„Pașaportul rusesc” vs. realitatea din stânga Nistrului: propaganda de pe Telegram contrastează cu percepțiile locuitorilor din regiunea transnistreană
Canalele pro-ruse de pe Telegram au amplificat în ultimele săptămâni decretul Kremlinului privind acordarea simplificată a cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea transnistreană, prezentând pașaportul rusesc drept „protecție” împotriva integrării europene și a autorităților de la Chișinău. Mesajele sincronizate vorbesc despre „zeci de mii” de oameni care s-au grăbit deja să obțină cetățenia Federației Ruse și despre alegerea „vectorului rus” de către Tiraspol. În paralel însă, un studiu realizat de platforma „Zona de Securitate” și comunitatea „WatchDog” arată o realitate mult mai nuanțată: tot mai mulți locuitori ai regiunii susțin reintegrarea cu R. Moldova, iar apropierea de malul drept este percepută pentru prima dată în ultimele trei decenii la fel de importantă ca relațiile cu Federația Rusă.
Telegramurile pro-ruse: „Rusia garantează pacea și stabilitatea”
Mesajele distribuite coordonat de canalele pro-ruse și de actorii afiliați administrației de la Tiraspol au promovat ideea că decretul Kremlinului privind cetățenia simplificată reprezintă o formă de „protecție” pentru locuitorii regiunii.
Unul dintre mesajele distribuite pe Telegram susține că „mai mult de 20 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene s-au înscris deja în rândul electronic pentru obținerea cetățeniei Federației Ruse, fapt care demonstrează un nivel ridicat de încredere în Rusia ca garant al păcii și stabilității.”
În același mesaj, ambasadorul agreat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, afirmă că decretul „rezolvă probleme umanitare”, oferă „garanții sociale suplimentare” și „extinde oportunitățile pentru educație în Rusia”, sugerând că măsura vine „pe fondul presiunii economice din partea Moldovei”.
Narațiunea este repetată aproape identic în mai multe postări, în care se afirmă că procedura a generat un „interes fără precedent”, iar Rusia este prezentată drept „garant al păcii și stabilității”.
Într-o altă intervenție distribuită pe canalele pro-ruse, așa-numitul deputat Vadim Kravciuk susține că „doritorii de a obține cetățenia Rusiei vor fi mai mulți de 100 de mii” și afirmă că „Moldova își vede viitorul împreună cu Uniunea Europeană, iar Transnistria alege independența și apropierea de Rusia”.
„Presiunea Moldovei” și „lupta pentru inimile transnistrenilor”
O altă narațiune intens distribuită pe Telegram prezintă autoritățile de la Chișinău drept un factor de presiune asupra locuitorilor regiunii transnistrene.
Într-o postare, decretul Kremlinului este descris drept „o etapă” în relațiile moldo-transnistrene și începutul unei „lupte pentru inimile transnistrenilor”. Autorul afirmă că „majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului nu doresc aderarea la UE și așteaptă ajutorul Rusiei.”
Aceeași postare susține că oamenii ar fi fost „forțați” să obțină pașapoarte moldovenești și plăcuțe neutre de înmatriculare pentru a putea circula, iar decretul lui Vladimir Putin ar „schimba regulile impuse de Maia Sandu”.
Sondajul care contrazice propaganda: fiecare al doilea locuitor susține reintegrarea
Datele unui sondaj prezentat de Zona de Securitate și WatchDog conturează însă o imagine diferită de cea promovată în ecosistemul Telegramului pro-rus.
Potrivit cercetării, „fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene sprijină reintegrarea celor două maluri”, sprijinul pentru reintegrare crescând cu 8 % în ultimii doi ani.
Graficul prezentat în studiu arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind reintegrarea, 53 % din respondenți ar vota „pentru”, iar 36 % – „împotrivă”.
Sociologa Tatiana Cojocari, coordonatoarea cercetării, afirmă că autoritățile de la Chișinău trebuie „să depună un efort mai intens și de lungă durată pentru a recâștiga încrederea locuitorilor malului stâng”.
Studiul mai arată că, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, apropierea de malul drept este percepută „la fel de importantă ca relațiile cu Federația Rusă”.
Totodată, cercetarea evidențiază că Rusia „nu mai este percepută drept singurul și dezirabilul partener economic și politic al regiunii transnistrene”, așa cum se întâmpla înainte de 2022.
Nemulțumiri interne și frica de a vorbi
În contrast cu mesajele triumfaliste de pe Telegram privind „încrederea totală în Rusia”, cercetarea arată că multe dintre preocupările locuitorilor regiunii sunt legate de probleme economice și de statutul nerecunoscut al regiunii.
Cele mai mari îngrijorări indicate de respondenți sunt „statutul nerecunoscut al regiunii transnistrene”, salariile și pensiile mici, viitorul regiunii și sărăcia.
Autorii studiului notează că rezidenții se declară „obosiți” de statutul nerecunoscut al regiunii și „așteaptă o soluționare pașnică”.
O altă problemă identificată este lipsa libertății de exprimare. Potrivit cercetării, majoritatea respondenților recunosc că „le este frică să se exprime pe anumite subiecte politice”.
În analiza inclusă în studiu se arată că oamenii „nu îndrăznesc să critice autoritățile nerecunoscute din cauza cenzurii impuse”, iar în discuțiile individuale afirmă adesea că administrația de la Tiraspol este „mai interesată de afacerile proprii decât de bunăstarea oamenilor”.
Rusia, percepută tot mai des și ca amenințare
Un alt element care contrastează cu narațiunile promovate pe Telegram este schimbarea percepțiilor privind securitatea.
Potrivit cercetării, „circa 30 % din rezidenții malului stâng recunosc în prezent că Rusia este o posibilă amenințare.” În plus, procentul celor care consideră Rusia o amenințare pentru regiunea transnistreană a crescut comparativ cu 2024.
În paralel, percepția negativă față de Uniunea Europeană și SUA s-a redus semnificativ față de anii precedenți.
Datele cercetării mai arată că Rusia rămâne principalul partener politic și economic perceput de respondenți, însă diferența față de R. Moldova este minimă: 52,03 % indică Rusia, iar 50,36 % – R. Moldova.
Irina Tabaranu: „Propaganda încearcă să creeze impresia unei susțineri unanime pentru vectorul rusesc”
Cofondatoarea Zonei de Securitate, Irina Tabaranu, afirmă că mesajele distribuite pe Telegram încearcă să creeze imaginea unei regiuni complet ancorate în spațiul rusesc, însă datele cercetării arată o realitate mult mai complexă.
„Era în care societatea din stânga Nistrului era profund ancorată exclusiv în lumea rusă începe să se schimbe. Propaganda încearcă să creeze impresia unei susțineri unanime pentru vectorul rusesc, însă datele arată o realitate mult mai nuanțată”, a declarat Irina Tabaranu.
Potrivit ei, tot mai mulți locuitori ai regiunii caută soluții pragmatice pentru viitor, pe fondul izolării și al incertitudinii.
„Oamenii din regiunea transnistreană sunt tot mai obosiți de izolare, de statutul nerecunoscut și caută soluții pragmatice pentru viitor. Aici este nevoie de o implicare mult mai activă a Chișinăului și a Uniunii Europene, pentru ca anume ele să devină această lumină de la capătul tunelului”, afirmă jurnalista.
Irina Tabaranu consideră că inclusiv recentele măsuri ale Kremlinului privind cetățenia simplificată pot fi interpretate drept o reacție la schimbările de percepție din regiune.
„Acțiunile recente ale Kremlinului sugerează că și Moscova vede schimbările de percepție din regiune și încearcă să oprească pierderea influenței. Însă pentru ca tendința de apropiere de reintegrare și de Uniunea Europeană să devină ireversibilă, oamenii trebuie să aibă acces real la beneficii, oportunități și libertăți, de care sunt privați de decenii prin izolarea menținută de Rusia”, a declarat Irina Tabaranu.
George Bălan: „Propaganda din regiunea transnistreană pierde câte un pic controlul asupra minților și sufletelor oamenilor”
Fostul vicepremier pentru reintegrare al R. Moldova, George Bălan, consideră și el că rezultatele cercetării indică o schimbare clară a percepțiilor în regiunea transnistreană și o diminuare treptată a influenței propagandei pro-ruse.
„Sondajul arată clar mișcarea în preferințele locuitorilor din regiunea transnistreană. Arată conștientizarea perspectivei reintegrării și renunțarea la efemerele idei de restabilire a fostei Uniuni Sovietice sau de aderare la Federația Rusă. Vedem că propaganda din regiunea transnistreană și așa-numitele structuri pierd câte un pic controlul asupra minților și sufletelor oamenilor de acolo”, consideră George Bălan.
Potrivit acestuia, degradarea situației sociale și economice din regiune contribuie la schimbarea orientării populației.
„Din cauza crizei profunde social-economice, din cauza acelui vacuum de respectare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiune, populația se reorientează spre ceva ce este mai atractiv, mai real și de perspectivă pentru ei și pentru copiii lor, în cazul dat – spre reintegrarea cu R. Moldova”, afirmă fostul vicepremier.
Acesta consideră că efectele ar putea deveni mai vizibile dacă autoritățile de la Chișinău vor investi mai mult în comunicare și promovarea valorilor europene în regiune.
„Dacă autoritățile se vor activiza și pe domeniul comunicării și promovării valorilor europene, drepturilor și libertăților, mesajelor cu privire la dezvoltare, inclusiv pentru populația din regiunea transnistreană, aceste efecte vor fi și mai vizibile și vor fi cu mult mai curând tangibile și susținute de populație”, spune George Bălan.
