Doar 35% dintre moldoveni spun că verifică activ o știre dubioasă, arată studiul Alfabetizării Media pentru anul 2026, realizat în premieră în R. Moldova

Nivelul general de alfabetizare media în R. Moldova este mediu, iar aproape jumătate dintre cetățeni rămân vulnerabili în fața dezinformării. Concluzia se regăsește în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în R. Moldova”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Astfel, cercetarea arată că Indicele Alfabetizării Media (IAM), la nivel național pentru anul 2026, are un scor mediu de  55,1 puncte. Totodată, 48,3% dintre respondenți se situează la nivelurile critic și scăzut de alfabetizare media. Datele indică diferențe considerabile în funcție de vârstă, regiune și mediul de reședință.

Conform studiului, niveluri mai ridicate de alfabetizare media se regăsesc în rândul persoanelor tinere, al locuitorilor din mediul urban și al celor din municipiul Chișinău, în timp ce persoanele în vârstă, locuitorii din mediul rural și cei din unele regiuni ale țării înregistrează niveluri de alfabetizare mai reduse.

Potrivit cercetării, cea mai mare vulnerabilitate este legată de capacitatea de a acționa atunci când oamenii sunt expuși la dezinformare.

Dimensiunea cea mai redusă a IAM este acțiunea civică și raportarea dezinformării (19 puncte), în contrast cu 83,5 puncte pentru distribuirea responsabilă a informațiilor. Datele relevă că oamenii sunt mult mai dispuși să evite distribuirea unui conținut problematic decât să îl raporteze sau să întreprindă alte acțiuni pentru a-l combate.

„Cetățenii susțin că pot să identifice unele semne ale conținutului suspect, dar nu verifică întotdeauna informațiile. Majoritatea respondenților pot recunoaște unele indicii clasice ale unui conținut problematic. Astfel, 58,6% consideră lipsa autorului drept un semnal de alarmă, iar 72,2% identifică limbajul excesiv de emoțional ca fiind suspect. De asemenea, doar 35,1% dintre participanții la cercetare declară că ar verifica în mod activ o știre dubioasă”, scrie CJI.

Potrivit studiului, competențele de verificare sunt dobândite mai ales în mod individual, arată o altă concluzie a studiului. Alfabetizarea media se bazează în mare parte pe experiența personală și mai puțin pe educația organizată.

44,7% dintre respondenți afirmă că au învățat singuri cum să verifice informațiile, iar 18% au deprins aceste abilități de la prieteni sau de la persoane în care au încredere. Totodată, 14,6% dintre respondenți recunosc că nu știu cum să verifice informațiile. Lipsa timpului reprezintă principalul obstacol în calea participării la activități de instruire, fiind menționată de 38,9% dintre respondenți.

„Inteligența artificială este o nouă provocare pentru alfabetizarea media. Cercetarea confirmă că o parte a populației nu cunoaște suficient modul în care este creat conținutul generat cu ajutorul AI și nu dispune încă de competențele necesare pentru a evalua critic autenticitatea acestuia. Utilizarea instrumentelor de AI este mult mai frecventă în rândul tinerilor de 18-29 de ani (84,1%) decât al persoanelor vârstnice peste 67 de ani (16,7%), iar capacitatea de a verifica rezultatele generate de aceste instrumente rămâne limitată.”

Rețelele sociale domină consumul de informații, dar televiziunea rămâne relevantă.

Potrivit sondajului, rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru 69,3% dintre respondenți, în timp ce 46,4% dintre cei chestionați se informează de la televizor.

„Populația combină sursele digitale cu cele tradiționale, însă utilizarea internetului diferă semnificativ în funcție de vârstă, ceea ce arată că accesul la informație nu este același pentru toate categoriile de populație.”

CJI susține că studiul a fost realizat pentru a analiza modul în care populația adultă din R. Moldova se informează și interacționează cu conținutul din spațiul mediatic.

Astfel, cercetarea examinează mai multe aspecte esențiale:

• canalele prin care oamenii accesează informația;
• criteriile după care aleg și evaluează sursele;
• nivelul de încredere în acestea;
• identificarea conținutului problematic, verificarea informațiilor și obstacolele întâlnite în acest proces;
• percepția asupra riscurilor generate de dezinformare, manipulare și conținutul creat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Rezultatele cantitative se bazează pe 1008 răspunsuri valide înregistrate. Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada 27 mai–20 iunie 2026.