deportările, ajungând la independența R. Moldova și la prezent.

Mărturiile celor care au trăit represiunile

O altă componentă, intitulată „Amintim trecutul, construim viitorul”, adună mărturii despre deportări, foamete, război și represiuni. Sunt istorii povestite de oameni care au trecut prin aceste evenimente sau de membrii familiilor în care amintirea lor a fost transmisă de la o generație la alta.

Relatările vorbesc despre pierderi și frică, dar și despre supraviețuire și despre felul în care experiențele celor persecutați au rămas în memoria familiilor.

Campania încearcă să aducă această memorie și mai aproape de generațiile tinere. În seria „Dacă ar fi azi”, tineri din R. Moldova vorbesc despre cum percep deportările, foametea și represiunea, deși nu au cunoscut direct aceste experiențe, și despre urmele pe care istoriile de familie le-au lăsat asupra generațiilor următoare.

Expoziții în cel puțin 100 de școli

O parte importantă a proiectului se va desfășura în școli. Expoziții tematice itinerante urmează să ajungă în cel puțin 100 de instituții de învățământ din diferite regiuni ale R. Moldova.

Materialele expuse vor fi completate de coduri QR prin care elevii și profesorii vor putea accesa o galerie digitală. Aceasta va reuni documente de arhivă, înregistrări video și alte resurse despre evenimentele istorice abordate de campanie.

În acest fel, proiectul își propune să depășească formatul unei expoziții clasice și să ofere acces la surse și mărturii care pot fi consultate și ulterior.

Emisiuni și podcasturi despre memoria istorică

„Busola Memoriei” va continua și în spațiul audiovizual. În cadrul campaniei sunt prevăzute două emisiuni tematice la postul public de televiziune, precum și două podcasturi la care vor participa istorici, cercetători și jurnaliști.

Autorii campaniei spun că memoria istorică ar trebui să funcționeze ca un reper pentru înțelegerea prezentului.

Proiectul „Busola Memoriei” beneficiază de finanțarea Guvernului României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, iar activitățile prevăzute în cadrul campaniei se vor desfășura până în decembrie 2026.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.