Rapoartele de evaluare ale candidatelor la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, Oxana Parfeni și Elena Croitor: analiza proprietăților și veniturilor
Comisia de Evaluare a Judecătorilor a publicat rapoartele privind evaluarea integrității candidatelor la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție: Oxana Parfeni (judecătoare) și Elena Croitor (profesor universitar). Ambele candidate au promovat evaluarea, iar rapoartele au fost aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Cariera judecătoarei Oxana Parfeni
Oxana Parfeni este transferată temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, din mai 2023. Între 2019 și 2023, Parfeni a activat la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. În perioada 1 ianuarie 2017-2019, a activat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Înainte de reorganizarea instanțelor judecătorești prin Legea nr. 76/2016, aceasta a activat la Judecătoria Buiucani din 2014 până la 31 decembrie 2016.
Între 2008 și 2014, Oxana Parfeni a fost asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție. Anterior, în 2008, a activat în calitate de specialist în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Între 2005 și 2008, aceasta a fost grefieră la Judecătoria Botanica. În perioada 2004 și 2005, a activat în cadrul unui birou de avocați.
La 19 noiembrie 2025 Comisia a recepționat de la Consiliul Superior al Magistraturii informația care a inclus candidatura subiectului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. La 20 noiembrie 2025, Comisia a notificat judecătoarea și i-a solicitat să completeze și să returneze un chestionar de etică și declarațiile prevăzute la articolul 12 alin. (3) din Legea nr. 65/2023 în termen de 10
La 13 ianuarie 2026, în vederea clarificării unor aspecte, Comisia i-a solicitat judecătoarei să prezinte informații adiționale, până la 25 ianuarie 2026.
La 16 februarie 2026, Comisia a notificat judecătoarea că, pe baza informațiilor colectate și analizate, nu a constatat dubii cu privire la corespunderea acesteia cu criteriile de integritate. La 26 februarie 2026, Comisia a organizat o audiere publică.
Pe baza informațiilor colectate, Comisia a analizat și, după caz, a solicitat clarificări suplimentare cu privire la aspectele care, în urma examinării inițiale, au ridicat dubii cu privire la respectarea criteriilor stabilite de lege: implicarea în trei cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), potențiala diferență între avere, cheltuieli și venituri pentru 2019.
Oxana Parfeni Raport de Evaluare Vetting by Ziarul de Gardă
Implicarea în trei cauze examinate CtEDO
Oxana Parfeni a fost implicată în trei cauze CtEDO: – Sușco v. Republica Moldova (nr. 64990/16, 16 ianuarie 2025); – Caldare v. Republica Moldova (17 octombrie 2024); – Osadcii și alții v. Republica Moldova (17 iulie 2020).
În cauza Sușco, decizia judecătoarei a fost pronunțată la 24 martie 2015, fiind prin urmare în afara perioadei de evaluare de 10 ani. În cauza Caldare, CtEDO a radiat de pe rol cauza, acceptând o declarație unilaterală prezentată de Agentul Guvernamental.
Cauza Osadcii și alții vizează trei cereri privind executarea întârziată a unor hotărâri interne definitive care obligau autoritățile publice să furnizeze locuințe reclamanților. CtEDO a constatat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1.
„Subiectul a fost implicat în cererea nr. 51662/12. Prin hotărârea din 1 februarie 2016, aceasta a admis cererea, a constatat încălcarea articolului 6 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 și a acordat 25 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral și 252518 de lei cu titlu de prejudiciu material. Hotărârea subiectului este conformă jurisprudenței CtEDO, iar constatarea încălcării nu este legată de hotărârea subiectului”, se arată în raportul Comisiei.
Potențiala diferență între avere, cheltuieli și venituri pentru 2019
Comisia a identificat o potențială avere inexplicabilă de -48176 de lei pentru 2019, an în care familia a achiziționat un vehicul și a încheiat o asigurare CASCO.
Conforn raportului, pe lângă cheltuielile esențiale calculate conform cheltuielilor de consum ale populației, alte cheltuieli în acel an au inclus rambursări de împrumuturi și taxa de studii universitare a fiului subiectului. Veniturile gospodăriei pentru 2019 au inclus economii bancare și în numerar, veniturile subiectului și ale concubinului său, precum și un împrumut bancar.
„Soldul negativ identificat ar putea fi explicat în mod rezonabil prin soldurile pozitive înregistrate în anii precedenți (suficiente pentru a acoperi deficitul), precum și prin calculele cheltuielilor, supuse unei marje de eroare de ±5%, astfel cum este indicat de Biroul Național de Statistică și confirmat de Curtea Supremă de Justiție (cauza Rodica Chirtoacă, § 32). Chiar dacă acest sold negativ ar fi considerat drept avere inexplicabilă, acesta ar rămâne sub pragul de 322 de mii de lei stabilit la articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023. În consecință, Comisia nu a solicitat explicații suplimentare cu privire la acest aspect”, a precizat Comisia.
Donația a o jumătate din proprietatea unui apartament către fiul subiectului
În raport se stipulează că judecătoarea și concubinul acesteia locuiesc împreună cu cei doi copii ai lor într-un apartament de 36,7 m2 situat în sectorul Centru din Chișinău. În prezent, apartamentul este deținut în părți egale: ½ de concubinul Oxanei Parfeni și ½ de fiul ei.
Fiul judecătoarei a dobândit partea sa la 3 octombrie 2014, printr-o donație efectuată de mătușa sa, sora concubinului.
Achiziționarea unui apartament la preț preferențial
La 19 septembrie 2013, judecătoarea a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând includerea sa pe lista persoanelor care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai. În cerere, aceasta a declarat că activa în sistemul judiciar de aproximativ 10 ani, că nu deținea niciun bun imobil în Chișinău sau în R. Moldova și că are la întreținere doi copii minori. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea la 27 aprilie 2014.
La 30 octombrie 2014, Oxana Parfeni a încheiat un contract de investiții cu o companie de construcții pentru un apartament de 42,6 m2 în Chișinău, sectorul Rîșcani, la prețul de 15336 euro. Conform unui act de primire din 9 iunie 2017, apartamentul a fost transmis judecătoarei, iar suma totală achitată a fost de 312604 lei (15264 euro). Comisia scrie că judecătoarea a declarat plățile în rate în declarațiile sale anuale de avere și interese personale depuse la ANI.
Judecătoarea a declarat că apartamentul se află în versiune albă și că nu au fost făcute lucrări de reparație, dar și că nu au fost suportate cheltuieli conexe.
„De remarcat că donația a ½ din apartamentul de 36,7 m.p. fiului subiectului a fost încheiată în octombrie 2014, în timp ce cererea pentru spațiu locativ fusese depusă în septembrie 2013. În practica sa anterioară, Comisia a reținut că înregistrarea apartamentelor pe numele copiilor minori, în scopul utilizării acestor circumstanțe pentru a deveni eligibili pentru programe cu preț preferențial, poate ridica probleme etice (Balmuș, Raportul din 4 aprilie 2024, §§ 34-38).
Totuși, în prezenta cauză, deși subiectul a acționat în calitate de reprezentant legal al fiului său în tranzacție, noțiunea de „spațiu locativ” din criteriile de eligibilitate prevăzute în decizia nr. 2 din 16 august 2013 menționată mai sus, precum și relaxarea ulterioară a acelorași criterii prin extinderea potențialilor beneficiari la cei care doresc să „îmbunătățească condițiile de viață” prin decizia nr. 3 din 6 septembrie 2013, atenuează preocupările etice. În plus, acțiunile relevante ale subiectului au avut loc în afara termenului de prescripție de cinci ani aplicabil încălcărilor etice, prevăzut la articolul 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 252/2023„, a precizat Comisia.
Achiziționarea unei proprietăți de către concubinul judecătoarei
La 5 august 2020, concubinul Oxanei Parfeni și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra unui teren de 0,0811 ha pentru construcție, situat în satul Ciorescu. Dreptul de proprietate a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească din 19 mai 2017 pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Hotărârea a recunoscut validitatea unei tranzacții de vânzare-cumpărare din 7 august 2013, a recunoscut dreptul de proprietate al concubinului subiectului și a dispus oficiului cadastral să înregistreze acest drept.
Pe baza declarațiilor concubinului acesteia, judecătoarea a explicat că acesta a avut o înțelegere informală cu fostul proprietar, J.G., în 1999. Acesta a intrat în posesia terenului și a plătit taxele aferente. În 2013, i-a plătit lui J.G. 35 de mii de lei. După decesul acestuia în 2014, soția acestuia a refuzat să autentifice tranzacția, ceea ce a dus la inițierea procedurilor judiciare. Concubinul a confirmat aceste circumstanțe printr-o declarație scrisă. El a declarat că nu a informat judecătoarea despre acord, plata taxelor sau despre procedurile judiciare, deoarece nu era obligat să o facă. Relația lor de concubinaj a început în 2009.
De asemenea, acesta a declarat că a înregistrat dreptul de proprietate în 2020 din motive personale și de sănătate. Concubinul a mai declarat că foștii proprietari au construit o casă pe teren în 1998 fără documente oficiale. El a menționat că nu s-au efectuat lucrări de renovare sau îmbunătățiri.
„Dobândirea dreptului de proprietate asupra acestui teren ridică mai multe îndoieli. Singurul document care leagă în mod direct concubinul de pretinsa tranzacție este o recipisă din 7 august 2013, prin care J.G. a confirmat primirea sumei de 35.000 MDL „în contul vânzării terenului”. Deși există chitanțe de plată a impozitelor, acestea au fost emise pe numele fostului proprietar și nu conțin informații despre concubinul subiectului.
Informațiile cadastrale indică faptul că soția lui J.G. deținea jumătate din teren. În consecință, transferul întregului teren ar fi necesitat consimțământul acesteia. Dosarul disponibil nu conține documente care să confirme consimțământul sau participarea acesteia. Cronologia evenimentelor ridică întrebări suplimentare. Concubinul a făcut referire la o înțelegere neformală din 1999, însă singura probă scrisă este o recipisă din 2013. Nu este clar de ce nu a fost încheiat un contract formal înainte de decesul lui J.G. Mai mult, deși hotărârea judecătorească a fost pronunțată în 2017, dreptul de proprietate nu a fost înregistrat decât în 2020. În pofida aspectelor menționate mai sus, dreptul de proprietate îl vizează pe concubinul subiectului, și nu pe subiect în mod direct.
Informațiile disponibile nu indică implicarea subiectului în tranzacție, în procedurile judiciare sau în înregistrarea ulterioară a dreptului. Întrucât părțile nu sunt căsătorite, terenul constituie bunul propriu al concubinului și nu este supus regimului proprietății în devălmășie. Deși imobilul poate fi relevant în contextul coabitării îndelungate a părților, nu a fost identificată nicio probă care să indice că subiectul a obținut vreun beneficiu financiar din acesta sau a exercitat control asupra lui”, notează Comisia.
Profesoara universitară – Elena Croitor
Între 2021 și 2025, Elena Croitor a activat la Asociația Barourilor Americane Inițiativa pentru Supremația Legii (ABA ROLI Moldova), inițial în calitate de consultant juridic principal (2021–2023), și ulterior în calitate de consilier juridic senior (2023–2025). Anterior, între 2015 și 2016, a activat, de asemenea, în calitate de consultant la ABA ROLI Moldova.
Între 2019 și 2020, a activat în calitate de consultant principal în cadrul Ministerului Justiției. Anterior, între 2012 și 2014, aceasta a activat în domeniul justiției, în calitate de consultant la Institutul de Reforme Penale (2012–2013) și de Coordonator de program la Terre des Hommes, în special domeniul justiției pentru copii (2014).
De asemenea, între 2005 și 2019 a deținut funcția de profesor la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Subiectul a obținut o diplomă de licență în drept în 2005 la Universitatea de Studii Europene din Moldova. În 2006, subiectul a obținut o diplomă de master în drept la Universitatea de Stat din Moldova, iar în 2012 a obținut titlul de doctor în drept la aceeași universitate.
Raport de Evaluare Elena Croitor Vetting by Ziarul de Gardă
Potențială diferență între avere, cheltuieli și venituri
La 19 noiembrie 2025, Comisia a recepționat de la Consiliul Superior al Magistraturii informația care a inclus candidatura subiectului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. La 20 noiembrie 2025, Comisia a notificat subiectul și i-a solicitat să completeze și să returneze un chestionar de etică și declarațiile de avere
La 14 ianuarie 2026, în vederea clarificării unor aspecte, Comisia i-a solicitat profesoarei să prezinte informații adiționale până la 26 ianuarie 2026.
La 16 februarie 2026, Comisia a notificat-o pe Elena Croitor că pe baza informațiilor colectate și analizate, nu a constatat dubii cu privire la corespunderea acesteia cu criteriile de integritate.
La 26 februarie 2026, Comisia a organizat o audiere publică. În cadrul audierii, profesoara a reafirmat acuratețea răspunsurilor sale din declarația pentru ultimii cinci ani și din chestionarul de etică și a declarat că nu are corectări sau completări la răspunsurile oferite anterior Comisiei.
Pe baza informațiilor colectate, Comisia a analizat și, după caz, a solicitat clarificări suplimentare cu privire la potențiala diferență între avere, cheltuieli și venituri. Acesta a fost singurul aspect care, în urma examinării inițiale, a ridicat dubii cu privire la respectarea criteriilor stabilite de lege, notează Comisia.
„În analiza veniturilor și cheltuielilor gospodăriei subiectului, Comisia a analizat, printre altele, sursa fondurilor pentru lucrările de reparație și renovare a casei părinților subiectului, precum și pentru vehiculele deținute de fratele subiectului. Subiectul are o gospodărie comună cu părinții săi și locuiește împreună cu aceștia în casa situată în Strășeni. Casa a fost dobândită de tatăl subiectului în 2016, printr-o donație din partea mamei sale (bunica subiectului). Bunica a dobândit proprietatea înainte de proclamarea independenței Republicii Moldova și era înregistrată în calitate de proprietară în Cadastru cel puțin din 2000″, se arată în raport.
Profesoara a declarat că, până în 2020, nu a suportat cheltuieli semnificative legate de casă, contribuind doar ocazional la plata utilităților, când dispunea de fonduri, și achiziționând două piese mici de mobilier. Aceasta a explicat în detaliu că imobilul a suportatreparații capitale, inclusiv construcția unor spații de locuit. Casa a fost, de asemenea, supusă lucrărilor de finisare interioară, reparația acoperișului, renovarea gardului și amenajări exterioare.
Potrivit acesteia, aceste lucrări au început în 1997 și continuă până în prezent. Ea a indicat că lucrările au fost efectuate treptat, din cauza mijloacelor financiare limitate ale familiei, iar tatăl său a efectuat o parte din lucrări, cu ajutorul rudelor. Pentru a ilustra caracterul continuu al reparațiilor, Elena Croitor a menționat exemplul acoperișului, care a fost reparat utilizând materiale cumpărate în ultimii doi ani. Sursa fondurilor a fost indicată ca fiind în principal venitul tatălui său, în special cel obținut peste hotare.
„Datele și imaginile satelitare arată că, din 2013 până la sfârșitul perioadei de evaluare, proprietatea a suportat reparații semnificative. Aceste lucrări par să fi fost realizate în etape, după cum o demonstrează acoperișul, care, în unele porțiuni, și-a modificat în timp culoarea din gri în roșu. Comisia a analizat veniturile și cheltuielile părinților subiectului pentru a evalua capacitatea financiară a acestora de a acoperi lucrările de reparații declarate. Nu au fost identificate alte cheltuieli semnificative suportate de subiect sau de părinții acesteia, cu excepția cheltuielilor aferente întreținerii curente, astfel cum sunt cuantificate de Biroul Național de Statistică prin cheltuielile de consum ale populației”, a notat Comisia Vetting.
Veniturile tatălui din Rusia și Regatul Unit
Potrivit declarațiilor profesoarei și documentelor justificative, tatăl acesteia a lucrat în Federația Rusă în perioada 2013-2014. Între 2016 și 2024, a fost angajat în Regatul Unit prin intermediul unei agenții de ocupare a forței de muncă. Pentru perioada 24 octombrie 2016 – 24 ianuarie 2020, extrasele bancare confirmă venituri de aproximativ 33896 de lire. Pentru perioada ulterioară, 2020-2024, certificatele eliberate de HM Revenue & Customs (HMRC), autoritatea fiscală din Regatul Unit, confirmă un venit net de 61088 de lire, care nu include contribuțiile la asigurările naționale, a precizat Comisia
În prima rundă de întrebări, Elena Croitor a prezentat estimări ale sumelor introduse în tranșe de către tatăl său în R. Moldova, ca urmare a activității sale în Regatul Unit. Acestea au constituit 36100 de lire, suplimentar față de 3469 de euro confirmați prin transferuri internaționale.
„Având în vedere că tatăl subiectului a avut multiple traversări de frontieră, iar sumele menționate au reprezentat aproximativ 40 % din venitul său, estimările furnizate de subiect sunt credibile și suficiente pentru a justifica eventualele cheltuieli suportate de tatăl său în Regatul Unit. În aceeași perioadă, mama subiectului a primit venituri salariale de 248.903 MDL pentru perioada 2013-2019 și venituri din pensie de 266.910 MDL pentru perioada 2018-2024. Pentru perioada 2013-2024, principalele categorii de fluxuri financiare de ieșire identificate au fost economiile bancare, cheltuielile zilnice ale gospodăriei, astfel cum sunt reflectate de CCP, și cheltuielile de retail ale subiectului. Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt estimate la aproximativ 1.400.000 MDL.
Cheltuielile efectuate în contul bancar al subiectului au constituit 659.446 MDL, deși o parte din acestea ar putea fi deja acoperite de CCP. Cu toate acestea, aceste cheltuieli au fost incluse în calcul pentru a reflecta consumul individual semnificativ realizat de subiect. Comparând aceste cheltuieli, precum și economiile bancare semnificative, cu veniturile gospodăriei subiectului, ar rezulta un sold pozitiv între fluxurile financiare de aproximativ 800.000 MDL. Întrucât soldul pozitiv efectiv ar putea fi chiar mai mare, gospodăria subiectului a avut venituri suficiente pentru a efectua renovările extinse descrise mai sus”, denotă raportul de evaluare.
Comisia scrie că potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră, fratele acesteia a traversat frontiera în calitate de șofer a trei vehicule: Ford Focus (a/f 2005), Kia Sportage (a/f 2021) și Mazda CX-5 (a/f 2023). Nu au fost identificat venituri semnificative obținute de acesta în Republica Moldova, cu excepția unei sume nesemnificative în 2013, a scris sursa citată.
Elena Croitor a confirmat că fratele său este proprietarul acestor vehicule. Ea a explicat că acesta locuiește în România din 2013, inițial ca student, iar ulterior în calitate de angajat/salariat. Aceasta a prezentat documente care confirmă istoricul său profesional și veniturile obținute în România. Acesta a fost angajat în sectorul IT, cu un salariu lunar cuprins între 7 și 12 mii de roni. Ulterior, a primit aproximativ 18 mii de roni lunar sub formă de dividende, în calitate de fondator al unei companii IT din România.
„Pe baza documentelor privind angajarea și veniturile fratelui subiectului în România, capacitatea sa financiară este compatibilă cu achiziționarea vehiculelor menționate mai sus. În consecință, orice dubii privind acest aspect, au fost pe deplin înlăturate. Pe baza informațiilor obținute și a celor prezentate de subiect, Comisia propune ca subiectul să promoveze evaluarea externă efectuată în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 11 din Legea nr. 65/2023″, a concluzionat Comisia.
